Axisvm Manual9 Ro

©1991-2008 Inter-CAD Ltd.
Toate drepturile rezervate.
Scopul sistemului de proiectare este uşurarea calculelor în proiectare. Utilizarea programului nu reduce
răspunderea utilizatorului. Calculele trebuie efectuate cu grija necesară precum şi cu respectarea întru totul a
normelor legale, a normelor de calcul şi a standardelor în vigoare.

Toate mărcile şi numele de produse sunt mărci înregistrate ale producătorilor respectivi.
INTER-CAD Ltd. îşi rezervă dreptul de modificare a produsului fără anunŃ prealabil.
Manual de utilizare 3
CUPRINS
1. NOUTĂłI ÎN VERSIUNEA 9.0 ....................................................................................................................9
2. UTILIZAREA SISTEMULUI .....................................................................................................................11
2.1. CERINłELE HARDWARE .........................................................................................................................11
2.2. INSTALARE, LANSARE, SCHIMBARE DE VERSIUNE, CAPACITATE, LIMBĂ ...................................................11
2.3. CUM SĂ ÎNCEPEM...................................................................................................................................14
2.4. ÎMPĂRłIREA ECRANULUI........................................................................................................................14
2.5. FOLOSIREA TASTATURII , A MAUSULUI ŞI A CURSORULUI ........................................................................16
2.6. TASTE RAPIDE........................................................................................................................................17
2.7. MENIUL RAPID ......................................................................................................................................18
2.8. FERESTRE DE DIALOG ............................................................................................................................18
2.9. TABELE .................................................................................................................................................18
2.10. EDITORUL DE BREVIAR DE CALCUL ........................................................................................................23
2.10.1. Breviar de calcul............................................................................................................................25
2.10.2. Editare ...........................................................................................................................................26
2.10.3. Desene ...........................................................................................................................................28
2.10.4. Biblioteca de imagini.....................................................................................................................28
2.10.5. Instrumentele editorului de breviar de calcul.................................................................................29
2.10.6. Tastele rapide ale bibliotecii de imagini si de desene ....................................................................29
2.10.7. Editorul de texte ............................................................................................................................30
2.11. REDESENARE.........................................................................................................................................31
2.12. MANAGERUL DE FOLII ...........................................................................................................................31
2.13. BIBLIOTECA DE DESENE .........................................................................................................................31
2.14. SALVARE ÎN BIBLIOTECA DE DESENE ......................................................................................................31
2.15. BARA DE INSTRUMENTE .........................................................................................................................31
2.15.1. Selectare ........................................................................................................................................32
2.15.2. Mărire, micşorare ..........................................................................................................................34
2.15.3. Vederi, reprezentare în perspectivă ...............................................................................................36
2.15.4. Modul de reprezentare...................................................................................................................37
2.15.5. Copierea obiectelor........................................................................................................................39
2.15.5.1. Copiere ....................................................................................................................................39
2.15.5.2. Rotire.......................................................................................................................................40
2.15.5.3. Oglindire..................................................................................................................................41
2.15.5.4. Scalare .....................................................................................................................................42
2.15.6. Planuri de lucru .............................................................................................................................42
2.15.7. Linii de ghidare .............................................................................................................................43
2.15.8. Instrumente pentru editare.............................................................................................................44
2.15.9. Cote, linii de cote, inscripŃii...........................................................................................................45
2.15.9.1. Linie de cotă perpendiculară....................................................................................................45
2.15.9.2. Linie de cotă aliniată ...............................................................................................................47
2.15.9.3. Cotarea unghiurilor..................................................................................................................48
2.15.9.4. Cotare lungime arc ..................................................................................................................48
2.15.9.5. Cotare raza arc.........................................................................................................................49
2.15.9.6. Cote de nivel, cote de înălŃimi .................................................................................................49
2.15.9.7. Ferestre de text ........................................................................................................................50
2.15.9.8. Ferestre de rezultate.................................................................................................................51
2.15.9.9. Text izolinie.............................................................................................................................53
2.15.10. Detaliu ...........................................................................................................................................53
2.15.11. SecŃiune .........................................................................................................................................55
2.15.12. Căutare ..........................................................................................................................................57
2.15.13. OpŃiuni de reprezentare .................................................................................................................57
2.15.14. Setări .............................................................................................................................................60
2.15.15. InformaŃii.......................................................................................................................................63
2.16. TASTE RAPIDE .......................................................................................................................................63
2.17. PALETE DE INFORMAłII..........................................................................................................................63
2.17.1. Paleta de InformaŃii .......................................................................................................................63
2.17.2. Paleta de coordonate......................................................................................................................64
2.17.3. Paleta de culori ..............................................................................................................................64
3. BARA DE MENIU........................................................................................................................................67
3.1. MENIUL FIŞIER ......................................................................................................................................67
3.1.1. Nou................................................................................................................................................67
3.1.2. Deschide........................................................................................................................................67
3.1.3. Salvare...........................................................................................................................................68
3.1.4. Salvare cu nume ............................................................................................................................68
3.1.5. Export............................................................................................................................................68
3.1.6. Import ............................................................................................................................................69
3.1.7. Legătura integrată Tekla Structures-AxisVM................................................................................72
3.1.8. Antet..............................................................................................................................................74
3.1.9. Setarea imprimantei.......................................................................................................................74
4 AxisVM 9 r2
3.1.10. Imprimare ..................................................................................................................................... 74

3.1.11. Tipărire dintr-un fişier................................................................................................................... 76
3.1.12. Biblioteca cu modele..................................................................................................................... 76
3.1.13. Biblioteca de materiale ................................................................................................................. 77
3.1.14. Biblioteca de secŃiuni.................................................................................................................... 80
3.1.14.1. Editorul grafic de secŃiuni ....................................................................................................... 83
3.1.15. Ieşire ............................................................................................................................................. 89
3.2. MENIUL EDITARE ................................................................................................................................. 89
3.2.1. Înapoi (Undo)................................................................................................................................ 89
3.2.2. Din nou (Redo) ............................................................................................................................. 89
3.2.3. Selectează totul ............................................................................................................................. 89
3.2.4. Copiere.......................................................................................................................................... 90
3.2.5. Ştergere......................................................................................................................................... 90
3.2.6. Tabele ........................................................................................................................................... 90
3.2.7. Editorul de breviar de calcul ......................................................................................................... 90
3.2.8. Salvarea imaginilor şi a tabelelor de dimensionare....................................................................... 91
3.2.9. Masa elementelor .......................................................................................................................... 91
3.2.10. Asamblarea elementelor structurale .............................................................................................. 91
3.2.11. Dezasamblarea elementelor structurale......................................................................................... 91
3.3. MENIUL OPłIUNI .................................................................................................................................. 92
3.3.1. OpŃiuni de reprezentare................................................................................................................. 92
3.3.2. Setari............................................................................................................................................. 92
3.3.3. Managerul de folii......................................................................................................................... 92
3.3.4. Linii de ghidare............................................................................................................................. 93
3.3.5. Standard ........................................................................................................................................ 93
3.3.6. UnităŃi de măsură .......................................................................................................................... 94
3.3.7. GravitaŃia ...................................................................................................................................... 94
3.3.8. PreferinŃe ...................................................................................................................................... 94
3.3.9. Bare de instrumente in pozitia implicita ..................................................................................... 100
3.4. AFIŞARE ............................................................................................................................................. 101
3.5. MENIUL FERESTRE .............................................................................................................................. 102
3.5.1. Editorul de proprietati ................................................................................................................. 102
3.5.2. Palete .......................................................................................................................................... 103
3.5.3. Imagine de fundal ....................................................................................................................... 103
3.5.4. ÎmpărŃire orizontală..................................................................................................................... 103
3.5.5. ÎmpărŃire verticală....................................................................................................................... 104
3.5.6. Închide ........................................................................................................................................ 104
3.5.7. Biblioteca de desene ................................................................................................................... 104
3.5.8. Salvare în biblioteca de desene ................................................................................................... 105
3.6. MENIUL HELP ..................................................................................................................................... 106
3.6.1. ConŃinut ...................................................................................................................................... 106
3.6.2. AxisVM Home Page .................................................................................................................. 106
3.6.3. Pagina de Web AxisVM ............................................................................................................. 106
3.6.4. AxisVM updare de pe internet .................................................................................................... 106
3.6.5. Despre program........................................................................................................................... 106
3.7. BARA CU INSTRUMENTELE STANDARD ................................................................................................. 106
3.7.1. Nou ............................................................................................................................................. 107
3.7.2. Deschide ..................................................................................................................................... 107
3.7.3. Salvează ...................................................................................................................................... 107
3.7.4. Imprimare ................................................................................................................................... 107
3.7.5. Înapoi .......................................................................................................................................... 107
3.7.6. Din nou ....................................................................................................................................... 107
3.7.7. Redesenare.................................................................................................................................. 107
3.7.8. Managerul de folii....................................................................................................................... 107
3.7.9. Căutare în tabel ........................................................................................................................... 107
3.7.10. Editorul de breviar de calcul ....................................................................................................... 107
3.7.11. Biblioteca de desene ................................................................................................................... 108
3.7.12. Salvarea in biblioteca de desene ................................................................................................. 108
4. INTRODUCEREA DATELOR................................................................................................................. 109
4.1. GEOMETRIA ........................................................................................................................................ 109
4.2. SUPRAFAłA DE LUCRU ........................................................................................................................ 109
4.2.1. ÎmpărŃirea ecranului în ferestre ................................................................................................... 110
4.3. SISTEME DE COORDONATE................................................................................................................... 110
4.3.1. Sistemul de coordonate cartezian................................................................................................ 110
4.3.2. Sisteme de coordonate speciale (cilindric şi sferic) .................................................................... 111
4.4. PALETA DE COORDONATE .................................................................................................................... 111
4.5. CAROIAJUL ECRANULUI DE LUCRU (GRID)............................................................................................ 112
4.6. PASUL CURSORULUI ............................................................................................................................ 112
4.7. INSTRUMENTE AJUTĂTOARE DE EDITARE ............................................................................................. 112
4.7.1. Aura cursorului ........................................................................................................................... 113
4.7.2. Introducerea coordonatelor de la tastatură .................................................................................. 114
4.7.3. Măsurarea distanŃelor ..................................................................................................................114

4.7.4. Unghiuri fixate ............................................................................................................................114
4.7.5. Fixarea coordonatei .....................................................................................................................116
4.7.6. Intersectare automată...................................................................................................................116
4.8. INSTRUMENTE ÎN EDITORUL GEOMETRIC ..............................................................................................116
4.8.1. Nod..............................................................................................................................................116
4.8.2. Linia ............................................................................................................................................117
4.8.3. Arc de cerc ..................................................................................................................................118
4.8.4. Divizare orizontală ......................................................................................................................118
4.8.5. Divizare verticală ........................................................................................................................119
4.8.6. ÎmpărŃire în patrulatere, împărŃire în triunghiuri..........................................................................119
4.8.7. Divizare linie ...............................................................................................................................121
4.8.8. IntersecŃie ....................................................................................................................................121
4.8.9. Perpendicular transversal.............................................................................................................121
4.8.10. Trasarea liniei de intersecŃie a domeniilor ...................................................................................121
4.8.11. Verificarea reŃelei ........................................................................................................................122
4.8.12. SuprafaŃă .....................................................................................................................................122
4.8.13. Modificare, transformare.............................................................................................................122
4.8.14. Ştergere .......................................................................................................................................124
4.9. ELEMENTE ..........................................................................................................................................124
4.9.1. Materiale .....................................................................................................................................124
4.9.2. SecŃiuni........................................................................................................................................125
4.9.3. Desenarea obiectelor ...................................................................................................................126
4.9.4. Domeniu......................................................................................................................................127
4.9.5. Gol...............................................................................................................................................128
4.9.6. OperaŃii cu domenii .....................................................................................................................128
4.9.7. Elemente liniare...........................................................................................................................129
4.9.8. Elemente de suprafaŃă..................................................................................................................135
4.9.9. Reazem nodal ..............................................................................................................................137
4.9.10. Reazem liniar...............................................................................................................................140
4.9.11. Reazem de suprafaŃă....................................................................................................................142
4.9.12. ArticulaŃie pe muchie ..................................................................................................................142
4.9.13. Corp rigid ....................................................................................................................................143
4.9.14. Diafragmă....................................................................................................................................143
4.9.15. Elementul de arc (resort) .............................................................................................................144
4.9.16. Elementul de contact ...................................................................................................................145
4.9.17. Element de legătură .....................................................................................................................146
4.9.18. Grade de libertate nodale.............................................................................................................149
4.9.19. ReferinŃe......................................................................................................................................152
4.9.20. Generarea schemei statice din model arhitectural........................................................................155
4.9.21. Modificare ...................................................................................................................................157
4.9.22. Ştergere .......................................................................................................................................158
4.10. ÎNCĂRCĂRI ..........................................................................................................................................158
4.10.1. Ipoteze şi grupări de încărcare.....................................................................................................158
4.10.2. CombinaŃii de încărcări ...............................................................................................................161
4.10.3. ForŃe concentrate în noduri..........................................................................................................162
4.10.4. ForŃe concentrate pe bare.............................................................................................................163
4.10.5. ForŃe concentrate pe domeniu......................................................................................................163
4.10.6. Încărcări distribuite pe bare şi nervuri .........................................................................................164
4.10.7. Încărcări uniform distribuite pe muchie.......................................................................................165
4.10.8. Încărcare liniară pe domeniu .......................................................................................................166
4.10.9. Încărcări uniform distribuite pe suprafaŃă....................................................................................167
4.10.10. Încărcare de suprafaŃă independentă de reŃea ..............................................................................168
4.10.11. Încărcare de suprafaŃă distribuită pe elemente de linie ................................................................170
4.10.12. Încărcări tip lichid .......................................................................................................................171
4.10.13. Încărcări din greutatea proprie.....................................................................................................172
4.10.14. VariaŃie de lungime .....................................................................................................................172
4.10.15. ForŃă de tensionare ......................................................................................................................172
4.10.16. Încărcări date de variaŃie de temperatură pe elemente de bară ....................................................173
4.10.17. Încărcări date de variaŃie de temperatură pe elemente plane .......................................................173
4.10.18. Cedare de reazem ........................................................................................................................174
4.10.19. Linii de influenŃă .........................................................................................................................175
4.10.20. Seism ...........................................................................................................................................175
4.10.20.1. Calcul seism conform EUROCODE......................................................................................178
4.10.20.2. Calcul seism conform STAS (P100-2006) ............................................................................182
4.10.21. Tensionare ...................................................................................................................................187
4.10.22. Încărcări mobile...........................................................................................................................192
4.10.22.1. Încărcări mobile pe elemente de linie ....................................................................................193
4.10.22.2. Încărcări mobile pe domenii ..................................................................................................194
4.10.23. Mase nodale.................................................................................................................................194
4.10.24. Modificare ...................................................................................................................................195
6 AxisVM 9 r2
4.10.25. Ştergere....................................................................................................................................... 195

4.11. REłEA ................................................................................................................................................ 195
4.11.1. Generare reŃea ............................................................................................................................. 195
4.11.1.1. Generare reŃea pentru elementele liniare............................................................................... 196
4.11.1.2. Generare reŃea pentru domenii .............................................................................................. 196
4.11.2. Îndesirea reŃelei de elemente finite ............................................................................................. 197
4.11.3. Verificare reŃea ........................................................................................................................... 199
5. ANALIZĂ ................................................................................................................................................... 201
5.1. STATICĂ ............................................................................................................................................. 202
5.2. ANALIZA MODALĂ .............................................................................................................................. 205
5.3. STABILITATE....................................................................................................................................... 206
5.4. ELEMENTE FINITE ............................................................................................................................... 207
5.5. ETAPELE UNEI ANALIZE ....................................................................................................................... 209
5.6. MESAJE DE EROARE ............................................................................................................................ 210
6. REZULTATE ............................................................................................................................................. 211
6.1. STATICĂ ............................................................................................................................................. 211
6.1.1. Valori minime şi maxime............................................................................................................ 214
6.1.2. AnimaŃie ..................................................................................................................................... 215
6.1.3. Reprezentare diagrame................................................................................................................ 216
6.1.4. Tabele cu rezultate ...................................................................................................................... 216
6.1.5. Deplasări ..................................................................................................................................... 217
6.1.6. Eforturi în elemente de zăbrea sau bară ...................................................................................... 219
6.1.7. Solicitări de nervură.................................................................................................................... 220
6.1.8. Eforturi în elemente de suprafaŃă ................................................................................................ 221
6.1.9. ReacŃiuni ..................................................................................................................................... 223
6.1.10. Solicitări pentru elemente de legătură linie-linie si articulaŃii pe muchie ................................... 224
6.1.11. Eforturi unitare (tensiuni) în elemente de zăbrea şi bară............................................................. 224
6.1.12. Eforturi unitare în elemente de suprafaŃă .................................................................................... 225
6.1.13. Linii de influenŃă......................................................................................................................... 226
6.1.14. Încărcări neechilibrate................................................................................................................. 227
6.2. ANALIZA MODALĂ .............................................................................................................................. 227
6.3. STABILITATE....................................................................................................................................... 228
6.4. ARMARE ............................................................................................................................................. 228
6.4.1. Calculul armăturii pentru elemente plane ................................................................................... 228
6.4.1.1. Calculul armăturii conform STAS ........................................................................................ 230
6.4.1.2. Calculul armăturii conform EUROCODE ............................................................................ 231
6.4.2. Aria de armătură efectivă............................................................................................................ 233
6.4.3. Calculul deschiderii fisurilor....................................................................................................... 234
6.4.3.1. Analiza conform STAS......................................................................................................... 235
6.4.3.2. Analiza conform EUROCODE ............................................................................................. 235
6.4.4. Săgeata plăcilor în domeniul neliniar.......................................................................................... 235
6.4.5. Determinarea forŃei tăietoare capabile pentru plăci şi îvelitoare ................................................. 236
6.4.5.1. Analiza conform STAS......................................................................................................... 237
6.4.5.2. Analiza conform EUROCODE ............................................................................................. 237
6.4.6. Verificare armare stâlp................................................................................................................ 237
6.4.6.1. Verificare armare stâlp conform STAS................................................................................. 241
6.4.6.2. Verificare armare stâlp conform EUROCODE..................................................................... 242
6.4.7. Dimensionare armare grindă ....................................................................................................... 244
6.4.7.1. Dimensionare armare grindă conform STAS ........................................................................ 247
6.4.7.2. Dimensionare armare grindă conform EUROCODE ............................................................ 249
6.4.8. Verificare la străpungere............................................................................................................. 251
6.4.8.1. Verificarea la străpungere conform EUROCODE ................................................................ 253
6.4.8.2. Verificarea la străpungere conform STAS ............................................................................ 254
6.5. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR DIN OłEL .......................................................................................... 256
6.5.1. Verificarea barelor de oŃel conform STAS ................................................................................. 256
6.5.2. Verificarea barelor de oŃel conform EUROCODE...................................................................... 260
6.5.3. Verificare îmbinare cu şuruburi .................................................................................................. 264
7. SCHEME DE INTRODUCERE A DATELOR ....................................................................................... 269
7.1. GRINDĂ CU ZĂBRELE .......................................................................................................................... 269
7.2. STRUCTURĂ ÎN CADRE ......................................................................................................................... 270
7.3. PLACĂ ................................................................................................................................................ 272
7.4. ŞAIBĂ ................................................................................................................................................. 274
7.5. SCHEMA DE INTRODUCERE A DATELOR PENTRU ANALIZA SEISMICĂ ...................................................... 275
8. EXEMPLE SIMPLE .................................................................................................................................. 277
8.1. CADRU PLAN - ANALIZA STATICĂ DE ORDINUL I................................................................................... 277
8.2. CADRU PLAN - ANALIZA STATICĂ DE ORDINUL II ................................................................................. 278
8.3. CADRU PLAN - ANALIZA DE STABILITATE ............................................................................................. 279
8.4. CADRU PLAN - ANALIZA MODALĂ DE ORDINUL I .................................................................................. 279
8.5. CADRU PLAN - ANALIZA MODALĂ DE ORDINUL II ................................................................................. 280
8.6. ŞAIBĂ - ANALIZA STATICĂ DE ORDINUL I..............................................................................................280

8.7. PLACĂ SIMPLU REZEMATĂ PE CONTUR- ANALIZA STATICĂ DE ORDINUL I ..............................................281
8.8. PLACĂ ÎNCASTRATĂ PE CONTUR- ANALIZA STATICĂ DE ORDINUL I........................................................282
9. BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................................283
8 AxisVM 9 r2
Această pagină este lăsată intenŃionat goală.

1. NoutăŃi în versiunea 9.0

Generale
Mape pentru detalii 2.14.10 Detaliu

Mape pentru secŃiuni 2.14.11 SecŃiune
Texturi pentru materiale 2.14.6 Planuri de lucru
Posibilitate rotire imagini la tipărire
În editorul de breviar de calcul se poate seta scara şi 2.10 Editorul de breviar de calcul
rotirea imaginilor
Citirea schemei statice şi a încărcarilor din fişier IFC 3.1.6 Import
InterfaŃă Tekla 3.1.7 Legătura integrată Tekla
Legătura integrată AxisVM - Tekla Structures (Xsteel). Structures-AxisVM
Salvare setări perspectivă după inchiderea ferestrei de
setare perspectiva
Prelucrare LWPOLYLINE în fişierul DXF
Editare
Verificare geometrică extinsă 4.8.11 Verificarea reŃelei
Elemente
Definirea inteligentă a elementelor structurale (stâlp, 4.9.3 Desenarea obiectelor
grindă, perete placă)
Elemente de diafragmă 4.9.14 Diafragmă
Utilizare procesoarelor cu mai multe nuclee la generarea 4.11.1 Generare reŃea
reŃelei de elemente finite
Inversarea sistemului local de coordonate pentru elemente 4.9.7 Elemente liniare
de linie cu CTRL-E
Incărcări
Definire încărcări mobile pentru grinzi şi elemente de 4.10.22 Încărcări mobile

suprafaŃă
Distribuirea încărcărilor de suprafaŃă pe structuri reticulare 4.10.11 Încărcare de suprafaŃă
distribuită pe elemente de
linie
Elemente post-tensionate 4.10.1 Ipoteze şi grupări de încărcare
4.10.21 Tensionare
Analiză
Înlocuirea opŃională a plăcilor cu diafragme 5.2 Analiza modală
Verificarea extinsă a modelului înainte de analiză

(articulaŃii pe capetele barelor)
Modul de rezolvare a sistemului de ecuaŃii mai performant
(viteză dublă faŃă de versiunea 8+)
Mărimea sistemul de ecuaŃii s-a majorat la 32 GB
Utilizarea procesoarelor cu mai multe nuclee la
construirea şi rezolvarea sistemului de ecuaŃii
Determinarea mai rapidă a valorilor proprii
10 AxisVM 9 r2
Rezultate
În cazul grupei de încărcare permanente în combinaŃiile de 4.10.1 Ipoteze şi grupări de încărcare
dimensionare ipotezele de încărcare poate sa apară mixt cu
coeficienŃii de siguranŃă minime şi maxime.
Proiectare
Verificare stabilitate pentru bare oŃel comprimate cu 6.5.1 Verificarea barelor de oŃel
secŃiune oarecare. conform STAS
6.5.2 Verificarea barelor de oŃel
conform EUROCODE
Utilizarea procesoarelor cu mai multe nuclee la
dimensionare şi calculul combinaŃiilor de dimensionare
2. Utilizarea sistemului
2.1. CerinŃele hardware

ConfiguraŃia Pentium II
recomandată Memorie RAM 1 GB
SpaŃiu liber pe disc 2
CD-ROM pentru instalare
Monitor color SVGA
Sistem de operare Windows NT,2000, ME, XP, Vista
Mouse sau alt dispozitiv
Imprimantă
Dacă pe calculator este instalat mai mult decât 2 Gb RAM memoria disponibilă
pentru program se poate mări până la 3 Gb RAM cu opŃiunea 3GB în fişierul
C:\boot.ini :
[boot loader]
timeout=30
default=multi(0)disk(0)rdisk(0)partition(1)\WINNT
[operating systems]
multi(0)disk(0)rdisk(0)partition(1)\WINNT="????" /3GB
unde în locul ????se poate citi denumire completă a sistemului de operare.
RezoluŃia ecranului Minim 1024*768, Hi-Color
Hard-disc Numărul maxim al nodurilor structurii analizate depinde de capacitatea hard-discului
2.2. Instalare, lansare, schimbare de versiune, capacitate, limbă

ProtecŃia Sistemul de programe este protejat de o cheie de protecŃie care se poate conecta la
programului portul paralel (portul imprimantei) sau portul USB. ConectaŃi cheia de protecŃie la
calculator numai după instalarea programului pentru ca unele sisteme de operare
încearcă să recunoască cheia de protecŃie ceea ce poate impiedica instalarea
programului. Sub sistemul de operare Windows 98 pentru utilizarea portului USB este
necesar un program special. Fără acest program cheia de protecŃie USB nu
funcŃionează.
Programul necesar se instalează automat, dar dacă utilizatorul nu are drepturi de
administrator (pentru sistemele de operare Windows NT sau Windows XP) instalarea
se poate efectua ulterior manual, de pe CD.
În acest caz porniŃi de pe CD-ul de instalare programul Startup.exe şi optaŃi pentru
reinstalarea driverului cheii de protectie. Pentru funcŃionarea cheii Sentinel SuperPro
este necesar minim driverul 7.1. Pe CD-de instalare se găseşte versiunea 7.4.
Cheia de protecŃie InstalaŃi programul, apoi conectaŃi cheia de protecŃie individuală pe calculator.
individuală
Cheia de reŃea În cazul cheii de protecŃie de reŃea în general programul şi cheia nu se afla pe acelaşi
calculator dar pentru funcŃionarea cheii driverul trebuie instalat şi pe calculatorul la
care este ataşată cheia.
Programul AxisVM este livrat cu cheia de reŃea Sentinel SuperPro (1), dar utilizatorii
mai vechi pot să utilizeze cheia NetSentinel (2). Pentru instalarea driverului urmăriŃi
instrucŃiunile de mai jos:
1. Cheia Sentinel SuperPro:

RulaŃi de pe CD-ul de instalare programul Startup.exe cu opŃiunea Instalare driver de
cheie.
CuplaŃi cheia de protecŃie pe portul de imprimantă sau pe portul USB al unui calculator
din reŃea.
După instalare programul se va lansa la fiecare pornire a sistemului.
Programul se poate rula pe un calculator numai dacă programul SuperPro Server se
rulează pe calculatorul la care este ataşată cheia de protecŃie.Dacă programul
SuperPro Server se opreşte se opresc şi programele AxisVM.
2. Cheia NetSentinel:
CuplaŃi cheia de protecŃie pe portul de imprimantă al unui calculator din reŃea.
CopiaŃi într-un subdirector pe calculator conŃinutul mapei Sentinel \ English \ Server
12 AxisVM 9 r2
\ Disk1 \ Win32 .
RulaŃi din acest subdirector programul NSRVGX.EXE. Cu acest program
funcŃionează cheia şi trimite informaŃiile pentru aplicaŃiile ce se rulează.
Programul se poate porni la un calculator din reŃea numai în cazul în care
programul SuperPro Server rulează pe calculatorul unde a fost conectat cheia. Dacă
acesta va fi oprit, si programele rulate se vor opri.
Instalare În cazul sistemelor de operare Windows NT/2000/Windows Millenium, Vista:

IntroduceŃi CD-ul de instalare al sistemului AxisVM în unitatea de CD a calculatorului.
Dacă funcŃia autoplay este activată, programul de instalare se rulează automat.
În caz contrar, prin meniul Start/Run… se rulează programul setup.exe de pe CD.
UrmăriŃi indicaŃiile programului de instalare.
În mod implicit programul este instalat în directorul
C:\AXISVM9
iar exemplele în subdirectorul
C:\AXISVM9\EXEMPLE
Aceste setări din timpul instalării se pot modifica după preferinŃa utilizatorului.
Pornirea Programul de instalare genereaza icoana AxisVM9 pe desktop. Clicând pe acesta

programului programul se lansează.
La pornirea programului se afiseaza o fereastră de informare (3.6.5 Despre program)
iar după ce dispare apare o fereastră de pornire care ajută la crearea unui model nou
sau la deschiderea unui existent. Cu opŃiunea “ La pornire să fie afişat această
fereastră” deselectată ferastra de pornire nu va mai fi afişată. Fereastră de pornire se
poate folosi din nou dacă selectăm opŃiunea “Utilizare fereastra de deschidere” din
meniul Optiuni\Preferinte\Siguranta datelor.
La versiunile mai vechi ale sistemului de operare Windows se poate întâmpla ca

icon-urile de pe butoane să nu se vadă. În acest caz, este necesară rularea
programului 401Comupd.exe din subdirectorul Comctl32 al CD-ului de instalare.
Schimbarea Cine dispune de o versiune mai veche de AxisVM poate efectua instalarea în modul
versiunii (upgrade) amintit mai sus. Se recomandă instalarea sistemului de programe într-un subdirector
nou.
Convertirea Modelele create cu versiunile anterioare ale programului sunt recunoscute şi încărcate
modelelor mai vechi automat, iar salvarea se face conform versiunii noi.
Din meniul Fişier cu comanda Salvare cu nume modelul poate fi salvat în formatele
versiunilor 6.0 şi 7.0 respectiv 8.0 ale programului.
Structurare, capaci- În sistemul de programe AxisVM analiza structurilor se poate efectua în trei etape, în
tatea programului unul sau mai multe cicluri.
Introducerea datelor

Analiză
Statică Analiză modală Stabilitate
(liniar/neliniar) (de ordinul I/II)

Rezultate
Mărimea maximă a modelului este determinată de mărimea memoriei virtuale care la
rândul ei este determinată de capacitatea hard-discului. Având în vedere că sistemul de
operare Windows lucrează pe 32 de biŃi mărimea maximă a sistemului de ecuaŃii este
de 16GB.
Limitările modelului de calculat sunt următoarele:
Varianta profesională:
Parametru Maxim
Noduri Nelimitat
Tipuri de materiale Nelimitat
Elemente zăbrea Nelimitat
bară Nelimitat
nervură Nelimitat
şaibă Nelimitat
placă Nelimitat
învelitoare Nelimitat
reazem Nelimitat
corp rigid Nelimitat
diafragma Nelimitat
arc Nelimitat
contact Nelimitat
de legătură Nelimitat
Ipoteze de încărcare Nelimitat
CombinaŃii Nelimitat
Moduri de vibraŃii Nelimitat
Varianta limitată:
Parametru Maxim
Noduri Nelimitat
Tipuri de materiale Nelimitat
Elemente numai zăbrea 500
bară+zăbrea+nervură * 250
nervură+pe perimetrul 1000
elementului de suprafaŃă
şaibă 1500
placă 1500
învelitoare 1500
şaibă+placă+învelitoare 1500
reazem Nelimitat
corp rigid Nelimitat
diafragma Nelimitat
arc Nelimitat
contact Nelimitat
de legătură Nelimitat
Ipoteze de încărcare 99
CombinaŃii Nelimitat
Moduri de vibraŃii 99
* În ipoteza în care modelul conŃime barăşi/sau nervură

14 AxisVM 9 r2
2.3. Cum să începem

ÎnvăŃarea programului se recomandă prin introducerea unei structuri simple şi
interpretarea rezultatelor oferite de program. La acest pas ne ajută exempul nr. 1 din
capitolul 8. Schema de introducere a datelor structurii este prezentată în capitolul 7.2.
Introducerea datelor se face în trei etape bine determinate:
Geometrie În prima etapă se desenează geometria structurii printr-o reŃea de linii (în plan şi
spaŃiu).
Elemente În etapa a doua se definesc materialele, secŃiunile, elementele finite şi reazemele
modelului obŃinându-se schema statică a structurii.
Încărcări În etapa a treia, pe structura deja definită, se introduc încărcările în diferite ipoteze,
după care se fac combinaŃiile şi grupările de încărcări.
Paşii principali de introducere a datelor se găsesc în capitolul 7. pentru modelele

următoare:
Grindă cu zăbrele în plan
Cadru plan
Şaibă
Placă plană
Analiza seismică
Folosind aceste etape se pot introduce cu uşurinŃă şi modele mai complexe.
Pentru învăŃarea programului se recomandă citirea cel puŃin o dată a manualului de
utilizare. Capitolul 1. se gasesc noutatile in versiunea noua a programului.
Capitolul 2. conŃine informaŃii generale privind utilizarea programului iar în celelalte
capitole sunt descrise meniurile de introducere a datelor şi analiza rezultatelor.
După câştigarea experienŃei în utilizarea programului se recomandă recitirea
manualului de utilizare, deoarece unele informaŃii doar atunci se vor clarifica.
2.4. ÎmpărŃirea ecranului

ConŃinutul ecranului În bara de titlu a ferestrei de lucru se găsesc numele directorului şi a modelului curent.
de lucru Sub linia de titlu a ferestrei se află bara de meniuri a programului. În partea centrală a
ecranului se găseşte suprafaŃa de desenare care se poate împărŃi în ferestre.
Dimensiunea şi poziŃia ferestrelor se poate modifica după preferinŃa utilizatorului cu
comenzile din meniu sau icon-uri. În partea dreaptă din jos se găsesc Tastele rapide.
Vezi... 2.15 Taste rapide
În partea stângă a ecranului se găsesc butoanele cu funcŃiile accesibile din orice etapă
de lucru a programului.
În linia inferioară a ferestrei de lucru se găseşte rândul cu informaŃiile referitoare la
funcŃiile curent activate (bara de stare).
Bare de Paleta de culori

instrumente
deschise
Editorul de SuprafaŃa de lucru

proprietăŃi
Bare de
instrumente cu
posibilitate de
deplasare
Fereastra de informaŃii
Fereastra de
Instrumente coordonate
ajutattoare
Bara de stare
Taste rapide
Navigare în meniu Cu tasta [Alt] se poate naviga în bara de meniu.

Modelul Datele de intrare şi rezultatele unei structuri le denumim în continuare model. Pentru
fiecare model nou se alege un nume care poate să fie un şir de caractere (litere şi
cifre). Ulterior prin acest nume poate fi identificat modelul. În funcŃie de sistemul de
operare Windows folosit, anumite caractere nu pot fi utilizate la denumirea modelului.
Programul stochează datele modelului în două fişiere:

- numemodel.AXS - datele de intrare ale structurii
- numemodel.AXE - rezultatele analizelor.
Din fişierul de intrare se pot obŃine oricând, cu un timp de execuŃie mai mult sau mai
puŃin extins, rezultatele analizei structurii. În majoritatea cazurilor este suficientă
numai arhivarea fişierului de intrare.
16 AxisVM 9 r2
2.5. Folosirea tastaturii , a mausului şi a cursorului

Cursorul În funcŃie de comenzile programului, cursorul poate să aibă diferite forme:
cruce cruce (mărire şi micşorare) săgeată
Pe diferite obiecte cursorul îşi schimbă forma.

Vezi detaliat... 4.7.1 Aura cursorului
Lângă cursorul aşezat pe diferitele obiecte ale modelului, în funcŃie de meniul utilizat,
apar următoarele informaŃii:
GEOMETRIE coordonata nodului, lungimea liniei
ELEMENTE elementul finit, lungime, masă, referinŃă, gradele de
libertate nodale, reazem
ÎNCĂRCĂRI încărcarea pe elementul finit, masă nodală
RETEA Parametrii de retea
STATICĂ deplasare nodală, efort, tensiune, reacŃiune
ANALIZA MODALĂ valori vector propriu
STABILITATE valori vector propriu
ARMARE aria necesară de armatură, deschiderea fisurilor
STRUCTURĂ METALICĂ valorile eforturilor unitare şi a eficienŃelor
Taste speciale Mişcarea cursorului se poate realiza uşor cu mausul sau cu următoarele taste
speciale:
Taste de navigare, Mişcarea cursorului în planul curent

[Ctrl] + Mişcarea cursorului în planul curent cu pasul reglat de multiplicatorul [Ctrl]
Taste de navigare,

[Shift]+ Miscarea cursorului in planul curent pe directiile cu unghiurile n·∆α , α unic sau
+[↑][↓][←][→], α +n·90° .
[Home] [End] Mişcarea cursorului în direcŃie perpendiculară pe planul curent
[Esc], Întreruperea funcŃiei, revenire la un meniu mai superior.

Este echivalentă cu un clic cu butonul drept al mausului.
[Enter] [Space] Tastele de comandă.

buton stâng Se utilizează la executarea comenzilor alese din meniu sau la alegerea elementelor prin
clicare cu butonul stâng al mausului.
[Alt] Activarea meniului principal

[Tab] Deplasarea intre ferestrele de dialog si in interiorul lor.
[Alt] Comutarea între zona de desen şi meniu
[+] [-] Mărire/micşorare. Centrul măririi/micşorării este poziŃia actuală a cursorului
[Insert] Mută originea desenului în poziŃia actuală a cursorului
sau [Alt]+[Shift]
rola Înainte : mărire,
Înapoi : micşorare,
Apăsare şi mişcarea mausului : deplasarea desenului
Centrul de mărire şi micşorare poziŃia actuală a cursorului
butonul din Afişarea meniului rapid. Vezi... 2.7 Meniul rapid
dreapta
2.6. Taste rapide

[Ctrl]+[W] Desenul întreg
[Ctrl]+[1] Planul X-Z
[Ctrl]+[2] Planul X-Y
[Ctrl]+[3] Planul Y-Z
[Ctrl]+[4] Perspectivă
[Ctrl]+[P] Imprimare
[Ctrl]+[A] Selectare toate elementele
[Ctrl]+[[] Reluarea vederii precedente (View Undo)
[Ctrl]+[]] Reluarea vederii următoare (View Redo)
[Ctrl]+[Z] Înapoi(Undo)
[Shift]+[Ctrl]+[Z] Din nou (Redo)
[Tab] Fereastra următoare
[Ctrl]+[R] Redesenare
[Ctrl]+[Q] Ieşire din program
[Ctrl]+[C] Copiere în memorie rapidă
[Ctrl]+[G] Linii de ghidare
[Alt] Salt în meniul principal
[+] Mărire
[-] Micşorare
[Ctrl]+[O] Deschide
[Ctrl]+[S] Salvare
[Delete] Şterge elemente şi proprietăŃi marcate
[Ctrl]+[D] Selector
[Ctrl]+[L] Etichete
[Ctrl]+[Y] Simboluri
[Ctrl]+[E] Inversarea directiei locala x a barei.
[F1] Help contextual
[F8] Greutate după materiale
[F9] Adăugare imagine în biblioteca de imagini
[F10] Editorul de breviar de calcul
[F11] Managerul de folii
[F12] Tabele
Taste rapide în tabele
[Ctrl]+[L] Selectare din baza de date
[Alt]+[F4] Ieşire
[Ctrl]+[Insert] Inserare rând nou
[Ctrl]+[Delete] Şterge rândul activ
[Ctrl]+[A] Selectarea întregului tabel
[F5] Salt în rândul dat
[Ctrl]+[D] Format implicit
[Alt]+[F] Reglare format cifre în coloane
[Ctrl]+[R] Setare afişare rezultate
[Ctrl]+[G] Editare secŃiune nouă (biblioteca de profile)
[Ctrl]+[M] Modificare secŃiune actuală (biblioteca de profile)
[F1] Help contextual
[F9] Adăugare tabel la breviar de calcul
[F10] Editorul de breviar de calcul
Taste fierbinte în editorul de breviar de calcul
[Ctrl]+[T] Inserare text
[Alt]+[B] Page-break
[Ctrl]+[W] Export în Fisier RTF
[Ctrl]+[R] Vizualizare document imprimat
[Ctrl]+[P] Imprimare
[Delete], Şterge
[Ctrl]+[Delete]
18 AxisVM 9 r2
2.7. Meniul rapid

buton drept La apăsarea butonului drept de pe pe ecran apare meniul rapid. ConŃinutul meniului
se schimbă în funcŃie de comanda activată.
Selectare Geometrie/Elemente/Incărcări Rezultate
2.8. Ferestre de dialog

La activarea unei funcŃii de regula se afişează o fereastră de dialog. Utilizarea a acestor
ferestre este similar cu utilizarea ferestrelor din aplicaŃiile Windows.
Tipul fonturilor folosite în ferestrele de dialog se pot seta în fereastra de dialog
Optiuni\Preferinte\Fonturi.
PoziŃia ferestrelor de dialog se poate schimba. PoziŃia schimbată este memorată de
către program şi la utilizarea următoare fereastra se afişează pe această poziŃie.
2.9. Tabele
Modul de lucru cu tabelele din program este independent de conŃinutul acestora. Toate
[F12] datele de intrare şi rezultatele sunt date şi în tabele, care se pot accesa clicând pe
butonul de Căutare în tabel sau cu tasta [F12]. Tabelul dorit se poate alege din
structura ierarhică a datelor din partea stânga a ferestrei de dialog (vezi figura de mai
jos). ConŃinutul tabelelor se afişează în funcŃie de etapa de utilizare a programului
(introducere date, rezultate).
În tabele apar numai datele conform criteriilor de filtrare. Dacă sunt selectate
elemente sau sunt activate detalii, în tabele apar datele referitoare numai la aceste
elemente. Criteriile actuale de filtrare sunt afişate în partea stânga de jos a ferestrei
de dialog.
Criteriul actual de filtrare este afişat în titlul tabelului, iar rezultatul filtrării în partea
stânga inferioară a ferestrei de dialog.
Inserare din memorie

Copiere
în emorie Format
Imprimare
Ştergere
Baza de Editorul rând Completare
date grafic de Rând
secŃiuni nou Adăugare tabel
la Breviar de
calcul
Câmp activ
Bara de defilare
Meniul Fişier verticală
Selectare din baza Din baza de date a programului se pot încărca materiale sau secŃiuni în tabel.
de date
, [Ctrl]+[L]
Încărcarea Încarcă în tabel fişierul DBase sub forma nume.dbf. Programul verifică valorile
fişierului DBase câmpurilor fişierului Dbase. În cazul în care aceste valori nu pot fi scrise în tabel
programul dă un mesaj de eroare.
Salvare într-un Tabelul se salvează într-un fişier nume.dbf. Denumirile câmpurilor în fişierul Dbase
fişier DBase programul le creează pornind din denumirile coloanelor. Toate câmpurile sunt de tip
text.
Salvare într-un Tabelul se salvează într-un fişier nume.htm. Un fişier astfel creat poate fi importat sub
fişier HTML formă tabelară de exemplu şi de programul Microsoft Word. Anumite setări ale
coloanelor nu pot fi transpuse în fişierul HTLM, astfel acestea se vor seta în editorul
de texte.
Salvare într-un Tabelul se salvează într-un fişier nume.txt (ASCII).
fişier de text
Salvare într-un Tabelul se salvează într-un fişier nume.rtf cu fişierul şablon actual. Pentru fişierul
fişier RTF şablon Vezi... 2.10.1 Breviar de calcul. Fisierul salvat se poate importa in editorul de
documente Word.
Tabel nou Creare tabel nou cu secŃiuni, care este salvat în fişierul nume.sec. Programul introduce
tabelul astfel creat în baza de date a secŃiunilor. În tabelul creat se pot stoca profile
unice, tipul tabelului influenŃeaza numai poziŃia în structura tabelului.
Caracteristici tabel Se pot modifica parametrii tabelului dat de utilizator (denumirea tabelului, tipul
cu profile... profilului)
20 AxisVM 9 r2
Stergearea tabelului Se poate sterge tabelul cu profile dat de utilizator.

cu profile
Imprimare ConŃinutul tabelului este tipărit pe imprimanta selectată cu antetul şi observaŃia dată.
,
[Ctrl]+[P]
Ieşire Se închide tabelul, este identic cu butonul RenunŃă.
[Alt]+[F4]
Meniul Editare
Rând nou Introducerea unui rând nou în tabel
[Ctrl]+[Insert]
Ştergere rânduri Şterge rândul selectat. OpŃiunea se găseşte şi în meniul rapid.
[Ctrl]+[Delete]
Ştergerea Este afişată numai pentru baza de date a materialelor sau tabelul materialelor şi şterge
texturilore texturiel pentru răndurile selectate. OpŃiunea se găseşte şi în meniul rapid.
Selectarea tabelului Selectează conŃinutul tabelului

[Ctrl]+[A]
Editor grafic de Pornirea editorului grafic de secŃiuni
secŃiuni
, [Ctrl]+[G]
Modificarea Modificarea secŃiunilor încărcate din baza de date sau create cu editorul grafic de
grafica a secŃiunii secŃiuni
, [Ctrl]+[M]
Generarea Dacă opŃiunea este activată conform parametrilor modificate în tabel se recalculează
automată a datele secŃiunii.
profilelor tipizate
Ştergerea profilelor Se şterg din tabel profilele neutilizate în model.
neutilizate
Copiere Copierea rândurilor în memorie temporară (clipboard). OpŃiunea se găseşte şi în
meniul rapid.
, [Ctrl]+[C]
Înserare Înserarea conŃinutului memoriei temporare
, [Ctrl]+[V]
Introducerea În cazul în care căsuŃele selectate fac parte dintr-o singură coloană, se poate introduce
valorilor comune o valoare comună pentru acestea clicând cu butonul drept al mausului pe acestea şi
selectând opŃiunea Introducerea valorilor comune. De exemplu: în tabelul Noduri
selectând coloana coordonatelor Z, se poate da o valoare comună pentru acestea
aliniind nodurile într-un singur plan. OpŃiunea se găseşte şi în meniul rapid.
Salt la… Salt în rândul dat al tabelului.
[F5]
Meniul Format
Definire date
Activarea afişării Se poate regla modul de afişare a cifrelor în coloane. În lista din partea stângă a
coloanelor ferestrei de dialog apare conŃinutul capului de tabel, iar în coloana alăturată se poate
selecta coloana care se afişează. În listele de selecŃie din partea dreaptă a ferestrei de
, dialog se poate regla formatul de afişare a conŃinutului coloanelor. Se poate alege
[Ctrl]+[Alt]+[F] numărul zecimalelor cu care se afişează cifrele în coloana (ex. -371.6), sau în format
exponenŃial (-3.716E+02).
La introducerea numerelor reale se poate utiliza numai separatorul de zecimale setat în
Windows, în Start / Settings / Control Panel / Regional Settings / Number / Decimal
symbol.
LăŃimea coloanelor se poate regla prin mişcarea delimitărilor căsuŃelor din capul de
tabel.
Formatul de bază Datele în tabel sunt afişate conform formatului implicit inclusiv lăŃimea coloanelor.
[Ctrl]+[D]
UnităŃi de Vezi... 3.3.6 UnităŃi de măsură
măsură…
La afisarea rezultatelor meniul format este extins:
Afisare rezultate
Optiuni de In fereastra de dialog se poate seta modul de afisare a tabelului: tabel detaliat sau
reprezentare… numai extras din rezultate. Vezi detaliat... 4.10.1 Ipoteze şi grupări de încărcare
[Ctrl]+[R]
Rezltate Afişarea rezultatelor în tabel
[Ctrl]+[T]
Extras Extras din rezultate
[Ctrl]+[E]
Filtrare proprietati
[CTRL]+[Q]
Cu ajutorul filtrului se pot seta proprietăŃile elementelor a caror rezultate sunt afişate în
tabel. Programul în funcŃie de mulŃimea iniŃială crează tabelul cu rezultate.
Profile Dacă elementele cu secŃiune variabilă sunt împarŃite cu aceasta opŃiune se pot afişa
intermediare datele secŃiunilor intermediare generate de program la capătul tabelului.
22 AxisVM 9 r2
Marcarea Uşurează lucrul cu tabelul

profilelor utilizate seŃiunilor. Cu activarea opŃiunii
Ştergerea profilelor neutilizate
(vezi… 2.9 Tabele/ Ştergerea
profilelor neutilizate) aceste
profile se şterg.
Breviar de calcul
Breviar actual Se poate selecta breviarul de calcul actual în care se va introduce tabelul.
Vezi... 2.10 Editorul de breviar de calcul
Adăugare tabel Adăugarea tabelului la breviarul de calcul actual. Dacă din structura ierarhică a datelor
din partea stânga a ferestrei se selectează un element care conŃine mai multe tabele (de
exemplu MODEL sau Încărcări) atunci cu această funcŃie, tot conŃinutul elementului se
[F9] introduce în breviarul de calcul. În cazul tabelelor cu rezultate dacă acestea conŃin
numai extrasul rezultatelor atunci şi tabelele adăugate vor conŃine numai extrasele
rezultatelor. Vezi... 2.10 Editorul de breviar de calcul
Editor de breviar Pornire editor de breviar de calcul
de calcul…
[F10]
Help
Despre tabel Găsim informaŃii despre tabel.

Căutare în tabel Găsim informaŃii despre posibilităŃile de editare a tabelelor.
Mărime totală În funcŃie de numărul rândurilor, tabelul se afişează în mărimea totală.
Mişcare, selectare
în tabel
[Tab] Deplasarea câmpului activ (modificabil) al tabelului sau defilarea rândurilor din tabel.
Taste de navigare, La apăsarea simultană a tastei [Shift] cu tastele săgeŃilor se pot selecta căsuŃe din tabel.
buton stâng CăsuŃele tabelului pot fi alese cu butonul stâng Ńinut apăsat şi cu deplasarea mausului.
Clicând pe capul de coloană se selectează întreaga coloană. Clicând pe capul de rând
se selectează întregul rând. Clicând pe prima căsuŃă din stânga sus al tabelului se
selectează întregul tabel. CăsuŃele alese pot fi copiate ca un tabel în clipboard. Dacă
este aleasă doar o singură coloană, poate fi dată o valoare comună pentru fiecare
căsuŃă din coloană. Pentru informaŃii suplimentare vezi... Setarea valorilor comune.
[Home] Salt în prima căsuŃă a rândului.
[End] Salt în ultima căsuŃă a rândului.
[Ctrl]+[Home] Salt în prima căsuŃă a tabelului.

[Ctrl]+[End] Salt în ultima căsuŃă a tabelului.
[Page Up] Defilarea tabelului în sus. Cu Ńinut apăsat clicând pe partea superioară a barei de
defilare se ajunge la acelaşi efect.
[Page]+[Down] Defilarea tabelului în jos. Cu Ńinut apăsat clicând pe partea inferioară a barei de
defilare se ajunge la acelaşi efect.
→]
[Ctrl]+[→ Defilare în tabel spre dreapta sau salt la căsuŃa următoare. Poate fi utilizată doar în
cazul tabelelor cu mai multe coloane decât cele vizualizate deodată. Cu Ńinut apăsat
clicând pe partea dreaptă al barei de defilare se ajunge la acelaşi efect.
Defilare în tabel spre stânga sau salt la căsuŃa următoare. Poate fi utilizată doar în
←]
[Ctrl]+[← cazul tabelelor cu mai multe coloane decât cele vizualizate deodată. Cu Ńinut apăsat
clicând pe partea stângă al barei de defilare se ajunge la acelaşi efect.
[Enter] Terminarea introducerii datelor în căsuŃa aleasă (modificabilă). Se activează automat
căsuŃa următoare a coloanei sau la capătul coloanei prima căsuŃă din coloana
următoare.
Cu clicând în oricare căsuŃă acesta devine activă.
[Esc] Întreruperea introducerii datelor în căsuŃa activă. În căsuŃă va rămâne valoarea iniŃială.
Cu clicând cu butonul drept/RenunŃă se ajunge la aceeaşi efect.
Ok Ieşire din tabel cu salvare.
RenunŃă Ieşire din tabel fără salvare.
În tabelele de rezultate dacă în fereastra de OpŃiuni de afişare este selectată şi
opŃiunea de extras apar şi valorile minime/ maxime a rezultatelor. Dacă este
selectată numai opŃiunea de extras în tabel apar numai valorile extreme.
2.10. Editorul de breviar de calcul

Cu ajutorul editorului de breviar de calcul din tabele, diagramele create de program şi
[ F10] textele introduse de utilizator se poate edita un breviar de calcul complet care se
salvează în fişierul de model (.axs). DocumentaŃia astfel creată se poate imprima sau
salva în format RTF. Fişierele RTF se pot edita cu editorul de documente Word.
Tabelele adăugate la breviarul de calcul se reactualizează automat la orice modificare
a modelului (modificare sau ştergerea parŃiala a modelului).
În editorul de breviar de calcul se pot edita concomitent mai multe documente.
ConŃinutul documentaŃiilor este vizualizat în structura din partea stânga a ferestrei
editorului de breviar de calcul. InformaŃiile referitoare la documentaŃia selectată sunt
afişate în partea dreaptă a ferestrei editorului de breviar de calcul.
În cazul tabelelor, pe partea dreaptă se afişează denumirea coloanelor, observaŃia

utilizatorului şi alte informaŃii referitoare la tabel. Se pot seta coloanele care se
introduc din tabel în breviarul de calcul precum titlul tabelului şi observaŃia
utilizatorului.
24 AxisVM 9 r2
În cazul textelor în structura breviarului se afişează începutul textului iar în partea

dreaptă a ferestrei editorului de breviar de calcul textul complet. Textul se poate edita
clicând pe textul din structura breviarului de calcul.
În cazul imaginilor se poate introduce titlul imaginii, mărimea şi alinierea în breviarul
de calcul.
Activând fereastra Biblioteca de desene se poate selecta unul din desenele salvate.
DiferenŃa între desene şi imagini este ca în cazul desenelor sunt salvate setările
aferente desenelor. Avantajul în acest caz este ca desenele urmăresc modificările
modelului.
Vezi detaliat… 3.5.7 Biblioteca de desene, 3.5.8 Salvare în biblioteca de desene
Optiuni
Prin clicarea pe butonul Setări… se poate modifica titlul, dimensiunea şi orientarea

desenului sau imaginii. Pentru biblioteca de desene se poate regla adâncimea de
culoare (color, nuanŃele griului, alb-negru) şi scara imaginii.
Activănd fereastra Biblioteca de imagini se poate selecta unul din imaginile bitmap
(.BMP, .JPG) sau Windows Metafile (.WMF, .EMF) salvate din program. Imaginile
sunt salvate în subdirectorul cu numele Images_numemodel creat în subdirectorul care
conŃine fişierul modelului (.AXS). Imaginile se pot adăuga la orice breviar de calcul.
Vezi detaliat... 2.10.4 Biblioteca de imagini
Cu funcŃia Editare\Salvare figura in biblioteca de imagini ([F9]) se poate salva

imaginea sau tabelul actual in biblioteca de imagini.
Cu această funcŃie se salvează imaginea actuală în vederea introducerii în breviarul de
calcul.
Vezi... 3.2.8 Salvarea imaginilor şi a tabelelor de dimensionare
Elementul selectat din breviarul de calcul (texte, imagini, tabele, page break) se pot
muta în sus sau în jos în structura documentaŃiei cu un rând. Cu ajutorul mausului
părŃile se pot muta în poziŃia dorită din document.
Cu ajutorul meniului elementul selectat se poate muta la sfârşitul altor documentaŃii.
Imaginile selectate se pot insera în breviar de calcul cu icon-ul săgeata sau cu ajutorul
mausului.
Editorul de breviar de calcul generează automat cuprinsul documentelor create. Pentru
părŃile scrise se generează cuprinsul numai dacă sunt formatate cu un stil de titlu.
Imaginile sunt introduse în cuprins numai dacă au titlu.
2.10.1. Breviar de calcul
Breviar de calcul Cu această funcŃie se poate crea un breviar de calcul nou. Lungimea maximă a
nou denumirii este de 32 de caractere.
Ştergerea Cu această funcŃie se poate şterge breviarul de calcul selectat din structura afişată în
breviarului de stânga sus a ferestrei. Imaginile folosite într-un breviar de calcul şters nu se şterg,
calcul rămân în biblioteca de imagini.
[Del],[Ctrl]+[Del]
Redenumire Se poate schimba denumirea unei breviar de calcul existent.
Salvare in fisier Textele din documentatie sunt salvate in fisier ASCII.
text...
Rtf Model Programul salvează documentaŃia (implicit fişierul NormalSablon.rtf din subdirectorul
programului) cu ajutorul unui şablon în fişier RTF. Cu această funcŃie se poate alege
fişierul şablon cu care lucrează programul. Cu modificarea fişierului şablon se poate
schimba coperta şi antetul breviarului de calcul. Înainte de modificarea fişierului
şablon citiŃi conŃinutul fişierului şablon!
Export în fişier RTF Breviarul de calcul cu ajutorul fişierului de şablon este exportat în fişierul nume.rtf.
Dacă breviarul de calcul nu este salvat în subdirectorul modelului toate imaginile
[Ctrl]+[W] folosite în breviarul de calcul sunt copiate în subdirectorul Images_numemodel creat în
subdirectorul fişierului RTF. Imaginile nu sunt salvate în fişierul RTF numai
referinŃele. Pentru tipărirea fişierului RTF sunt necesare şi imaginile din subdirectorul
Images_numemodel din subdirectorul fişierului RTF. Textele sunt salvate în fişierul
RTF cu alinierea şi tipul de caracter care au fost folosite în editorul de breviar de
calcul cu excepŃia culorilor. Tabelele sunt exportate ca şi tabele RTF, care cu editorul
de documente Word se pot edita. Deoarece titlurile tabelelor se afişează cu tipul
Heading 3, foarte simplu se poate realiza cuprins pentru documentaŃie (funcŃie de
limbă şi versiunea programului) cu ajutorul meniului Înserare / Editor de obiecte şi
cuprins, Înserare / Referire / Editor de obiecte şi cuprins sau cu Insert / Index şi
Tables. În fereastra de dialog la Cuprins alageŃi din Şablon formatul şi setaŃi valoarea
Nivelelor mai mare de trei.
Setări RTF ... DocumentŃia este salvată
cu utilizarea unui şablon
(implicit fişierul Normal-
Sablon.rtf) în fişier RTF.
Se poate opta şi pentru alte
fişiere şablon.
Cu modificarea fişierului şablon se poate formata conŃinutul documentaŃiei.

Înainte de modificarea fişierului şablon este indicat citirea conŃinutului fişierului!
Se poate alege formatul imaginilor pentru fişierul RTF.
WMF (inserat): marimea fişierului va creşte semnificativ dar desenele vor fi înserate
in documentaŃie şi documentaŃia va fi portabila.
BMP, JPG (cu referire): mărimea documentaŃiei va fi mai mică (desenele sunt
salvate separat) dar în cazul transferului documentaŃiei utilizatorul trebuie să asigure
transferul referinŃelor altfel dacă nu desenele nu vor fi afişate numai dacă sunt în mapa
Images_nume_model.
Se mai poate seta trasarea liniilor tabelului.
26 AxisVM 9 r2
Previzualizare Previzualizarea breviarului de calcul tipărit.

breviar de calcul Paginile breviarului de calcul se pot vizualiza înainte de tipărire. Mărimea de
tipărit vizualizare a breviarului se poate regla între 10%-500%, defilarea paginilor se poate
face cu tastele de comandă sau cu tastatură ([Home] = prima pagină, [PgUp] = pagina
[F3] anterioară, [PgDown] = pagina următoare, [End] = ultima pagină).
Imprimare Setarea parametrilor de imprimare şi imprimarea.

Parametrii de tipărire sunt identici cu cei de la tipărirea tabelelor.
[Ctrl]+[P]
Ieşire Ieşirea din editorul de breviar de calcul.
2.10.2. Editare
O parte a funcŃiilor de editare se pot accesa şi clicând pe element cu butonul din

dreapta al mausului.
Inapoi Readuce documentatia la starea existenta dinaintea ultimei functii executate.
Din nou Readuce documentatia la starea existenta dinaintea functiei Inapoi
Generare Cu această funcŃie se poate genera o documentaŃie completă structurată din tabele. Cu
documentatie... pagina de Filtru se poate selecta tipul elementelor şi a încărcărilor, detaliile, ipotezele
de încărcare, componentele rezultatelor şi tipul tabelor cu rezultate (tabel întreg sau
numai extras din tabel) ce vor fi incluse în documentaŃie.
DocumentaŃia rezultată în urma filrării se va afişa în partea dreapta a ecranului unde se
poate opta pentru includerea în documentaŃie. ÎndocumentaŃie vor fi incluse numai
elementele selectate.
Regulile de construire a documentaŃiei se pot seta pe pagina de Setari de baza. Se pot
ca rezultatele să fie grupate pe detalii, tipuri de elemente, ipoteze de incărcare şi tipuri
de rezultate în ipoteze de încărcare.
În cazul folosirii unui model arhitectural se poate opta pentru tabele construite după
elementele modelului arhitectural.
Filtru
Setari de baza
Inserare mapa... Inserează mapa în structura documentaŃiei după nivelul selectat. Pe partea dreaptă sub
desenul mapei apare denumirea mapei selectate.
Înserare text Pornirea editorului de texte. Textul creat şi formatat se inserează în breviarul de calcul
după elementul selectat.
[Ctrl]+[T]
Page Break Se inserează un Page Break în breviarul de calcul după elementul selectat.
[Ctrl]+[Alt]+[B]
Mutarea în sus a Elementul de breviar de calcul selectat se mută în sus în breviarul de calcul cu un rând.
elementului selectat
Mutarea în jos a Elementul de breviar de calcul selectat se mută în jos în breviarul de calcul cu un rând.
elementului selectat
Mutare Elementul de breviar de calcul selectat se mută la sfârşitul breviarului de calcul

selectat din meniul care se deschide din meniul de Mutare.
28 AxisVM 9 r2
Copiere Elementul de breviar de calcul selectat se copiază la sfârşitul breviarului de calcul

selectat din meniul care se deschide din meniul de Copiere.
Filtrare selectie... Se poate seta ca în ramuri ce tipuri de elemente să fie selectabile (documentaŃie, tabel,
desen, imagine, text, page break, mapa)
Selectarea integrală Dacă este selectat, la nivelul şi sub nivelul curent sunt selectate toate mapele.
a ramurilor
Deseletare SelecŃiile din documentaŃie sunt anulate.
Selectarea integrală Are ca efect selectarea integrală a documentaŃiei.
a documentaŃiei
Şterge Elementul de breviar de calcul selectat (text, imagine, tabel, Page Break) se şterge.
Dacă este selectat un breviar de calcul întreg aceasta se şterge cu toate elementele
componente.
[Del],[Ctrl]+[Del]
Ştergerea Şterge toate elementele din breviarul de calcul. Breviarul de calcul nu se şterge, la
elementelor acesta ulterior se pot adăuga alte elemente de breviar de calcul.
breviarului de
calcul
2.10.3. Desene
Inserare desene în Desenele marcate în biblioteca de desene inserează în breviarul de calcul selectat.
breviarul de calcul
Locul inserări este ramura selectată din structura breviarului de calcul
Efectul este identic cu folosirea butonului .
Formatul desenelor Se poate selecta în ce format se vor salva desenele în fişier RTF (vezi... 2.10.1 Breviar
în fişierul RTF de calcul/ Setări RTF...)
2.10.4. Biblioteca de imagini
Introducerea Imaginile sau imaginea selectată se introduc în breviarul de calcul.

imaginilor în
breviarul de calcul
Copierea imaginilor Se copiază fişiere cu format bitmap (.BMP, .JPG) şi Windows Metafile (.WMF, .EMF)
în breviarul de în subdirectorul Images_numemodel.
calcul
Ştergerea Imaginile selectate se şterg definitiv din biblioteca de imagini respectiv din breviarul
imaginilor din de calcul.
breviarul de calcul
Ştergerea Cu această funcŃie se şterg imaginile din biblioteca de imagini care nu sunt folosite în
imaginilor breviarul de calcul.
nefolosite
Aranjare după Imaginile sunt ordonate după nume.

nume
Aranjare după tip Imaginile sunt ordonate după tip (.BMP, .EMF, .JPG, .WMF,) iar imaginile de acelaşi
tip după nume.
Aranjare după data Imaginile sunt ordonate după dată. Pentru a afişa pe prima poziŃie imaginea cea mai
nouă selectaŃi opŃiunea Ordine inversă.
Ordine inversă Dacă această opŃiune este selectată ordonarea se face în ordinea descrescătoare iar
dacă nu în ordinea crescătoare.
2.10.5. Instrumentele editorului de breviar de calcul
Creare breviar de calcul nou.

Vezi... 2.10.1 Breviar de calcul
Generare breviar de calcul bazat pe criterii de filtrare.
Inserare mapa
Vezi... 2.10.2 Editare
Inserare text formatat după elementul de breviar de calcul actual.
[Ctrl]+[T]
Inserare page break după elementul de breviar de calcul actual.
[Ctrl]+[Alt]+[B]
Filtrare selectie.
Şterge elementul de breviar de calcul selectat sau breviarul de calcul.
[Delete],
[Ctrl]+[Delete]
Previzualizarea breviarului de calcul.
[Ctrl]+[R]
Salvarea breviarului de calcul în fişier RTF.
[Ctrl]+[W]
Imprimare
[Ctrl]+[P]
Inapoi
[Ctrl]+[Z]
Din nou
[Shift]+[Ctrl]+[Z]
2.10.6. Tastele rapide ale bibliotecii de imagini si de desene

Cu tastele rapide se pot accesa rapid anumite functii
Ştergerea imaginilor si a desenelor selectate din biblioteca de imagini.
Copierea imaginilor în biblioteca de imagini din alte subdirectoare.

Desenele nu sunt salvate în structura breviarului de calcul; ca urmare aceasta funcŃie
nu se poate utiliza.
Inserarea imaginilor sau desenelor în breviarul de calcul. Locul inserării va fi ramura
selectată din structura breviarului de calcul.
30 AxisVM 9 r2
2.10.7. Editorul de texte

Cu editorul de texte se pot crea texte formatate pentru breviarul de calcul.
Comenzile editorului de texte sunt asemănătoare cu comenzile programului WordPad
din Windows.
Fişier
Deschide Această funcŃie deschide fişiere create în editorul propriu al programului. Se pot
[Ctrl]+[O] deschide şi fişiere RTF create cu alte programe dar dacă aceasta conŃine elemente
(tabele, margini, caractere Unicod) cu care acest editor nu lucrează se afişează texte
sau caractere greşite.
Salvare Salvează în format RTF textul editat.
[Ctrl]+[S]
Leşire Ieşirea din editorul de texte.
Editare
Înapoi Readuce textul la starea existentă dinaintea ultimei funcŃii executate.
[Alt]+[BkSp]
Din nou Readuce textul la starea existentă dinaintea funcŃiei Înapoi.
[Shift]+[Alt]+
[BkSp]
Tăiere PorŃiunea de text selectat se taie din text şi se copiază în memoria rapidă (Clipboard).
[Ctrl]+[X]
Copier PorŃiunea de text selectat se copiază în memoria rapidă (Clipboard).
[Ctrl]+[C]
Înserare Inserează textul din memoria rapidă (Clipboard).
[Ctrl]+[V]
Căutare Caută expresia în text. Se poate seta poziŃia de la care se efectuează căutarea
[Ctrl]+[F] (începutul textului sau poziŃia actuală a cursorului), căutare cuvinte întregi şi
diferenŃiere litere mari şi mici.
Căutare în Dacă programul a găsit expresia căutată cu această funcŃie se pot căuta şi apariŃiile
continuare următoare ale expresiei.
[F3]
Selectează totul Se selectează tot textul editat.
[Ctrl]+[A]
Caracter
Îngroşat Se îngroaşă textul selectat.
[Ctrl]+[B]
Înclinat Înclină textul selectat.
[Ctrl]+[I]
Subliniere
[Ctrl]+[U] Subliniază textul selectat.
Culoare Colorează textul selectat.
[Ctrl]+[Alt]+[C]
Paragraf
Aliniere la stânga Textul selectat se aliniază la stânga.
[Ctrl]+[L]
Centrare Textul selectat se centrează.
[Ctrl]+[E]
Aliniere la dreapta Textul selectat se aliniază la dreapta.
[Ctrl]+[R]
Introducere simbol Pentru aliniamentele noi se introduce simbolul de enumerare.
de enumerare
[Ctrl]+[Alt]+[U]
2.10.8. Redesenare
În caz de nevoie se poate reactualiza imaginea ecranului.
2.11. Managerul de folii

Vezi detaliat 3.3.3 Managerul de folii
2.12. Biblioteca de desene

Vezi detaliat 3.5.7 Biblioteca de desene
2.13. Salvare în biblioteca de desene

Vezi detaliat 3.5.8 Salvare în biblioteca de desene
2.14. Bara de instrumente
Selectare
Mărire, micşorare
Vederi, perspectivă
Modul de
reprezentare
Deplasare
Planuri de lucru
Linii de ghidare
Instrumente pentru
editare
Cote/InscripŃionare
Detaliu
SecŃiune
Căutare
Simboluri
Setari
InformaŃii
La folosirea butoanelor Planuri de lucru sau Linii de cote apare o fereastră de dialog.
Deplasarea barelor Există posibilitatea de a deplasa şi repoziŃiona barele de instrumente pe suprafaŃa de
de instrumente lucru.
Deplasarea barelor de instrumente:
La poziŃionarea cursorului pe butoane aceasta se transforma în cursor de deplasare.
32 AxisVM 9 r2
Prin apasarea butonului din stânga al mausului bara de instrumente se poate deplasa în
poziŃia dorită. Bara de instrumente rămâne verticală până când nu este deplasată în
afara marginii superioare sau inferioare a suprafeŃei de lucru. La atingerea marginilor
superioare sau inferioare barele de instrumente devin orizontale.
La atingerea marginilor laterale barele de instrumente devin verticale.
Ca şi la alte aplicaŃii Windows (de ex. Word) se poate schimba ordinea barelor de
instrumente.
În editorul grafic de secŃiuni, modulul de verificare armare stâlp şi dimensionare
armare grindă, bara de instrumente nu se poate deplasa în bara de meniuri.
Bara de instrumente verticală se poate deplasa pe parŃile laterale ale suprafeŃei de
lucru. Dacă bara de instrumente de pe suprafaŃa de lucru este inchisă aceasta revine în
poziŃia iniŃială de pe partea stanga a ecranului.
Deplasarea barelor de instrumente cu butoanelor suprapuse:
Barele de instrumente cu butoanele suprapuse se pot detaşa de pe bara de instrumente.
Dacă bara de instrumente detaşată se inchide, aceasta revine în poziŃia iniŃială în bara
de instrumente. Aceste bare de instrumente se pot aseza în bara de meniuri dar nu şi pe
partea dreapta a ecranului.
Bara de instrumente şi barele de instrumente detaşabile revin în poziŃia implicită
daca este selectată opŃiunea Optiuni\Bare de instrumente in pozitia implicita.
2.14.1. Selectare
Activează bara de selectare.
Adăugare
RenunŃare la
Filtru
selecŃie
Invertare Metoda
Linii de
intersectie
Aplică peste tot SuprafaŃă inelară
SelecŃia Sector circular

precedentă
Poligon
Detalii Dreptunghi rotit
Dreptunghi
Bara de selectare apare în toate cazurile când funcŃia în execuŃie se referă la mai multe
elemente. Cu ajutorul barei de selectare se pot selecta elementele pentru care se va
aplica funcŃia. (În acest paragraf prin elemente se înŃeleg nodurile, liniile, elementele
finite şi incarcarile.) Programul consideră încheiată selectarea când utilizatorul apasă
butonul OK.
Selectarea sau deselectarea se poate face prin clicare cu mausul pe element sau cu
fereastra de selectare.
Folosirea ferestrei de selectare se face identic cu programul AutoCAD:
- trasând fereastra de selectare din stânga la dreapta se vor selecta elementele care sunt
integral în fereastra,
- iar trasând fereastra din dreapta la stânga se vor selecta elementele care sunt parŃial în
fereastră.
Adăugare la selecŃie Se selectează elementele identificate prin clicare cu ajutorul cursorului sau cu
fereastră.
RenunŃarea la RenunŃă la selectarea elementelor identificate prin clicare cu ajutorul cursorului sau cu
selecŃie fereastră.
Inversare selecŃie Inversează starea de selectare a elementelor identificate prin clicare cu ajutorul
cursorului sau cu fereastră.
Aplică peste tot În funcŃie de modul de selectare, pentru fiecare element se execută selectarea,
deselectarea sau inversarea.
Se execută numai pentru tipurile de elemente alese în filtru.

SelecŃia precedenta
Revenire la selecŃia utilizată la comanda anterioară.

Detalii Clicand pe coltul din dreapta jos din lista se poate selecta detaliul dorit. Selectia se
refera la elementele detaliului selectat.
Filtru Setarea tipurilor de elemente selectabile. Cu ajutorul filtrului de caracteristici este mai
uşoară alegerea elementelor cu anumite caracteristici. (Ex. Elemente de bară cu acelaşi
lungime, profil, material sau referinŃă, elemente de suprafaŃă de aceeaşi grosime, etc.)
Metoda Alegerea metodei de selectare.

În cazul în care metoda de selectare este cu dreptunghi se deplasează cursorul
(săgeată/cruce) în poziŃia dorită şi se apasă o tastă de comandă. Cu tastele de mişcare
sau ajutorul mausului se reglează dreptunghiul la mărimea dorită. La apăsarea unei
taste de comandă se execută selectarea. Toate elementele din dreptunghi (şi cele
suprapuse) vor fi selectate.
Metoda: Rezultatul selectării:
Dreptunghi
Dreptunghi rotit
Poligon
Sector circular
34 AxisVM 9 r2
SuprafaŃă inelară
Linii de intersectie
Ok Terminarea selectării. FuncŃia se va executa pentru elementele selectate.

Toate funcŃiile de selectare se referă numai la detaliul actual.
RenunŃă Întreruperea selectării. FuncŃia se termină fără execuŃie.

Nodul selectat apare în pătrat mov, iar liniile şi elementele se colorează deasemenea în
mov.
Nodurile selectate de două ori apar într-un pătrat exterior albastru.
Fără afişarea barei de selectare, prin apăsarea tastei [Shift] se pot include elemente la
selecŃie, iar prin apăsarea tastei [Ctrl] se pot elimina elemente din selecŃie.
Nodurile se pot selecta de două ori (dublu) prin apăsarea tastei [Alt]
În timpul selectării se poate schimba afişarea modelului sau vederea.
2.14.2. Mărire, micşorare
Mărire, micşorare, desenul întreg, deplasare desen, vedere înapoi, vedere din nou.
Mărire Măreşte zona marcată a ecranului. Înainte de mărire
Se deplasează cursorul cruce în poziŃia
dorită şi se apasă o tastă de comandă. Cu
tastele sau cu mausul se reglează
dreptunghiul la mărimea dorită. La După mărire
apăsarea încă o dată a unei taste de
comandă pe ecranul întreg apare
dreptunghiul marcat.
Mărirea se poate efectua şi cu ajutorul
scrollului.
Micşorare Desenul de pe ecran este micşorat în zona Înainte de

marcată a ecranului. Marcarea drep- micşorare
tunghiului se face în mod asemănător cu
cele prezentate la mărire. ConŃinutul După micşorare
ecranului întreg va apărea în zona marcată.
Micşorarea se poate efectua şi cu ajutorul
scrollului.
Reprezetarea Desenul va fi vizibil în întregime pe ecran.

desenului întreg
Mişcarea figurii Cu ajutorul acestei comenzi, desenul se poate deplasa cu maxim mărimea ecranului.
PoziŃia nouă a hârtiei de desen se poate da cu un vector care se poate defini cu două
puncte de pe fereastra de desenare. PoziŃionând desenul în locul dorit şi apăsând o
tastă de comandă, desenul apare în poziŃia nouă.
Mişcarea se poate efectua şi prin apăsarea butonului scroll. łinînd apăsat scrollul se
poziŃionează desenul.
Mişcarea 1. ClicaŃi pe butonul Mişcarea figurii.
modelului
2. ApăsaŃi butonul din stânga al şi mişcaŃi mausul în poziŃia dorită. Are ca efect
mişcarea modelului în pozitia dorită.
Mişcarea rapidă a modelului:
Mişcarea modelului se poate efectua şi prin apăsarea butonului din mijloc şi
mişcarea mausului. În acest caz nu este necesar apăsarea butonului pentru Mişcarea
modelului.
Rotire După activarea funcŃiei prin apăsarea butonului din stânga al mausului modelul se
poate roti în jurul centrului paralelipipedului care înscrie modelul.
În timpul rotirii în partea jos a aecranului apare următoarea bară de instrumente:
Se pot alege următoarele posibilităŃi de rotire:

1. Rotire libera în jurul axei orizontale a ecranului şi in jurul axei globale Z
2. Rotire în jurul axei globale Z
3. Rotire în jurul axei verticale a ecranului
4. Rotire în jurul axei orizontale a ecranului
5. Rotire în jurul axei perpendiculare pe ecran

Cursorul cu forma atrage atenŃia ca modelul se poate “prinde” şi se poate mişca.
Vedere înapoi Redesenează ultima vedere sau situaŃia înainte de vederea în perspectivă (View Undo).
Numărul maxim al paşilor Vedere înapoi este de 50.
Vedere din nou Revine la vederea precedentă obŃinută cu funcŃia Vedere înapoi (View Redo).
36 AxisVM 9 r2
2.14.3. Vederi, reprezentare în perspectivă

Vederi
Vedere din faŃă

Desenul este reprezentat în proiecŃie pe planul X-Z.
Vedere de sus
Desenul este reprezentat în proiecŃie pe planul X-Y.
Vedere laterală
Desenul este reprezentat în proiecŃie pe planul Y-Z.
Bara cu instrumentele
Axonometrie
de setare a Vedere din faŃă
perspectivei Perspectivă
Rotirea în jurul axei y Vedere de sus
Rotirea în jurul axei z Vedere laterală
Rotirea în jurul axei x
DistanŃa observator
Salvare setări perspectivă

Ştergerea
Activare bara de Lista perspectivelor perspectivei active
instrumente salvate
pentru rotire
model
Cu ajutorul instrumentelor de pe această bară se pot seta parametrii vederii
perspective. Vederea corespunzătoare se poate seta prin rotirea în jurul celor trei axe şi
prin reglarea distanŃei observatorului. Orice vedere perspectivă se poate salva sub o
denumire. La schimbarea setărilor perspectivei se poate introduce şi denumirea
perspectivei noi. Salvarea vederii perspective se face în lista vederilor perspective (ex.
persp_01). Pentru salvarea setarii introduceŃi o denumire şi clicaŃi pe butonul din
stânga. Pentru ştergerea setării selectaŃi perspectiva şi clicaŃi pe butonul din dreapta.
La închiderea paletei de perspectivă setările se salvează.
DistanŃa observator Prin distanŃa observator se întelege distanŃa de la observator până la centrul
paralelipipedului care înscrie modelul.
Rotire Clicând pe butonul de rotire apare bara de instrumente (Mărire, micşorare\Rotire)

pentru rotirea modelului.

Cursorul atrage atenŃia ca modelul se paote “prinde” şi se poate roti.
Vederi, perspectivei Vizualizarea celor trei vederi şi a perspectivei structurii. Cu poziŃionarea cursorului în
vederea dorită şi prin apăsarea unei taste de comandă se poate lucra în vederea
perspectivă.
2.14.4. Modul de reprezentare
Reprezentare cu linii. Elementele liniare se vor

reprezenta prin axele lor iar elementele de suprafaŃă prin
conturul lor.
Reprezentare cu suprafeŃe. Elementele liniare se vor

reprezenta prin axele lor iar elementele de suprafaŃă prin
conturul lor cu ascunderea feŃelor şi a elementelor
nevăzute.
Reprezentarea randată. Elementele liniare se vor

reprezenta prin secŃiune iar elementele de suprafaŃă prin
grosimea lor cu ascunderea feŃelor şi a elementelor
nevăzute. Culorile care sunt folosite la reprezentarea
elementelor se pot seta în biblioteca de materiale.
Reprezentarea randata se afiseaza cu efecte de lumina, iar
profilele cu pereti subtiri sunt reprezentate cu contur
integral.
În meniul Vederi / OpŃiuni de randare... se poate seta transparenŃa elementelor.
Programul grupează elementele conform geometriei lor. Elementele de linie verticale
sunt stâlpi, cele orizontale grinzi, iar elementele plane orizontale plăci, cele verticale
pereŃi.
38 AxisVM 9 r2
Opac Transparent
Textură. Imaginea randată generată cu utilizarea texturilor
ataşate materialelor. Texturile se pot ataşa la materiale în
tabelul cu materiale. Prin clicarea pe câmpul de textură se
afişează fereastra următoare:
Materialele din program (cărămidă, beton, metal, piatră, lemn, etc.) sunt afişate într-o
structură arborescentă în partea superioară stângă a ferestrei sau într-o listă orizontală
în partea superioară. Ultima categorie conŃine texturile definite de utilizator. Pe partea
dreaptă a ferestrei sunt afişate texturile aferente materialelor iar sub structura
arborescentă imaginea mărită a texturii selectată.
Utilizarea meniului Clicând cu butonul din dreapta a mausului în fereastra
rapid texturilor se afişeaza meniul rapid care dă posibilitatea la:
Nu este textură
Adăugarea şi ştergerea texturii proprii
Setări de rotire
Nu este textură Se anulează asocierea texturii cu materialul. Efectul este similar cu activarea butonului
Nu este textura.
Adăugare textură Cu ajutorul unei ferestre de dialog este posibilă încărcarea imaginilor (JPG, BMP)
proprie TrueColor 24 biŃi. Programul în funcŃie de mărimea imaginii transformă în textură
pătratică de 64x64, 128x128 sau 256x256 pixeli. Dacă imaginea nu este pătratică
decupează din aceasta.
Ştergere textura Texturile predefinite nu se pot şterge, numai asocierea se poate anula. (din meniul
proprie Editare sau din Meniul rapid / Ştergere textură). Texturile definite de utilizator se pot
şterge din baza de date.
Setări de rotire Texturile sunt aplicate pe elemente în funcŃie de sistemul local a acestora. La diferite
texturi (de ex. cărămidă) aceasta poate să creeze probleme dar este posibilă rotirea
texturii.
În mod implicit textura nu este rotită dar este posibilă rotirea ei spre stânga sau spre
dreapta cu unghiul de 90°. DirecŃia rotirii este indicată lângă denumirea texturii cu
semnele < (rotire spre stânga),> (rotire spre dreapta). Rotirea se vede pe imaginea
mărita a texturii.
2.14.5. Copierea obiectelor
2.14.5.1. Copiere
Copiere Copiere prin translatarea

elementelor în direcŃia unui
vector dat.
Cu increment Se generează N copii ale

elementelor selectate, la
distanŃe date de vectorul de
translatare.
Cu împărŃire Se generează N copii la distanŃe egale ale elementelor selectate în vectorul de

translatare.
Cu distanŃă Generează copii la distanŃa definită cu parametrul d în direcŃia vectorului de
translatare. Numărul copiilor este egal cu numărul ce rezultă din împărŃirea vectorului
de translatare şi a distanŃei d, rotunjit la partea întreagă.
Cu multiplicare Generează un număr arbitrar de copii ale elementelor selectate în aşa fel încât sfârşitul
unui vector de translatare este începutul noului vector translatare.
Deplasare Elementele selectate sunt mutate prin translaŃie la distanŃa şi direcŃia definită de
vectorul de deplasare.
Noduri conectate
Nu sunt Programul nu uneşte noduri.
Dublu selectate łinând apăsată tasta [Alt] şi clicând pe nod încă o dată, acesta se selectează dublu.
La copiere, aceste noduri sunt legate de copiile lor.
40 AxisVM 9 r2
Toate Toate nodurile selectate sunt legate cu linii de copiile lor.

Optiuni
Copiere elemente La selectarea opŃiunii, se copiază elementele finite ataşate geometriei. Elementele
finite care rezultă moştenesc proprietăŃile elementelor finite iniŃiale.
Copiere încărcări La selectarea opŃiunii, se copiază încărcările definite pe elemente finite. Elementele
finite care rezultă moştenesc încărcările elementelor finite iniŃiale.
Copiere cote CoŃele şi liniile de cote se copiază împreună cu noduri numai dacă acestea sunt
selectate. Dacă opŃiunea nu este selectată coŃele nu se copiază.
Cu liniile de Transformarea este aplicată pentru toate liniile de ghidare (este recomandat pentru
ghidare transformările utilizate pe modelul întreg).
Împreună cu fişier Aplicînd funcŃia, operaŃia va fi aplicată şi la ementele foliei DXF
DXF
Numai pentru foliile Dacă este activat, numai foliile vizibile vor fi copiate.
vizibile
O operaŃie de translatare se poate efectua în felul următor:
1. se dă un clic pe butonul TranslaŃie
2. se selectează elementele de translatat
3. se dă un clic pe butonul OK
4. în fereastra funcŃiei de copiere se introduc parametrii necesari
5. OK.
6. se dă punctul iniŃial şi final al vectorului de deplasare.
OperaŃiile de mai sus se pot efectua şi în ordinea 2-3-1-4-5-6.
Dacă o parte a structurii se repetă de mai multe ori, se recomandă definirea acesteia
inclusiv cu elemente şi încărcări, pentru a se copia toate elementele.
La utilizarea funcŃiei de copiere, vectorul de translatare se poate da folosind
nodurile şi liniile deja existente.
Încărcările marcate se pot muta sau copia dintr-o ipoteză de încărcare în alta, dacă
concomitent cu mutare sau copiere se comută pe ipoteza de incărcare în care se
copiază sau se muta încărcarea.
2.14.5.2. Rotire
Rotire Rotirea şi multiplicarea elementelor în raport cu o axă. Rotirea se poate efectua în

jurul axei care trece prin centrul de rotaŃie şi este totdeauna perpendiculară pe planul
ecranului. Unghiul de rotire este dat de unghiurile dreptelor care se definesc prin
centrul de rotaŃie şi punctul de început şi final al rotaŃiei.
În fereastra aplicaŃiei se pot alege următoarele opŃiuni:
elementelor selectate, în jurul
axei de rotire, la unghiul de
rotire dat şi cu diferenŃele de
înălŃime h date.
Cu împărŃire Se generează N copii ale

elementelor selectate, în jurul
axei de rotire, la unghiul dat
de raportul unghiului de
rotire şi N la diferenŃele de
înălŃime h date.
Cu unghi dat Se generează copii la unghiuri definite cu parametrul α în direcŃia rotirii. Numărul
copiilor este egal cu numărul ce rezultă din împărŃirea unghiului de rotire şi a
unghiului α rotunjit la partea întreagă.
Cu multiplicare Se generează un număr arbitrar de copii ale elementelor selectate în vederea curentă în
raport cu o singură axă de rotaŃie, cu direcŃii şi unghiuri de rotaŃii diferite pe copii.
Deplasare Elementele selectate se rotesc la unghiul de rotire dat cu diferenŃa de înălŃime h dată.
Noduri conectate Vezi detaliat... 2.14.5.1 Copiere

Optiuni Copiere elemente, încărcări şi cote Vezi detaliat... 2.14.5.1 Copiere
În perspectivă rotirea se poate face numai în raport cu o axă perpendiculară pe axa Z.

În acest caz, centrul de rotaŃie şi punctele de început şi final ale rotaŃiei pot să fie
numai puncte existente, iar unghiul de rotaŃie se măsoară în proiecŃia în planul X-Y.
2.14.5.3. Oglindire
Oglindire Copierea şi deplasarea elementelor prin oglindire.
În fereastra funcŃiei se pot

alege următoarele opŃiuni:
Prin copiere Se generează copia elemen-
telor selectate în raport cu un
plan definit de utilizator
Prin multiplicare Se generează un număr

arbitrar de copii ale
elementelor selectate, în
planuri separate pentru
fiecare copie.
Prin deplasar0e Elementele selectate sunt
oglindite în raport cu un plan
definit de utilizator.

Oglindirea în perspectiva se face cu un plan perpendicular pe planul XY.

42 AxisVM 9 r2
2.14.5.4. Scalare
Scalare Copierea şi redimensionarea elementelor după un raport dat. Raportul de scalare în
raport cu axele (factorul de scalare) este dat de raportul coordonatelor punctului vechi
şi al celui nou, în sistemul local de coordonate, a cărui origine este şi centrul scalării.
Coordonatele noului punct vor fi egale cu coordonatele vechiului punct înmulŃit cu
factorii de scalare după cele trei axe.
În fereastra funcŃiei se pot
alege următoarele opŃiuni:

elementelor selectate în aşa
fel încât locul elementului n
se obŃine prin înmulŃirea
coordona-telor cu n şi cu
factorul de scalare.
Cu împărŃire Se generează N copii ale elementelor selectate în aşa fel încât locul elementului n se
obŃine prin înmulŃirea coordonatelor cu factorul de scalare şi împărŃirea cu n.
Cu multiplicare Se generează un număr arbitrar de copii ale elementelor selectate cu un singur centru
de scalare, având puncte de referinŃă diferite pentru fiecare copie.
Rescalare Elementele selectate se scalează cu un factor de scalare dat.

2.14.6. Planuri de lucru

Cu utilizarea planurilor de lucru (sisteme de cordonate utilizator) modelul se poate
edita şi pe planuri oblice. ImaginaŃi un gol într-un plan înclinat (locul unei ferestre
în acoperis). Planul acoperişului se poate defini ca şi plan de lucru iar editarea
golului se poate face în plan. Şi în cazul planurilor de lucru este posibilă definirea
ordonatelor pe direcŃia perpendiculară pe planul de lucru.
Toate funcŃiile de editare se pot folosi şi in planuri de lucru.
În cazul în care folosiŃi ferestre multiple în fiecare fereastra puteŃi sa folosiŃi alt
plan de lucru.
Tipuri de planuri de
lucru
Global X-Y, Se pot defini planuri de lucru
Global X-Z, paralele cu planurile de coordonate
Global Y-Z globale prin introducerea celei de-a
treia coordonate (axa perpen-
diculara pe plan). Aceste planuri de
lucru se pot folosi pentru editarea
modelelor cu mai multe niveluri.
General Se poate defini un plan de lucru
oblic general cu introducerea
originii şi a axelor x si y.
Asociativ Orice element (bară, zăbrea,

nervură domeniu) care are axe
locale se poate utiliza pentru
definirea unui plan de lucru. În
acest caz originea planului de lucru
va fi originea elementului finit iar
axele vor fi paralele cu axele locale
ale elementului finit.
Dacă axele locale ale elementului finit sunt modificate se modifică automat şi
planul de lucru. Dacă elementul finit este sters se sterge şi planul de lucru.
Clicând pe butonul OK planul de lucru este definit. Se introduce în lista conform

tipului şi devine activ.
Clicând pe tasta rapidă Planuri de lucru se poate schimba rapid planul de lucru. În
meniul Afisare\Planuri de lucru de asemenea se poate schimba planul de lucru.
Afişare Se poate seta ca planul de lucru să fie afişat în spaŃiul global sau în sistemul local.
Cu opŃiunea activată Numai elementele din planul de lucru sunt vizibile sunt
afisate numai elementele din planul de lucru.
Cu opŃiunea activată Elementele in afara planului de lucru punctat restul
elementelor se afiseaza punctat.
Modificarea parametrilor Clicând pe denumirea planului de lucru sunt afişaŃi parametri. După editarea
ai planurilor de lucru parametrilor selectând butonul OK sau un alt plan de lucru planul de lucru modificat
se salveaza.
Şterge Şterge planul de lucru selectat.
Preluare>> Cu ajutorul butonului Preluare se pot defini sau modifica proprietăŃiile (origine,
axe) planului de lucru.
2.14.7. Linii de ghidare

Liniile de ghidare sunt linii ajutătoare care se pot utiliza la editarea geometriei.
Cu ajutorul lor putem alcătui un sistem de grid arbitrar, prin care putem defini puncte
de intersecŃii şi distanŃe. Cursorul este sensibil la aceste linii.
Vezi... 4.7 Instrumente ajutătoare de editare
Liniile de ghidare apar ca linii
întrerupte albastre. Vizualizarea
acestora poate fi activată sau
dezactivată din fereastra de dialog
Vizualizare/Elemente.
PoziŃionarea liniei de ghidare Verticală în vedere, la poziŃia actuală a cursorului.
PoziŃionarea liniei de ghidare Orizontală în vedere, la poziŃia actuală a cursorului.
PoziŃionarea liniilor de ghidare Orizontală-Verticală în vedere, la poziŃia actuală a

cursorului.
PoziŃionarea liniei de ghidare oblică la poziŃia actuală a cursorului.
PoziŃionarea liniilor de ghidare Oblice duble la poziŃia actuală a cursorului.
În vedere de perspectivă se pot poziŃiona numai linii de ghidare oblice. Liniile de

ghidare se pot mişca cu ajutorul mausului. Putem şterge liniile de ghidare prin tragerea
lor în afara ferestrei.
Definirea liniilor de ghidare prin coordonate: Clicând pe Linii de ghidare sau
Setări\Linii de ghidare, va apare următoarea fereastră de dialog:
44 AxisVM 9 r2
a: Unghiul proiecŃiei liniei de ghidare în planul

Linie de X-Y.
ghidare
b: Unghiul între linia de ghidare şi planul X-Y.
b
a
2.14.8. Instrumente pentru editare
Cu instrumentele pentru editare se poate fixa direcŃia liniilor trasate.
Perpendicular Paralel
Linia de bază Linia de bază
Paşii utilizării funcŃiei: activaŃi funcŃia de desenare a liniei. ClicaŃi pe butonul

perpendicular sau paralel după care pe o linie sau două puncte care definesc o linie.
Cursorul se va deplasa paralel sau perpendicular cu linia de baza.
Perpendicular pe plan
Paşii utilizarii funcŃia: activaŃi funcŃia de desenare a liniei. ClicaŃi pe butonul
perpendicular pe plan după care în interiorul sau pe marginea domeniului care
marcheaza planul. Cursorul se va deplasa perpendicular pe plan. Planul se poate defini
şi cu trei puncte.
Punct median
Folosirea comenzii: Se începe trasarea liniei, după care se clichează la cele două
capete a liniei a cărui punct median se doreşte pentru fixarea direcŃiei.
Bisectoare
Folosirea comenzii: Se începe trasarea liniei, după care se selectează liniile care
formează unghiul a cărui bisectoare se doreşte pentru fixarea direcŃiei.
Instrumente pentru editare se pot folosi uşor la introducerea geometriei modelului.
2.14.9. Cote, linii de cote, inscripŃii
În model se poate folosi cotarea spaŃială asociativă (linii de cote perpendiculare,

aliniate şi continue, cote de nivel), ferestre de text pentru inscripŃii şi inscripŃii de
rezultate. Clicând pe icoana Linii de cote, se afişează bara de instrumente pentru
cotare şi inscripŃii. Modul de cotare se poate alege prin clicarea pe icoanele de pe
partea stânga a barei de instrumente. Clicând pe icoana din stânga jos, se poate seta
stilul de cotare.
PoziŃia cotelor şi a inscripŃiilor existente se poate modifica cu ajutorul mausului. Dacă
aceste cote şi inscripŃii au fost poziŃionate cu ajutorul punctelor modelului, ele se
comportă asociativ şi urmăresc modificarea poziŃiei punctelor.
2.14.9.1. Linie de cotă perpendiculară
Raza arc
Lungime arc
Cotă de nivel
Cotă de unghi Fereastră de text
Linie de cote aliniate Fereastră de informatie
Fereastră de rezultate
Linie de cotă Fereastra de
perpendiculară text izolinie
Setare stil de cotare

Managerul de folii
Cotare pe direcŃia x
Cotare pe direcŃia y Cotare semiautomată
Cotare pe directia z
În model se pot aşeza linii de cote (linii de cote continue) pe direcŃia axelor sistemului
global de coordonate. Etapele cotării sunt următoarele:
1. Clicare pe punctele de capăt a liniei care se cotează. Dacă între cele două
puncte există deja o linie, se poate clica şi pe acea linie.
2. Deplasarea cursorului. DirecŃia liniei de cotă apare automat. Nu apare direcŃia
liniei de cotă dacă linia care se cotează nu este paralelă cu nici un plan global
şi se editează în perspectivă. În acest caz, direcŃia cotării dX, dY, dZ se alege
de pe icon-urile barei de instrumente.
3. Fixarea liniei de cotă cu ajutorul mausului prin clicare.
Pentru aşezarea liniilor de cote continue, clicaŃi pe rând pe punctele sau liniile de cotat.
Etapele 2 şi 3 sunt identice cu etapele aşezării liniilor de cote individuale. Liniile de
cote continue se selectează concomitent, cu ajutorul tastei [Shift], iar deplasarea lor se
face împreună, cu ajutorul mausului. O linie de cotă se poate extrage din linia de cotă
continuă prin selectarea acesteia cu fereastra şi deplasare cu ajutorul mausului.
Linie de cotă continuă se poate crea şi cu funcŃia de Cotă semiautomată. FuncŃia
cotează toate distanŃele parŃiale dintre cele două puncte selectate, dacă acestea nu fac
parte din reŃeaua generată de elemente finite.
46 AxisVM 9 r2
Cotare semiautomată cu cote perpendiculare.

Dacă linia de cotă cotează nodurile modelului, aceasta va fi întotdeauna asociativă, iar
la modificarea poziŃiei nodurilor se actualizează şi cota.
Setarea stilului de cotare
Delimitarea liniilor Setarea delimitării liniei de cotă şi dimensionarea acesteia. Se poate alege din nouă
de cotă tipuri de delimitări.
Culoare Pentru fiecare linie de cotă, se poate alege o culoare sau culoarea foliei. Programul
pentru cote creează automat o folie Cote, dar utilizatorul îşi poate crea şi propriile
folii.
Mărimi Se pot seta mărimile referitoare la delimitarea liniei de cotă.
Linia de cotă Din lista se poate alege tipul şi grosimea liniei de cotă. Pentru opŃiunea După folie,
grosimea liniei de cotă va fi grosimea setată pentru folie.
Linie ajutătoare Vizualizarea liniilor ajutătoare este opŃională.
Din listă se poate alege tipul şi grosimea liniei ajutătoare. Pentru opŃiunea După folie,
grosimea liniei de cotă va fi grosimea setată pentru folie.
Orientarea Se poate seta poziŃia textului (orizontal, vertical, automat sau aliniat după linia cotei)
inscripŃiei faŃă de linia de cotă. Setarea se poate face astfel încât textul să apară în interiorul sau
exteriorul liniei de cotă.
Resetare Pentru opŃiunea Salvare ca setare de bază, programul salvează toate setările ca setări
de bază. FuncŃia Resetare, resetează toate setările cu setările de bază salvate.
OpŃiunea Aplică la toate liniile de cotă, reactualizează toate liniile de cotă cu setările
curente, în acest fel, toate liniile de cotă vor fi uniforme.
Modificarea a Se va aplica acest font pentru toate cotele.

tuturor liniilor de
cotă
Managerul de folii La pornirea cotării, dacă modelul nu conŃine nici o folie, programul crează automat
folia Cote. Prin clicarea pe icoana Folii, utilizatorul poate să-şi creeze propriile folii
sau să le modifice pe cele existente (vizibilitate, culoare, tipul de linie, etc.).
Pe pagina următoare a ferestrei de dialog, Parametre de text, se poate seta textul

cotei.
Valoare măsurată Dacă opŃiunea este selectată, pe linia de cotă se va înscrie valoarea măsurată a
distanŃei, dacă nu, atunci doar textul definit pentru prefix şi sufix. Formatul de
afişare al lungimii se poate seta în fereastra UnităŃi de măsură, pagina Cotare/Cotă
de dimensiune.
Afişarea unităŃiilor Afişarea unităŃii de măsură pentru valoarea măsurată.
de măsură
Se poate seta tipul şi mărimea cotei.
Prefix Prefixul textului de cotă poate să fie un text definit de utilizator sau automat, în
acest caz, se afişează un prefix, conform direcŃiei de cotare dX =, dY =,
dZ = sau DX =, DY =, DZ =.
Sufix Sufixul textului de cotă poate fi un text definit de către utilizator.
2.14.9.2. Linie de cotă aliniată
În model se pot aşeza linii de cote aliniate (linii de cote continue).
Etapele cotării cu linii de cote aliniate sunt identice cu etapele cotării cu linii
perpendiculare. Planul liniei de cote rezultă automat, face excepŃie situaŃia în care linia
de cotat nu este paralelă cu nici un plan global. În aceste situaŃii, planul liniei de cote
se alege cu icoanele de pe bara de instrumente. Planul liniei de cote aliniate este definit
de axele globale X, Y, sau Z şi de linia paralelă cu linia care se cotează şi intersectează
axa globală.
Setarea stilului de cotare este identică cu setarea stilului de cotare pentru cote
perpendiculare. ExcepŃie face prefixul care în toate cazurile este
dL = sau DL =.
Exemplu pentru asociativitatea liniilor de cote.
Înainte de scalare După scalare

48 AxisVM 9 r2
2.14.9.3. Cotarea unghiurilor
În model se pot folosi cote unghiulare asociative care măsoară unghiul între două linii.
Etapele cotării sunt următoarele:
1. Clicare pe punctele de capăt ale celei de-a doua linii. Dacă între cele două
puncte există deja o linie, se poate clica şi pe acea linie.
2. Clicare pe punctele de capăt a două linii. Dacă între cele două puncte există
deja o linie, se poate clica şi pe acea linie.
3. Deplasarea cursorului. PoziŃia cotei de
unghi rezultă automat. În funcŃie de
poziŃia cursorului, se poate cota unghiul,
unghiul complemetar sau unghiul altern
între cele două drepte.
Stilul de cotare pentru unghiuri poate fi setat analog cu stilurile de cotare pentru linii
de cote.
Formatul de afişare al unghiurilor poate fi setat în fereastra UnităŃi de măsură, pagina

Cotare/Cotă de unghi.
2.14.9.4. Cotare lungime arc
Lungimea arcelor din model se pot cota. Pentru lungimea totală se clichează pe un
punct intermediar de pe arc. O porŃiune din arc se poate cota cu clicarea pe capetele
arcului şi pe un punct intermediar.
Vezi... 2.14.9.1 Linie de cotă perpendiculară

2.14.9.5. Cotare raza arc
Se poate cota raza arcului cu clicare pe acesta.
Vezi... 2.14.9.1 Linie de cotă perpendiculară
2.14.9.6. Cote de nivel, cote de înălŃimi
În model se pot aşeza cote de nivel şi cote de înălŃimi. Cele două tipuri de cote
folosesc formatul de afişare setat din fereastra de dialog UnităŃi de măsură, pagina
Geometrie/DistanŃă (identic cu formatul afişării coordonatelor).
Vezi... 3.3.6 UnităŃi de măsură
CoŃele de nivel se pot aşeza în vederea de sus clicând pe un punct al modelului.
Vederea de sus este considerată vederea care coincide cu direcŃia gravitaŃiei.
Vezi... 3.3.7 GravitaŃia
CoŃele de înălŃime se pot aşeza în vederea din faŃă şi în vederea laterală. Etapele cotării
sunt următoarele:
1. Se selectează punctul care se

cotează.
2. Se deplasează cursorul cu
ajutorul mausului în poziŃia
în care se doreşte aşezarea
cotei, după care, se fixează
cota de înălŃime printr-o
clicare.
FuncŃiile de cote de nivel şi cote de înălŃime se pot accesa cu acelaşi icon, tipul cotei
se activează automat în funcŃia de vedere actuală. Stilul de cotare pentru aceste tipuri
de cote se poate seta în aceeaşi fereastră.
Cotă de nivel Setarea stilului de cotare pentru cote de nivel: alegerea simbolului, al formatului
(afişarea semnului) şi mărimea simbolului.
Cotă de înălŃime Setarea stilului de cotare pentru cote de înălŃime: alegerea simbolului, al formatului
(afişarea semnului) şi mărimea simbolului.
50 AxisVM 9 r2
2.14.9.7. Ferestre de text
În model putem aşeza ferestre de text (inscripŃii). În ferestrele de text poate fi introdus
text pe mai multe linii, dar tipul de caracter şi aliniamentul textului va fi unic.
O fereastră de text poate fi creeată în etapele care urmează:
1. Se introduce textul în fereastra de dialog Parametrii ferestrei de text, sau în
câmpul de pe bara de instrumente (în cazul textelor pe un rând).
2. Se selectează punctul la care se ataşează fereastra de text.
3. Se deplasează cursorul şi se fixează fereastra de text cu ajutorul mausului.
Text
Culoarea Se poate seta culoarea comună pentru linia ajutătoare, chenar şi text. Pentru opŃiunea
După folie, culoarea va fi cea setată pentru folie în Managerul de folii.
Fereastra de text Se poate seta desenul ferestrei de text, afişarea liniei ajutătoare şi a chenarului,
transparenŃa şi alinierea textului. Se poate defini distanŃa d de la punctul de referinŃă
până la linia ajutătoare.
Tipul de caractere Se poate seta stilul şi mărimea caracterelor folosite pentru fereastra de text.
OpŃiunile pentru ferestrele de text sunt următoarele: resetarea setărilor, aplicarea
fonturilor pentru toate ferestrele de text, salvare ca setare de bază şi aplicarea stilului
setat pentru toate ferestrele de text.
Legături active În ferestre de text se pot defini legături active cu care se ataşează informaŃii externe de
model. Dacă fereastra de text conŃine referire la un fişier sau la o adresă de internet
clicând pe aceasta se deschide fişierul sau pagina de internet. Pentru modificarea
textului trebuie selectată fereastra de text (Shift+clicare) dupa care se clichează în
fereastra de text.
Nume fişier Referire la fişier-> din caractere şi numele fişierului de exemplu:

->C:\Proiecte\A\Documente\Detalii.doc
Dacă nu este specificată calea completă, fişierul este căutat în mapa modelului.
Referirea de sus se poate da şi în felul următor
\Documente\Detalii.doc
După clicarea pe textul de fereastră se lansează programul asociat fişierului şi încarcă
fişierul din referinŃă. În acest fel se poate asocia modelului: imagini, filme, sunete,
tabele Excel documente sau alte informaŃii.
Adresă de internet Adrese tipice de internet:
http://..., ftp://..., https://..., file://..., www. ...
Clicând pe fereastra de text se lansează programul de navigare şi încarcă pagina dată.
Dacă o fereastră de text conŃine mai multe adrese de internet este încărcată prima.
2.14.9.8. Ferestre de rezultate
Fereastra de La introducerea datelor se pot defini ferestre cu informatii.

informatie In functie de definirea datelor geometrie, elemente sau incarcari, ferestrele de
informatii vor contine proprietati.
Parametri ferestrei de informatii:
Ferestre de La afişarea rezultatelor, cursorul vizualizează rezultatele în nodurile modelului, la

rezultate mijlocul liniilor, la mijlocul elementelor de suprafaŃă şi în punctele intermediare ale
elementelor de bară şi nervură. Aceste rezultate sunt afişate automat în fereastra de
rezultate.
Etapele realizării ferestrelor de rezultate sunt identice cu etapele realizării ferestrelor
de text. ConŃinutul ferestrei de rezultate reprezintă componenta calculată în punctul de
referinŃă al ferestrei de rezultate pentru componenta actuală a rezultatului.
Paremetri afişării rezultatelor se pot seta în dialogul următor:

52 AxisVM 9 r2
Numai în acest caz de încărcare

Dacă este activat- fereastra de rezultate apare numai în ipoteza încărcare în care a
fost generată.
În orice ipoteză de încărcare
Fereastra de rezultate este vizibilă în orice ipoteză de încărcare.
Numai în acestă componentă de rezultate
Fereastra de rezultate apare dacă reprezentăm componenta de rezultate la care a fost
creată această fereastră de rezultate.
La orice componentă de rezultate
Fereastra de rezultate apare la fiecare componentă de rezultate.
Setarea parametrilor căsuŃei de rezultate:

Element
Afişarea numărul elementului.
Componente
Afişarea componentelor rezultatului.
Caz
Afişarea numărului de ordine al ipotezei de încărcare sau încărcările care alcătuiesc
combinaŃia de dimensionare .
UnităŃi de măsură
Afişarea unităŃii de măsură
Sub butonul Resetare se pot seta trei optiuni:

Aplica fontul la toate ferestrele de text
După apasarea butonului OK în toate ferestrele de text tipul fontului va fi setat
conform ferestrei parametri de text.
Salvează ca setare de bază
La modelele noi ferestrele de text vor fi afişate conform setărilor aici definite.
Aplică parametrii la toate ferestrele de text
După apasarea butonului OK, în toate ferestrele de text toŃi parametri vor fi setaŃi
conform ferestrei parametri de text.
Managerul de folii În managerul de folii putem definii folii noi sau le putem modifica pe cele existente.
FuncŃia se poate apela din meniul Optiuni\Managerul de folii.
[F11] Vezi... 3.3.3 Managerul de folii.
2.14.9.9. Text izolinie
Cu ajutorul funcŃiei se pot inscripŃiona izoliniile.

Paşi înscripŃionării sunt următoarele:
1. ClicaŃi pe butonul izolinie
2. DaŃi două puncte care definesc un segment
3. Unde acest segment intersectează izoliniile acolo se vor inscripŃiona izoliniile
2.14.10. Detaliu
Cu ajutorul funcŃiei Detaliu se pot vizualiza părŃi din structură. Detaliul vizualizat se
poate edita sau tipări.
În fereastra de dialog se pot defini, modifica, selecta şi şterge detaliile.
Este posibilă vizualizarea mai multor detalii în acelaşi timp.
Vizualizarea ulterioară se referă la detaliile selectate în această fereastră.
În continuare, sub denumirea de detaliu, se va înŃelege detaliul definit în această
fereastră de dialog.
Detalii activate
Detalii definite
Buton pentru vizualizare

detalii
54 AxisVM 9 r2
Clicând pe numele detaliului deja definit, acesta se poate activa sau dezactiva.
Detaliile se pot activa sau dezactiva şi cu icoanele aflate în partea de jos a ferestrei de
lucru.
Detaliile se pot activa cu tasta rapida din partea stanga jos a ecranului.
Definire mapă nouă Cu definirea mapelor noi este posibilă stocarea detaliilor în mod structurat (de ex.
detaliile aferente unui nivel de clădire). Detaliile se pot muta cu ajutorul mausului iar
cu ajutorul tastelor [Ctrl] sau [Shift] se pot efectua selecŃii grupate.
Prin activarea unei mape se afişează toate detaliile din acesta.
Nou Definirea unui detaliu nou.
La fiecare detaliu nou definit, trebuie asociat un nume. Detaliul nou se defineşte prin
alegerea elementelor structurii cu ajutorul barei de selectare.
Denumirea detaliului actual este afişată în fereastra de informaŃii. Dacă sunt activate
mai multe detalii concomitent în această fereastră, apare inscripŃia n detalii unde n este
numărul detaliilor activate.
Modificare Se poate modifica detaliul selectat.
La începutul selectării apar elementele care fac parte din detaliile vizualizate. Clicând
cu butonul din dreapta al mausului pe numele detaliului se afişează un meniu rapid.
Prin această cale este posibilă redenumirea detaliului.
Şterge Cu această funcŃie se poate şterge un detaliu deja definit. Este de remarcat faptul că
elementele structurii care fac parte din detaliu nu se şterg.
Şterge totul Cu această funcŃie se pot şterge toate detaliile definite. Este de remarcat că elementele
structurii care fac parte din detaliu nu se şterg.
OperaŃii logice Cu detaliile definite se pot face
operaŃii logice. Pentru aceste
operaŃii se dau expresiile operaŃiei
cu care se defineşte noul detaliu.
Numele detaliilor se poate copia cu
clic dublu din lista detaliilor, în
expresie. Caracterul % marchează
modelul întreg. Expresia %-Stâlpi
se referă la structura întreagă fară
elementele detaliului Stâlpi. Cu
butonul Creare se crează detaliul
definit prin operaŃia logică cu
denumirea dată în câmpul Nume.
Dacă numele detaliului conŃine caracterele operaŃiilor +, -, , (, ), denumirea detaliului

se va trece între caracterele (ex. placa +12.00).
Optiuni de afisare Optiunile ferestrei de dialog influenteaza modul de afisare:
Tot
Se activeaza toate detaliile din lista
Detalii
Daca este activat detaliile activate din lista vor fi afisate. Cand nu este activat se
afiseaza tot modelul.
Redesenare
Daca este activat modelul este redesenat imediat dupa orice setare. Daca nu este
activat redesenarea se va face numai la apasarea butonului OK.
In toate ferestrele
Daca este activat modificarile sunt afisate in toate ferestrele. Dacu nu este activat
modificarile apar numai in fereastra activa.
Elementele in afara detaliilor punctat
La afisarea detaliilor se va afisa modelul intreg cu linii gri.
2.14.11. SecŃiune
SecŃiunile se pot utiliza pentru reprezentarea deplasărilor, eforturilor, tensiunilor şi a
cantităŃilor de armătură la elementele finite de placă, şaibă şi învelitoare.
Dacă o bară, nervură sau zăbrea se află într-o secŃiune activă şi reprezentăm o
componentă de rezultate pe acest element, atunci diagrama de rezultate apare pe
element.
Fereastra de dialog este identică cu fereastra de dialog a detaliilor. SecŃiunile, planurile

de secŃiune şi liniile de sectiune se pot activa sau dezactiva şi cu icon-urile din partea
de jos a ferestrei de lucru.
La afişarea rezultatelor diagramele sunt reprezentate pentru secŃiunile şi planurile de
secŃiune activate. Programul grupează automat în mape diferite liniile de secŃiune,
planurile de secŃiune şi sectiunile.
Elementele nu se pot muta dintr-un tip de grupă în altul!
Definire grupă de
linie de secŃiune
Este posibilă definirea liniilor de secŃiune grupate care se pot activa sau dezactiva
simultan.
Cu opŃiunea Linie de secŃiune grupată şi introducerea denumirii (nume) se va activa
funcŃia de definire. Se pot defini un număr arbitrar de linii de secŃiuni până când se
intrerupe operaŃia cu tasta [Esc]. Liniile de secŃiune vor fi numerotate (xx) şi cu
denumirea nume_xx vor fi stocate în mapa nume.
56 AxisVM 9 r2
Definire mapă nouă Cu definirea mapelor noi este posibilă stocarea detaliilor în mod structurat. Mapa nouă
se va crea sub mapa curentă. Detaliile se pot muta cu ajutorul mausului iar cu ajutorul
tastelor [Ctrl] sau [Shift] se pot efectua selecŃii grupate.
Linie de sectiune Pentru definirea liniei trebuie date două puncte, dar aceste puncte trebuie să fie pe
nouă domenii care sunt în acelaşi plan.
Se poate opta pentru reprezentarea diagramei, mediei, rezultantei pe linia de secŃiune.
Pentru linia de secŃiune se poate defini şi două fâşii laterale pe partea stânga şi dreaptă.
În acest caz este reprezentată diagrama mediilor distribuite transversal.
Implicit diagramele sunt afişate în plan perpendicular pe elemente, dar cu opŃiunea
Reprezentare în planul elementelor sunt rotite în planul elementelor. Această opŃiune
se poate seta deodată pentru toate liniile de secŃiune.
Rezultanta
Media
Plan de secŃiune Aici totdeauna trebuie să definim un plan.
La definirea planului de secŃiune se va da denumirea secŃiunii, iar într-o vedere se
fixează planul secŃiunii cu două puncte.
În perspectivă, planul de secŃiune se fixează cu trei puncte. La afişarea rezultatelor,
planul de secŃiune este afişat ca un dreptunghi cu linie punctată (afişarea planurilor de
secŃiune se poate dezactiva după preferinŃă).
Planul de secŃiune secŃionează modelul întreg, în liniile secŃiunii se va reprezenta
componenta activată a rezultatelor.
Afişarea secŃiunii putem să o folosim când dorim să vedem toată structura, dar
solicitările numai în anumite părŃi ale structurii.
SecŃiune La fiecare secŃiune nou definită, trebuie asociat un nume.

SecŃiunea nouă se defineşte prin alegerea elementelor plane şi apoi a muchiilor
acestora cu ajutorul barei de selectare. Muchiile nu trebuie să formeze o linie continuă.

Definirea secŃiunii se poate aplica şi pe cadre. În acest caz trebuie selectate elementele
pe care dorim să le vizualizăm împreună sub un anumit nume.
DirecŃia secŃiunii nu este în concordanŃă cu componenta solicitării reprezentate.
2.14.12. Căutare
Caută nodul sau elementul finit cu numărul de ordine specificat de utilizator. Cursorul
este poziŃionat pe elementul căutat. Dacă opŃiunea Selectare element este activată,
elementul găsit se va selecta cu culoarea mov.
2.14.13. OpŃiuni de reprezentare
Simboluri Vizualizarea simbolurilor selectate.

Simboluri grafice ReŃea
Vizualizarea conturului interior al elementelor finite plane.
Dacă opŃiunea este dezactivată, apare numai conturul structurii.
Nod
Vizualizarea nodurilor structurii (pătrat negru).
Punct central suprafaŃă
Vizualizarea punctului central de identificare a elementului de suprafaŃă.
Culoarea lor:
Placă : roşu,
Şaibă : albastru,
Învelitoare: verde.
Centrul cercului
Centrul cercului sau arcului este marcat cu cruce.
58 AxisVM 9 r2
Domeniu
Este marcat cu un contur în interiorul domeniului.
Culoarea conturului se referă la tipul suprafeŃei:
placă = roşu,
şaibă = albastru,
învelitoare = verde
Reazem
Vizualizarea reazemelor:
Reazeme în noduri: axa reazemului apare cu linie îngroşată
Reazem pe muchie: muchia rezemată apare cu linie îngroşată
Blocaj la translaŃie=galben, blocaj la rotire=portocaliu
Reazem de suprafaŃă: haşură maro deschisă.
Element de legătură
Element de legătură Punct-Punct punctele sunt legate cu linie verde,
locul legăturii este marcat cu săgeată.
Element de legătură Linie-Linie mijlocul liniilor sunt legate cu linie
continua verde iar capetele cu linie punctată verde. PoziŃia legăturii este
marcată cu săgeată.
ReferinŃă
Vizualizarea sistemelor de referinŃă cu ajutorul cărora se precizează sistemele de
coordonate locale ale elementelor finite
Vezi... 4.9.19 ReferinŃe
Cruce, vector sau triunghi roşu.
Forma secŃiunii transversale
Vizualizarea secŃiunilor transversale ale barelor, zăbrelelor şi nervurilor.
Reprezentarea se face la scară. La secŃiunile compuse apare dreptunghiul
circumscris.
ArticulaŃii
Vizualizarea articulaŃiilor la capetele de bară.
Articulatii la capatul barelor
cerc albastru: articulaŃie/rolă la capăt de bară
cerc albastru cu cruce: articulaŃie semirigidă
cerc roşu: articulaŃie sferică.
cerc plin albastru articulaŃie plastică la capăt de bară
ArticulaŃii pe muchie
Reprezentare: cu cercuri desenate pe muchie
Elemente structurale
Vizualizarea elementelor structurale.
Reprezentare: cu linie portocalie în lungul elementului cu numărul de ordin
al acestuia.
Parametru de armare
Marchează atribuirea parametrilor de armare la elemente plane.
Masa
Vizualizarea maselor concentrate în noduri.
Cerc dublu de culoare roşu închis.
Limitele obiectelor in 3D
Reprezentarea in 3D cu linii a schemei statice.
Sisteme locale Vizualizează sistemele locale de coordonate pentru elementele alese.
Sistemul local de coordonate pentru bare
Sistemul local de coordonate pentru elemente plane

Vizualizarea Simbolurile încărcărilor se pot
încărcărilor vizualiza în funŃie de tipul acestora.
Se pot selecta următoarele tipuri de
încărcări: forŃa concentrată, încărcare
pe linie, încărcare de suprafaŃă,
încărcari de temperatură, încărcare
mobilă, greutate proprie şi alte tipuri
de încărcări (forŃa de tensionare,
variaŃie de lungime).
DistribuŃia încărcărilor de suprafaŃă

pe bare (vezi figura alăturată) se
poate vizualiza cu activarea opŃiunii
Diagrama de distribuŃie.
Încărcare Afişare încărcare de suprafaŃă distribuită pe bară.

distribuită pe bară
Redesenare Vizualizarea imediată a simbolurilor selectate.
În toate ferestrele Vizualizarea simbolurilor în toate ferestrele.
Etichete
60 AxisVM 9 r2
Numerotare
Se afişează numerotarea nodurilor, În cazul în care pe elementele de linie

elementelor, materialelor, profilelor şi a sunt generate reŃele cu opŃiunea
referinŃelor. Numerotarea elementelor finite se vor
afişa numerotarea elementelor finite din
care este compus elementul.
ProprietăŃi Afişarea pe desen a denumirii secŃiunii, lungimii barelor, grosimii elementelor,
intensităŃii încărcării, intensităŃii maselor. InscripŃionarea se face cu unităŃile de
măsură selectate (alese).
Selector
Palete de informaŃii Coordonate
Vizualizarea paletei de coordonate.
Vezi... 2.16.2 Paleta de coordonate
Info
Vizualizarea paletei cu informaŃii.
Vezi... 2.16.1 Paleta de InformaŃii
Paleta de culori
Vizualizarea paletei cu scara de culori.
Vezi... 2.16.3 Paleta de culori
Vizualizare Se pot seta vizualizarea detaliilor actuale şi a liniilor de ghidare.
Detalii Vizualizarea detaliilor
Linii de ghidare Vizualizarea liniilor de ghidare
2.14.14. Setări
Reglare caroiaj
Caroiaj & Cursor
Reglare pas cursor
Caroiaj Se poate regla distanŃa dintre liniile de caroiaj (retea ajutatoare) după direcŃiile X, Y, Z
în [m].
Linii Liniile axelor au culoarea galbenă iar liniile caroiajului gri.

Puncte Axele sunt formate din cruciulite galbene iar caroiajul din puncte de
culoarea gri.
Pentru caroiaj se pot seta urmatoarele elemente:
Vizualizare
Se poate seta vizualizarea caroiajului.
∆X, ∆Y, ∆Z
Se poate regla distanŃa dintre liniile caroiajului pe cele trei direcŃii al spaŃiului.
Tip
Se poate selecta tipul caroiajului (caroiaj-puncte, caroiaj-linii).

Caroiajul se poate seta la pasul cursorului. În acest caz nodurile se pot defini numai
în intersecŃiile liniilor caroiajului care uşurează editarea geometriilor bazate pe
module.
Pasul cursorului ∆X, ∆Y, ∆Z

Reglează pasul de deplasare al cursorului cu tastele de pe tastatură. La apăsarea
săgeŃilor, cursorul se deplasează cu pasul ∆X, ∆Y, ∆Z pe direcŃia respectivă
∆X, ∆Y, ∆Z.
Ctrl x
În timpul deplasării cursorului, la apăsarea tastei [Ctrl], paşii ∆X, ∆Y, ∆Z sunt
multiplicaŃi cu valoarea dată din câmpul Ctrl x.
activ
La alegerea acestei opŃiuni, modul de folosire al -lui va fi identic cu cel al
tastaturii. Acest mod se activează numai la editarea structurii. Tasta [Ctrl] se poate
utiliza şi cu ajutorul mausului dacă opŃiunea activ este selectată.
Pasul cursorului devine inactiv dacă cursorul este pozitionat pe o linie. În acest caz
cursorul se deplaseaza pe linie.
În cazul direcŃiilor blocate pasul cursorului se înŃelege pe direcŃia blocată. Cursorul se
va deplasa pe direcŃia selectată iar pasul cursorului va fi prima valoare dintre
(∆X, ∆Y, ∆Z).
Vezi detaliat... 4.7.4 Unghiuri fixate
Editare
Unghiul fix Se pot defini unghiurile ∆α şi α.

Automat FuncŃiile selectate se execută automat în timpul editării.
Intersectare
Dacă este activată intersectarea automată la crearea noilor elemente, în intersecŃia
liniilor sunt generate automat noduri, iar elementele sunt împărŃite. OpŃiunea se
poate activa în fereastra OpŃiuni/Setări/Editare/Automat/Intersectare. Elementele
de suprafaŃă sunt împărŃite tot în elemente de suprafaŃă. Dacă elementele
intersectate sunt elemente finite, noile elemente moştenesc caracteristicile şi
încărcările elementului finit iniŃial.
Utilizare detalii
Dacă opŃiunea Automat/Utilizare este activată, noile elemente create sunt ataşate la
detaliul activ.
Redesenare
Dacă opŃiunea Automat/Redesenare este activată la orice funcŃie de modificare
(împărŃire, intersectare), programul redesenează modelul.
ToleranŃa Pentru distanŃe mai mici între două noduri decât toleranŃa, funcŃia de verificare a
reŃelei uneşte cele două noduri.
62 AxisVM 9 r2
Aura cursorului Se poate regla sensibilitatea cursorului în puncte ecran (pixeli).
La deplasarea cursorului pe desen, programul găseşte elementul (nod, linie) care este
în interiorul aurei. Dacă sunt mai multe elemente în aură, este găsit elementul cel mai
apropiat de cursor.
Vezi detaliat... 4.7.1 Aura cursorului
ToleranŃa plan Nodurile domeniilor şi a elementelor de suprafaŃă trebuie să fie în acelaşi plan. Dacă
un nod al domeniului sau al elementului de suprafaŃă este în afară planului definit de
celalte noduri, mai mult decât valoarea aici setată atunci elementul este şters.
ToleranŃa se poate defini în felul următor:
-Relativ [%]: procentul dimensiunii cea mai mare a poligonului elementului,
-Absolut [m]: cu o valoare dată.
:
Coordonate - Coordonate cilindrice
speciale - Coordonate sferice
Vezi detaliat... 4.3.2 Sisteme de coordonate speciale (cilindric şi sferic)
Desen
Factor de Scara de reprezentare a încărcărilor poate fi reglată. Programul afişează încărcările cu

reprezentare al o scară predefinită, corespunzătoare valorii unitare a factorilor. Modificând valoarea
încărcărilor factorilor, scara reprezentării se modifică.
Atragem atenŃia asupra faptului că factorii afectează doar reprezentarea, nu şi valoarea
forŃei.
ForŃă concentrată
Scara forŃelor concentrate.
Moment concentrat
Scara momentelor concentrate.
Încărcare pe linie
Scara forŃelor uniform distribuite liniar.
Încărcare de suprafaŃă
Scara forŃelor uniform distribuite pe suprafeŃe
Unghiul linie de Conturul a două elemente de suprafaŃă nu este vizualizat dacă unghiul suprafeŃelor este
contur mai mic decât valoarea dată aici.
Muchie
reprezentată
Muchie
nereprezentată
Factor de mărire Se poate regla factorul măririi şi al micşorării care se poate activa cu tastele
+ şi -.
Comanda afectează scara reprezentării geometriei, nu şi a forŃelor.
2.14.15. InformaŃii
Se afişează o fereastră cu informaŃiile despre model: numărul nodurilor, numărul
elementelor finite pe tipuri, numărul ipotezelor de încărcare şi numărul combinaŃiilor.
2.15. Taste rapide

Tastele rapide ajută la activarea/dezactivarea
opŃiunilor de reprezentare a elementelor de
desen (simbolurilor) şi a instrumentelor des
utilizate la editarea structurilor. Posibilitatea
de a schimba planul de lucru se poate face şi
aici. Tastele rapide sunt poziŃionate în partea
stânga jos a ecranului de lucru.
Activare/dezactivare intersectare automată
Activare/dezactivare caroiaj fin
Activare/dezactivare detalii (afişare în structura arborescentă)
Activare/dezactivare părŃilor care conŃin elementele selectate
Schimbare plan de lucru
Activare/dezactivare secŃiuni
Activare/dezactivare reŃea EF
Activare/dezactivare simboluri încărcări
Activare/dezactivare simboluri
Activare/dezactivare vizualizare coordonate locale
Activare/dezactivare elemente
Activare/dezactivare folie dos
Activare/dezactivare detectare folie dos
Aceste setări pot fi efectuate şi din meniurile OpŃiuni de reprezentare, respectiv

Setări.
2.16. Palete de informaŃii

Ferestrele de informaŃii sunt afişate pe suprafaŃa de desenare. PoziŃia ferestrelor pe
ecran se poate modifica cu ajutorul mausului, trăgându-le de bara de titlu.
2.16.1. Paleta de InformaŃii

InformaŃii despre
setare şi setările actuale
64 AxisVM 9 r2
Paleta de informaŃii afişează informaŃiile despre starea actuală, standardul utilizat şi

setările curente.
2.16.2. Paleta de coordonate
Vezi detaliat... 4.4 Paleta de coordonate
2.16.3. Paleta de culori

Paleta de culori PoziŃionând cursorul în interiorul paletei şi apăsând butonul stâng al mausului apare
fereastra de dialog pentru reglarea scării de culori.
În cazul diagramelor reprezentate cu suprafeŃe şi izolinii pe aceasta este afişată
corespondenŃa între culori şi valori.
Numărul culorilor afişate se poate modifica odată cu înălŃimea paletei, cu ajutorul
scării din colŃul dreapta sus (Numărul nivelelor).
Pentru fiecare culoare se poate da valoare separată dacă clicaŃi cu butonul stâng al
mausului pe paleta.
Modul de reglare a intervalului
Limitele
intervalului
actual
Vizualizarea
setărilor salvate ale
paletei de culori
Valori reglabile ale Salvarea setărilor
intervalului paletei de culori
Numarul
culorilor
Pe partea dreapta a paletei sunt afisate valorile actuale al intervalului iar pe paleta din
stânga se pot seta valorile după necesităŃi.
Scara de valori Moduri de reglare a intervalului:

Min/max model
Se determină valorile minime şi maxime şi acestea sunt atribuite la limita
inferioară, respectiv superioară de culoare. Valorile intermediare se determină
prin interpolare.
Min/max detalii
Se determină valorile minime şi maxime pe întreaga structură ale solicitării
reprezentate în fereastră şi acestea sunt atribuite la limita inferioară, respectiv
superioară de culoare. Valorile intermediare se determină prin interpolare.
Max absolut pentru model
Se determină maxima în valoarea absolută din structură a solicitării afişate şi
aceasta este atribuită la limita inferioară, respectiv superioară de culoare. Valorile
intermediare se determină prin interpolare.
Max absolut pentru detalii
Se determină maxima în valoarea absolută din detaliul activ şi aceasta este
atribuită la limita inferioară, respectiv superioară de culoare. Valorile
intermediare se determină prin interpolare.
Unic
Clicând pe un câmp din listă se poate regla individual valoarea aferentă culorii. În
timpul editării, în listă se poate deplasa cursorul cu tastele săgeŃilor.
La apăsarea tastei OK, valorile trebuie să fie monoton descrescătoare de sus
în jos.
Interpolare automată
Dacă este activată opŃiunea Interpolare automată, la modificarea valorii unui
câmp din listă se recalculează şi valorile pentru restul câmpurilor. Dacă au fost
schimbate prima şi ultima valoare din listă, valorile intermediare se determină cu
interpolare liniară. Dacă este modificată o valoare intermediară, programul
foloseşte interpolare biliniară pentru determinarea valorilor intermediare şi
interpolare liniară între valoarea minimă şi valoarea intermediară dată, respectiv
valoarea intermediară dată şi valoarea maximă, dar paşii pentru cele două
intervale pot să fie diferiŃi.
Conform pasului
Valorile pentru culori sunt calculate conform pasului ∆. În cazul definirii noilor
valori pentru culori restul valorilor sunt calculate conform pasului. Dacă se trece
la această setare din alta setare scara culorilor porneşte de la nivelul cel mai de jos
cu ultimul pas definit.
Valorile numerice ale paletei de culori pot fi salvate prin clicare pe butonul
Salvează ca … cu posibilitatea de reîncărcare ulterioară. Programul împreună cu
setările salvate reŃine şi componenta rezultantă la care s-a utilizat. Printr-un meniu
rulant putem alege dintre setările salvate. La ştergerea setărilor putem utiliza fereastra
de dialog care apare la clicarea pe butonul …
Alte valori se pot selecta din meniul rapid care apare la clicarea cu butonul din
dreapta al mausului pe fereastra de scară a culorilor
Calcul din
Se poate defini repartizarea şi diametrul
repartizare armăturii, armătura calculată va fi introdusă în
fereastră. Este posibilă definirea a mai multor
rânduri de armătură.
La afisarea diagramelor pentru ariile de armatura
calculate valorile pentru culori se pot determina
si cu armarea efectiva. In acest caz valorile
calculate se vor trece in campurile paletei de
culori.
La reprezentarea armării efective la culori sunt asociate tipuri de armare nu cifre.

Se poate seta ca fereastra să conŃină armările detaliilor activate sau toate armările
din model.
66 AxisVM 9 r2

3. Bara de MENIU
3.1. Meniul Fişier
În continuare se vor detalia punctele

meniului.
3.1.1. Nou
Se introduc datele generale ale modelului.

Sistemul de programe este iniŃializat cu setări implicite.
Fişierele de date sunt salvate pe hard-disk sau pe unitatea de dischetă cu numemodel.
3.1.2. Deschide
Deschide un model existent. Se selectează un model din directorul sau subdirectorul
[Ctrl]+[O] curent.
Extensia fişierelor de intrare este .AXS iar celor de ieşire .AXE.

La salvare programul scrie în cele două fişiere un identificator iar la încărcare
verifica dacă fişierele AXS şi AXE sunt ataşate la acelaşi model.
68 AxisVM 9 r2
Modele în
directorul curent
Hard-discul
actual
Datele modelului
SchiŃa modelului
3.1.3. Salvare
[Ctrl]+[S] Salvează datele modelului actual. Datele salvate sunt stocate sub aceleaşi nume cu
care au fost încărcate. Dacă modelul actual încă nu are nume, se activează comanda
Salvare cu nume. Dacă este activată opŃiunea Copie de siguranŃă în meniul de
OpŃiuni/Setări de bază/SiguranŃa datelor programul face o copie de siguranŃă despre
datele de intrare în fişierul numemodel.~AX
3.1.4. Salvare cu nume
Salvează datele modelului actual cu o denumire nouă.

Modelul vechi (dacă există) rămâne neschimbat.
Există posibilitatea ca modelul să fie salvat în format 3.0, 3.6, 5.0, 6.0 sau 7.0 al
programului Axis.
3.1.5. Export
Fişier DXF Geometria (noduri, linii, suprafeŃe) modelului actual este salvată într-un fişier cu
format DXF cu denumirea numefişier.DXF. Modelul salvat este spaŃial la scara reală.
Dacă modelul conŃine elemente de suprafaŃă şi acestea sunt salvate în fişierul DXF,
ulterior este posibilă vizualizarea modelului în mod fotorealist (cu programul 3D
Studio).
Exportul fişierelor în format DXF pentru programul AutoCAD şi alte programe se
poate efectua în următoarele formate:
- AutoCAD 2000
- AutoCAD R12
- fişier AutoCAD pentru desenarea betonului armat.
Fişier AOF Exportă structura alcătuită din bare în Axis într-un fişier cu format AOF (AxisVM
Object File) pentru programele ArchiCAD 6.0, 6.5 sau 7.0.
Fişierul AOF poate fi deschis în programul ArchiCAD doar dacă iniŃial s-a copiat
fişierul Axisvm65_70.apx în biblioteca AddOns.
Fişier Xsteel Programul salvează datele în doua formate:

Fisier ascii XSteel (*.asc)
Generează fişier Xsteel (program pentru dimensionarea structurilor metalice) care
conŃine coordonatele capetelor i şi j a zăbrelelor şi a barelor, datele secŃiunii şi
referinŃele care descriu poziŃia barelor în spaŃiu.
Fisier XSteel DSTV (*.stp)

Datele zabrelelor şi a barelor (noduri de capăt, material, secŃiune, referinŃă) sunt
salvate în fişier DSTV standardizat. Acest format este suportat de mai multe
programe CAD pentru structuri de oŃel.
Fişier BoCad Generează fişier BoCad (program pentru dimensionarea structurilor metalice) care
conŃine coordonatele capetelor i şi j a zăbrelelor şi a barelor, datele secŃiunii şi
referinŃele care descriu poziŃia barelor în spaŃiu.
Fisier DXF Pentru programul Statikplan se genereaza un fişier DXF care conŃine conturul plăcii de
StatikPlan beton armat, ariile de armătură calculate sub forma de izolinii şi valorile în format text
pe diferite folii.
Fişier PianoCA Se generează un fişier pentru programul PianoCA cu extensia *.pia. ConŃine datele
barelor selectate, reazemele, încărcările şi rezultatele.
Fişiere IFC 2x, 2x2, Se poate genera fişier IFC în care sunt înscrise obiecte structurale (perete, planşeu,
2x3 stâlp, grindă) caracteristice modelelor arhitecturale. Fişierele IFC se pot încărca în
următoarele programe: ArchiCAD, AutoDesk ADT, Revit, Nemetscheck Allplan şi
Tekla-Xsteel
Fişier CADWork Programul generează fişier DXF pentru programul de armare CADWork.
Înainte de generare trebuie selectate domeniile care se exportă.
Programul CADWork lucrează în plan deci domeniile selectate trebuie să fie în acelaşi
plan. Programul, în fişierul DXF, transformă toate domeniile într-un sistem de
coordonate locale X-Y iar la coordonata Z este asociată aria de armatura necesară.
Programul de armare foloseşte la editare aceste informaŃii.
Exportul Poate fi setat ca în fişierul de export să fie introduse doar elementele selectate sau
elementelor modelul întreg.
selectate
Unitatea Se poate seta unitatea de masura pentru coordonatele exportate.
coordonatelor DXF Setarea implicită este metrul [m].
3.1.6. Import
Fişier ArchiCAD *.ach Dintr-un fişier citeşte elementele structurale ale modelului ArchiCAD (perete, placă,
stâlp, grindă, acoperiş). Elementele astfel citite pot fi vizualizate ca folie de dos, iar
punctele şi liniile elementelor pot fi utilizate la editarea modelului.
Dacă deja aveŃi un model ArchiCAD, atunci modelul va fi suprascris cu modelul nou.
Programul generează automat secŃiunile elementelor de stâlpi şi grinzi din fişierul de
import utilizând datele geometrice ale acestora.
Se poate opta pentru generarea scheletului structurii. Geometria astfel obŃinută devine
parte activă a modelului.
Vezi... 4.9.20 Generarea schemei statice din model arhitectural
Pentru realizarea unui fişier *.ach se copiază fişierul Axisvm65_70.apx în
subdirectorul AddOns al programului ArchiCAD 6.5 sau 7.0.
Etapele de salvare ale unui model ArchiCAD:
1. Se vizualizează straturile şi obiectele de salvat
2. Se reglează o vedere în perspectivă a modelului
3. Se apelează funcŃia Salvează ca...
4. Din lista formatelor se alege format AxisVM
5. Se introduce numele fişierului (fişier.ach)
6. Se selectează subdirectorul
7. Se închide fereastra de dialog cu OK
Fişier AutoCAD Dintr-un fişier cu format DXF, se citeşte reŃeaua formată din linii, arce şi cercuri.
*.dxf Fişierul DXF poate fi cu format AutoCAD 12, 13, 14 şi 2000.
70 AxisVM 9 r2
Fişierul importat cu toate foliile se va introduce în Managerul de folii care păstrează

legătura cu fişierul DXF. Dacă data fişierului DXF se schimbă la deschiderea
modelului se poate opta pentru reîmprospătarea foliilor din model
Elipsele sunt convertite în poligoane în cazul în care optăm pentru o reŃea activă, iar
în cazul foliei de dos sunt considerate ca elipse.
Import DXF
Parametrii Unitatea coordonatelor DXF:

Se poate seta în fişierul DXF în ce unitate de măsură să fie interpretate valorile.
Deviere maxima de la elipsa [m]:
Dacă se încarcă un fişier DXF ca reŃea activă, elipsele sunt convertite în poligoane
cu densitatea în funŃie de devierea maximă.
Interval de verificare [m]:

Din reŃea sunt eliminate nodurile şi liniile duble. În timpul verificării nodurile care
sunt mai apropiate decât intervalul de verificare sunt unite. Coordonatele nodurilor
noi vor fi calculate ca media coordonatelor nodurilor unite.
Tipul desenului ÎmpărŃirea poligonului se poate seta prin abaterea maximă de la arc. ReŃeaua alcătuită
importat din linii, poligoane, arce şi noduri poate fi utilizată în două moduri în program: ca o
reŃea activă sau ca folie de dos:
ReŃea activă
ReŃeaua astfel obŃinută se poate utiliza ca o reŃea editată în editorul propriu al
programului.
Background -Folie de dos
ReŃeaua astfel încărcată se poate vizualiza pe ecran, dar nu se poate utiliza activ la
editarea geometriei structurii. Se poate utiliza ca şi folie dos care ajută la editarea
modelului (ex. importarea planurilor de planşeu dintr-un program de arhitectură).
Cursorul detectează punctele şi liniile din folia dos, acestea putând fi utilizate la
editarea geometriei.
Inserare
Se poate defini planul de bază pentru folia de dos care se importă.
Folia de dos apare pe ecran cu culoarea verde.
Mod de import Sunt doua posibilităŃi:

Suprascriere: se poate suprascrie geometria existentă
Adaugare: se poate adăuga geometria la geometria existentă
PoziŃionare Se poate defini planul de bază a foliei DXF.
Cu butonul PoziŃionare desenul DXF se poate poziŃiona în sistemul de coordonate
globale.
Fişierul IFC 2.0, Din fişierul cu format IFC citeste elementele (perete, placă, stâlp, grindă, acoperiş)
2x, 2x3 şi 2x2 *.ifc modelului arhitectural. Obiectele importate se pot afişa ca şi un desen 3D a cărui
puncte şi linii se pot utiliza la editarea modelului.
Importarea modelelor bazate pe obiecte arhitecturale este posibilă din următoarele
programe: ArchiCAD, AutoDesk Architectural Desktop, Revit Structure, Revit

Building, Nemetscheck Allplan, Bocad şi Xsteel.
La importul IFC programul dă posibilitatea citirii modelului arhitectural sau a schemei

statice (suprascriere sau update):
Încărcare schemă Începând cu formatul IFC 2x3 este posibil transferul schemelor statice cu fişiere IFC.
statică OpŃiunea se poate folosi numai atunci când fişierul IFC conŃine aceste informaŃii
(noduri, topologia structurii, reazeme, încărcări, combinaŃii de încărcare). Dacă fişierul
selectat conŃine numai elemente arhitecturale (stâlp, grindă, perete, planşeu, acoperiş)
atunci în programul AxisVM se poate opta pentru generarea automată a schemei
statice pe baza elementelor arhitecturale.
Încărcare obiecte Dacă există model arhitectural încărcat, în funcŃie de setări acesta se va suprascrie sau
arhitecturale se va înlocui. Programul citeşte elemente de stâlp, grindă, perete, placă şi acoperiş.
Din fişierul importat din datele geometrice ale elementelor programul generează
automat sectiunile acestora.
Pe baza proprietăŃiilor obiectelor selectate ale modelului arhitectural, se poate opta
pentru generarea schemei statice. Schema statică astfel generată va fi parte integrantă a
modelului AxisVM. Vezi detaliat... 4.9.20 Generarea schemei statice din model
arhitectural
În cazul programului ADT (Architectural Desktop) înainte de exportarea modelului
în format IFC trebuie dezactivată intersectarea automată a pereŃilor.
Fişier AxisVM În modelul actual se încarcă datele modelului AxisVM ales. Nodurile şi liniile duble
*.axs rezultate în urma încărcării se elimină conform intervalului de verificare. În locurile în
care rezultă elemente suprapuse, programul păstrează elementul din modelul actual. Se
încarcă numai acele materiale, secŃiuni, referinŃe care nu sunt definite în modelul
actual. Dacă modelul importat conŃine grupare sau combinaŃie de încărcări, acestea
apar în model ca grupări şi combinaŃii noi.
Dacă modelul actual nu conŃine grupări sau combinaŃii de încărcări şi modelul
importat conŃine o ipoteză de încărcare care există şi în modelul actual, ipotezele sunt
unite. Dacă pe un element, într-o ipoteză de încărcare unită, există o încărcare care se
poate defini numai o dată (ex. încărcarea din variaŃie de temperatură), este luată în
considerare doar cea din modelul actual. Sunt încărcate şi detaliile, secŃiunile şi
perspectivele din modelul importat. Detaliile şi secŃiunile cu nume identice sunt unite
de program.
La importare apare următoarea fereastră de dialog:
Utilizând butonul PoziŃionare modelul importat poate fi poziŃionat arbitrar în sistemul

de coordonate.
Fişierul Stereo Citeşte dintr-un fişier binar cu format STL datele reŃelei triunghiulare care descriu
Lithography *.stl suprafaŃa corpului. Eventualele noduri duble şi triunghiurile degenerate la citirea
fişierului sunt filtrate.
Fişier de interfaŃă Deschide un fişier creat cu programul pentru editarea structurilor metalice BoCad şi
BoCAD citeşte din acesta datele complexe pentru structuri de bare (coordonatele la capătul
*.sc1 elementelor şi datele referitoare la secŃiunea elementelor).
72 AxisVM 9 r2
3.1.7. Legătura integrată Tekla Structures-AxisVM

Instalare Legătura între cele două programe este asigurată de un server COM care comandă din
exterior programul AxisVM. Pentru asigurarea legăturii trebuie înregistrat serverul
COM în baza de date a sistemului de operare (Registry), pe de altă parte trebuie
pregătit programul Tekla Structures.
Programul AxisVM efectuează aceste operaŃii automat la instalare. Dacă în programul
Tekla Structures încă nu este instalată înregistrarea, trebuie efectuată încă odată după
instalarea programului cu cele două fişiere batch din subdirectorul AxisVM:
!REGISTER_AXISVM.BAT
!REGISTER_TEKLA.BAT
Dacă legătura între cele două programe nu funcŃionează este recomandată repetarea
înregistrării.
Legătura După o înregistrare reuşită, modelul creat în Tekla Structures se poate transfera În
AxisVM în felul următor: în meniul Analisys/ Analysis & Design models.../Properties
se poate seta ca modulul de analiză (Analysis engine) să fie AxisVM AD Engine.
Dacă în meniul nu apare AxisVM AD Engine atunci înregistrarea nu s-a reuşit şi

trebuie repetată.
În fereastra Analysis & Design models apăsând butonul Run se lansează transferul de
date. Procesul de transfer se poate urmări în fereastra de dialog. Dacă conversia s-a
finalizat cu succes prin apăsarea butonului OK se poate vizualiza modelul în
programul AxisVM.
Modelul convertit:
Sunt convertite încărcările şi ipotezele de încărcare definite în Tekla Structures:

74 AxisVM 9 r2
3.1.8. Antet
Pentru orice model se poate defini un antet cu două rânduri care conŃine denumirea
proiectului şi numele proiectantului.
Datele astfel introduse apar pe toate paginile tipărite din program.
3.1.9. Setarea imprimantei

Setarea parametrilor imprimantei active.
Fereastra de dialog este o aplicaŃie Windows standard deci limba inscripŃiilor va fi
limba sistemului de operare instalat.
3.1.10. Imprimare
[Ctrl]+[P] Setarea parametrilor de imprimare.
Imprimare desen InformaŃii referitoare la driverul de imprimantă
Trimite pe
Selectarea modului şi a locului imprimării. Direct la imprimantă, plotter, în fişier
DXF, BMP, JPG sau WMF/EMF.
Imprimantă
Setarea tipului de imprimantă şi a parametrilor de imprimare. În cazul selectării
opŃiunii Tipărire în fişier tipărirea se face în fişier. Se poate introduce numărul
exemplarelor. Prin apăsarea butonului Setări se deschide fereastra de dialog
pentru setarea imprimantei din Windows.
Scara
Setarea scării desenului de tipărit. Pentru desenele reprezentate în perspectivă
scara nu se poate specifica.
Margini
Setarea unităŃilor de măsură pentru margini. Cu punctele de prindere se poate
modifica lăŃimea marginilor.
Dimensiune Bitmap (BMP)

Se poate seta rezoluŃia pentru bitmap în dpi (puncte ecran/in), puncte ecran, în
mm sau cm.
Vizualizare
Previzualizarea imaginii tipărite. Dacă pentru tipărire este selectată o imprimantă,
cursorul tras pe imaginea previzualizată se transformă într-o mână. Cu ajutorul
mausului imaginea se poate translata în interiorul chenarului. Această translaŃie
afectează numai imaginea tipărită.
Antet
Se poate specifica data, numărul de la care se începe numerotarea paginilor şi o
observaŃie.
Orientare
Orientarea paginii.
Setări culori
În cazul imprimantelor şi plotterelor color se poate opta pentru o imprimare în
nuanŃele griului. Pentru imprimantele Alb/Negru dacă este selectată opŃiunea
Culori
Culorile sunt convertite în nuanŃele griului de driverul de imprimantă. Dacă este
activată opŃiunea
Grayscale
Convertirea se face prin program. La prima tipărire se recomandă încercarea
ambelor variante pentru a vedea cu care opŃiune se poate ajunge la o calitate mai
bună a imaginii.
Dimensiunea hârtiei
Selectarea mărimii hârtiei.
Fonturi
Reglarea tipului şi a mărimii caracterelor tipărite.
Grosimi de linii
Setarea grosimilor de linii la imprimarea
desenului. Programul desenează cu linii groase
reazemele, cu grosime medie- liniile de nivel,
diagramele secŃiunilor (exclusiv ceea a
deplasărilor)şi diagramele de la armarea
grinzilor. Pentru celelalte linii ale desenului
sunt asociate linii subŃiri.
Ferestre
Se poate opta pentru tipărirea ferestrei active sau a tuturor ferestrelor pe aceeaşi
pagină.
Tipărire într-un fişier
Avem posibilitatea să cerem tipărirea datelor de intrare/ieşire într-un fişier. În
acest caz tipărirea se execută într-un fişier nume.prn care va fi salvat în biblioteca
setată în fereastra de dialog.
Imprimare in fisier
Un fişier *.prn poate fi extins sau suprascris.
Tipărirea în fişier poate fi realizată şi în felul următor: în fereastra de dialog din
meniul Start/Setări/Imprimante din Windows clicând cu butonul drept al mausului pe
iconul imprimantei alese. Din meniul rapid se alege ProprietăŃi/Port şi se alege portul
FILE. În acest caz extinderea fişierelor existente *.prn nu este posibilă.
Imprimare tabel
La pornirea tipăririi dintr-un tabel, pot fi alese pentru tipărire paginile pare/impare sau
părŃile dorite.
De exemplu: în rubrica domeniilor trecând expresia 1,3,7-10,20-18 vor fi tipărite
paginile 1., 3., 7., 8., 9., 10., 20., 19., 18. ale tabelului.
76 AxisVM 9 r2
3.1.11. Tipărire dintr-un fişier

O documentaŃie tipărită într-un fişier sau o documentaŃie compusă poate fi tipărită pe
imprimantă folosind următoarea fereastră de dialog:
Există posibilitatea imprimării mai multor fişiere odată. Ordinea acestora poate fi
aleasă cu ajutorul săgeŃilor sau poate fi schimbată cu tragerea la locul dorit a fişierului
cu ajutorul mausului.
3.1.12. Biblioteca cu modele

Se pot afişa informaŃii despre modelele care se află pe disc şi se pot efectua operaŃii de
copiere, redenumire şi ştergere a fişierelor respective. Pe ecran apar două ferestre în
care se pot selecta subdirectoare diferite. Fişierele selectate se pot copia dintr-o
fereastră în cealaltă. Cu cursorul se poate selecta orice fişier iar cu comanda Deschide
acesta se încarcă.
Modelul actual
Mapă nouă
Creare subdirector nou cu nume.
Copiere
Copierea modelelor selectate dintr-un subdirector în celălalt.
Redenumire
Redenumirea sau mutarea modelelor selectate într-un alt subdirector.
Şterge
Ştergerea modelelor selectate. Se poate opta pentru ştergerea ambelor fişiere sau
numai a fişierelor de rezultate.
Deschide
Încărcarea modelului selectat.
Fişierele AxisVM au iconul . Dacă modelul are şi rezultate, colŃul din dreapta jos al
icon-ului este colorat albastru.
Vizualizare
Previzualizarea reŃelei modelului selectat în vederea în care acesta a fost salvat.
Lângă model se afişează datele sintetice ale structurii.
Închide
Părăsirea bazei de date a modelelor.
3.1.13. Biblioteca de materiale
Baza de date a materialelor se poate accesa cu editorul de tabele din meniul

Fişier/Biblioteca de materiale. Mai multe ferestre de dialog ajută la definirea rapidă a
materialelor. Vezi... 4.9.7 Elemente liniare, 4.9.20 Generarea schemei statice din
model arhitectural
Descrierea detaliată a tabelelor se găseste în capitolul 2.9.
Baza de date conŃine materialele utilizate în practica de proiectare conform STAS,
MSz (maghiar), Eurocode, Eurocode (german), DIN-1045 (german), DIN-1045-1
(german), NEN (olandez), SIA-162 (elvetian) şi italian. Această bază de date poate fi
modificată şi completată de către utilizator după necesităŃi. Materialele din această
bază de date se pot încărca în orice model. În cazul introducerii materialelor cu aceeaşi
denumire ele vor apărea în tabel cu _număr
Modificările efectuate în baza de date a materialelor nu are efect asupra modelelor

în care s-a folosit aceste materiale.
78 AxisVM 9 r2
Material nou La definirea unui material nou sau

clicând pe o coloană a tabelului care nu
[Ctrl+Ins], se poate edita direct (standard sau tip)
Modificarea datelor apare o fereastră de dialog unde se pot
materialului defini toate proprietăŃiile de calcul şi de
dimensionare.
Câmpurile care conŃin proprietăŃile se
pot edita şi direct.
Câmpurile cu caracteristici se pot edita
direct în tabel.
Dacă la material încă nu s-a ataşat
textură clicand pe imaginea texturii, se
poate accesa baza de date a texturilor.
Vezi detaliat... 2.14.4 Modul de
reprezentare
La definirea unui material nou apare

următoarea fereastră de dialog:
Caracteristici ale Baza de date conŃine următoarele caracteristici ale materialelor:

materialelor
Tipul materialului: [OŃel, beton, lemn, aluminiu, etc.]
Standard naŃional, standard de material
Nume material
Culoarea materialului/liniei de contur la vizualizarea elementelor
Textura materialului pe imaginea randată
Apasand butonul Param se pot modifica parametri de calcul si de dimensionare.

Parametri de calcul Model material: izotrop / anizotrop
Ex [kN/cm2] Modulul de elasticitate pe direcŃia x
Ey [kN/cm2] Modulul de elasticitate pe direcŃia y
ν - Coeficientul Poisson
αT [1/°C] Coeficientul de dilatare termică
ρ [kg/m3] Densitate
În cazul lemnului:
ρ densitatea corespunzătoare unei umidităŃi de 12%, E modulul de elasticitate obŃinut
pe cale experimentală (prin încercări la încovoiere). DeformaŃiile de scurtă durată nu
sunt luate în considerare.
Parametri de
Parametri se dau in functie de standard si material:
proiectare
fy Limită de curgere
EC,
DIN 1045-1, fu RezistenŃă la rupere
SIA 26x, oŃel
Italian f y* Limită de curgere (40mm <t< 100mm)
fu* RezistenŃă la rupere (40mm <t< 100mm)
fy Limită de curgere
d
f yt RezistenŃă la rupere
NEN oŃel *
f yd Limită de curgere (40mm <t< 100mm)
f yt* RezistenŃă la rupere (40mm <t< 100mm)
RezistenŃa la curgere
Rc
STAS oŃel RezistenŃă la rupere
R
σH Rezistenta admisibilă
MSz oŃel σ pH RezistenŃă la presiune pe gaură
Ry RezistenŃă la rupere
fck Valoarea caracteristică a rezistenŃei la

compresiune
EC, γc Factor de siguranŃă
Italian beton
α Factor de reducere a rezistenŃei la
compresiune
Φt Caracteristica deformaŃiei în timp a betonului
f ck Valoarea caracteristică a rezistenŃei la
compresiune
f ck , cube Valoarea caracteristică a rezistenŃei la
compresiune determinată pe cuburi
DIN 1045-1 beton
γc Factor de siguranŃă
α Factor de reducere a rezistenŃei la
compresiune
Φt Caracteristica deformaŃiei în timp a betonului
f ck Valoarea caracteristică a rezistenŃei la
compresiune
SIA 26x beton γc Factor de siguranŃă
Φt Caracteristica deformaŃiei în timp a

betonului
f' Valoarea caracteristică a rezistenŃei la
NEN ck compresiune
Beton
Φ Caracteristica deformaŃiei în timp a
betonului
RezistenŃă la compresiune
R bc
RezistenŃă la întindere
R bi
STAS beton Φ Caracteristica deformaŃiei în timp a
betonului
ε b1 DeformaŃia specifică a betonului
εu DeformaŃia specifică ultimă a betonului
RezistenŃă admisibilă la compresiune

σ bH
MSz beton
RezistenŃă admisibilă la întindere
σ tH
80 AxisVM 9 r2
DeformaŃii specifice Apăsând pe butonul Eps se pot defini

deformaŃiile specifice.
3.1.14. Biblioteca de secŃiuni

Sistemul de programe conŃine o bază de date cu profile metalice şi una cu secŃiuni
dreptunghiulare de beton, care se poate accesa cu editorul de tabele. Baza de date
conŃine pofilele metalice STAS (România), Eurocode şi alte profile.
Tabelele vezi detaliat în capitolul... 2.9 Tabele
Tabelul nou se poate crea cu comanda Fişier/Nou. Se dă denumirea fişierului în care

este stocat tabelul, respectiv denumirea tabelului. Fişierul este salvat în directorul
programului AxisVM sub denumirea numefişier.sec.
Ulterior se poate modifica denumirea tabelului, tipul secŃiunilor din tabel sau se poate
şterge tabelul din baza de date.
FuncŃia Anulează (Undo) nu funcŃionează pentru modificările efectuate în tabel.
Denumire profil La fiecare secŃiune nou definită se dă un nume şi se introduc următoarele caracteristici
secŃionale:
Nume
Procedura de Laminat, Tras la rece, Sudat, Alte
fabricare
Forma I, U, L, łeavă, Cerc, Dreptunghiular, C, Z, S, J, T, Închis, Unic
Caracteristici În cazul în care secŃiunile se definesc în tabel în mod obligatoriu se completează toate
secŃionale câmpurile:
Ax [cm2] aria secŃiunii

A1(*) [cm2] Aria de forfecare pe direcŃia 1
A2(*) [cm2] Aria de forfecare pe direcŃia 2
r1..3 [cm] Raze de racordare
Ix [cm4] Momentul de inerŃie după axa locală x (torsiune)
Iy [cm4] Momentul de inerŃie după axa locală y (încovoiere)
Iz [cm4] Momentul de inerŃie după axa locală z (încovoiere)
Iyz [cm4] Momentul de inerŃie centrifugal
I1(*) [cm4] Momentul de inerŃie pricipal după axa 1
I2(*) [cm4] Momentul de inerŃie pricipal după axa 2
Iω [cm4] Momentul de inerŃie torsional pentru profile I necesare la
proiectarea structurilor metalice
W1,el,sup* [cm3] Modulul de rezistenŃă elastic secŃional
W1,el,inf* [cm3] Modulul de rezistenŃă elastic secŃional

W2,el,sup* [cm3] Modulul de rezistenŃă elastic secŃional
W2,el,inf* [cm3] Modulul de rezistenŃă elastic secŃional
W1,pl* [cm3] Modulul de rezistenŃă plastic secŃional
W2,pl* [cm3] Modulul de rezistenŃă plastic secŃional
i1 [cm] Raza de giraŃie pe direcŃia 1
i2 [cm] Raza de giraŃie pe direcŃia 2
b [cm] PoziŃia centrului de greutate după axa locală y, măsurată faŃă de
colŃul inferior stâng al dreptunghiului circumscris secŃiunii
transversale
h [cm] PoziŃia centrului de greutate după axa locală z, măsurată faŃă de
colŃul inferior stâng al dreptunghiului circumscris secŃiunii
transversale
yS, zS [cm] Coordonatele relative a centrului de forfecare faŃă de centrul de
greutate a secŃiunii
P.t. Puncte de calcul al tensiunilor
(*) Dacă direcŃiile principale coincid cu axele locale y şi z
caracteristicile secŃionale se vor nota cu indicii 1 şi 2
Definire, modificare
şi ştergere secŃiune În tabel se pot introduce, modifica şi şterge grafic şi numeric secŃiuni după preferinŃă.
Tabele se pot completa din fişiere Dbase sau prin memoria rapidă.
În editorul de tabele, datele profilelor se pot copia dintr-un tabel în altul inclusiv cu
datele grafice. În alte aplicaŃii prin memoria temporară se pot copia numai datele
numerice.
Profil nou se poate adăuga la orice tabel. Se cere opŃiunea Date noi sau [Ctrl+Ins] sau
prin clicarea pe butonul + şi se completează rândul.
Profil nou se poate defini şi cu editorul grafic de secŃiuni (Editare/Editor de secŃiuni,
[Ctrl+G] ). Este posibilă şi modificarea grafică a profilelor dacă acestea au date
grafice profile (Editare/Modificarea grafică a secŃiunii, [Ctrl+M] ).
În tabel dacă se schimbă un paramteru programul recalculează toŃi parametri şi
modifică desenul profilului.
Stergere profil se poate face cu un buton sau cu combinatia tastelor [Ctrl+Del].
Editorul grafic de secŃiuni vezi detaliat în capitolul 3.1.14.1 Editorul grafic de secŃiuni
Tabelele cu profile conŃin şi valorile momentelor de inerŃie centrifugale care sunt

utilizate în modulul de dimensionare al elementelor de oŃel.
Profile
82 AxisVM 9 r2
Aria secŃiunilor şi reprezentarea profilelor se face Ńinând cont şi de razele de racordare

(r1, r2, r3). Raza de racordare, înălŃimea, lăŃimea, grosimile şi diametrele sunt
considerate conform figurilor de mai jos.
Profile metalice
Profil I laminat la cald cu tălpi Profil I laminat la cald cu tălpi

paralele. înclinate.
Profil T laminat la cald Profil cornier laminat la cald
Profil U laminat la cald cu tălpi Profil U laminat la cald cu tălpi

paralele. înclinate.
łeavă formată la rece Profil format la rece sau laminat la cald

(RHS).
Profile metalice de forma J formate Profile metalice de forma L formate la

la rece tip Dunaújváros. rece tip Dunaújváros
Profile metalice formate la rece tip Profile metalice de forma C formate la

Dunaújváros. rece tip Dunaújváros.
Profile metalice de forma Z formate Profile metalice de forma S formate la

la rece tip Dunaújváros rece tip Dunaújváros.
Profile metalice de forma C formate Profile metalice de forma Z formate la

la rece tip LINDAB rece tip LINDAB.
SecŃiuni În baza de date sunt introduse secŃiunile dreptunghiulare şi circulare cele mai des
transversale de utilizate, de la 20x20 cm până la 80x80 cm, cu trepte de 2 şi 5cm.
beton
3.1.14.1. Editorul grafic de secŃiuni

În editorul grafic de secŃiuni exista posibilitatea să definim profile arbitrare. Tipurile
de secŃiuni standardizate (I, T, U, L, dreptunghi) se pot defini şi parametric.
FuncŃia se poate accesa din bara de icon-uri a tabelului cu secŃiuni sau din fereastra
Elemente\Elemente de linie (definire zăbrea, nervură sau bară).
Vezi... 4.9.7 Elemente liniare
La generarea schemei statice din modelul arhitectural, aceasta uşurează definirea
elementelor (definire secŃiune stâlp sau grinda).
Vezi... 4.9.20 Generarea schemei statice din model arhitectural
Taste de editare Utilizarea lor se face în mod asemănător cu descrierea din capitolul 2.5 Folosirea
tastaturii , a mausului şi a cursorului.
Bara cu icoane Comenzile mai importante se pot accesa din bara de icoane.
Se poate imprima profilul editat. Vezi… 3.1.10 Imprimare
Profilul editat se poate salva în biblioteca de imagini.

Vezi… 3.2.8 Salvarea imaginilor şi a tabelelor de dimensionare
84 AxisVM 9 r2
Readuce profilul la starea existentă dinaintea ultimei funcŃii executate (Undo).

.
Readuce profilul la starea existentă dinaintea funcŃiei Inapoi.
Figura din editorul grafic de secŃiuni este copiat în memoria temporară.
Din biblioteca de Încărcare profil din biblioteca de profile. Se poate alege profile cu pereŃi subŃiri sau cu
profile pereŃi grosi în funcŃie de tipul profilului editat.
Din fişier DXF În cazul profilelor cu pereŃi groşi conturul se poate încărca din fişier DXF.
Puncte de tensiune La secŃiuni create se pot defini puncte de tensiune, adică puncte în care se determină
tensiunile. În centrul de greutate se ia automat un astfel de punct. Numărul maxim a
acestor puncte este 8. Cu comanda de mişcare, punctele de tensiune se pot mişca cu
secŃiunea.
Calculul tensiunilor se face numai în punctele de tensiune definite. În ipoteza în

care nu este definit nici un punct de tensiune eforturile unitare se vor determina
numai în centrul de greutate al secŃiunii, punct în care din încovoiere nu rezultă
tensiuni normale.
Bara de instrumente Cele mai utlizate functii de editare se pot accesa din bara de instrumente. Rearanjarea
icoanelor se poate face conform celor descrise in capitolul 2.14 Bara de instrumente.
DiferenŃa este ca bara de instrumente nu se poate fixa pe bara de meniuri superioare şi
inferioare.
Definirea profilelor Cu editorul de secŃiuni se pot crea secŃiuni cu pereŃi subŃiri sau groşi. O secŃiune
compusă poate să fie alcătuită numai din componente de acelaşi tip. Profilele
componente pot să fie contururi formate din cerc, dreptunghi, inel, poligon sau profile
din baza de date a secŃiunilor. După descrierea secŃiunii compuse, programul
determină caracteristicile secŃionale ale acesteia, precum şi direcŃiile principale.
Profilele componente se pot mişca, copia, roti şi oglindi. După părăsirea editorului
secŃiunea astfel creată se poate salva în baza de date a secŃiunilor, cu o denumire dată.
SecŃiuni cu pereŃi
subŃiri
SuprafaŃa de Caracteristici
lucru secŃionale
Conturul nou se poate aşeza cu ajutorul punctului de bază. Punctul de bază este marcat
cu un cerc roşu. Punctul de bază al conturului se poate modifica clicând cu mausul pe
acesta.
Definirea profilelor standardizate se pot face şi parametric.

În fereastra de dialog se dau următoarele:
Procedura de Se poate alege din trei optiuni (laminat, format la rece şi sudat).
fabricaŃie
Dimensiuni În funcŃie de tipul secŃiunii (înălŃime, lăŃime, grosimi de pereŃi, raze de racordare,
diametru).
Rotire Prin definirea unghiului α se dă rotirea. Implicit are valoarea 0.
Profil I
,
Profil I impănat
Definirea profilului I impănat cu înălŃimi, lăŃimi, grosimi de pereŃi şi raze de racordare.
Profil I asimetric
Definire profil I asimetric cu înăltime, lăŃime tălpi, grosimea inimii, grosimea tălpii şi
a razei de racordare.
Dreptunghi
Definirea unui dreptunghi cu parametrii b, v, α.

La definire condiŃia b > v trebuie respectată.
Inel Definirea secŃiunii inelare cu diametrul exterior D şi grosimea peretelui v. În acest caz
linia mediană a inelului este considerată ca un contur închis şi este vizualizată cu o
linie întreruptă.
86 AxisVM 9 r2
Alte profile
Toate profilele se pot defini cu înălŃime, lăŃime, grosimi de pereŃi şi raze de racordare
, , ,
(în cazul profilelor laminate şi formate la rece).
, ,
Profile dublate Profilul de bază se poate defini parametric (lăŃime, înălŃime, grosime talpă, grosime
inimă) sau se poate alege din baza de date.
, , La definire se pot da datele particulare:
DistanŃa dintre profile: parametrul a
PoziŃionare: cu faŃa sau spatele (pentru profilul 2U)
Poligon Definirea unui poligon de grosime v. Editarea poligonului se poate termina cu [Esc]
sau prin clicarea cu butonul din dreapta a sau prin închiderea poligonului.
Înainte de desenarea profilului se poate opta

pentru ca linia de comandă să fie pe
1. partea stânga
2. axa
3. partea dreapta.
Parametrul R: raza de racordare
Profil arc de cerc
Se pot încărca numai profile cu pereŃi subŃiri

Modificarea Pentru profilele cu pereŃi subŃiri se poate
grosimii pereŃilor modifica grosimea pereŃilor porŃiunilor
selectate. În cazul profilelor tip, grosimea
pereŃilor se poate schimba prin modificarea
parametrilor profilului.
Ştergere La apăsarea tastei [Del] apare bara de selectare. După închiderea barei de selectare
elementele selectate se şterg.
Element Dacă se şterge un element care făcea parte dintr-un contur închis se şterge şi acest
contur.
Punct de tensiune Şterge punctul de tensiune selectat.
Punctul de tensiune din centrul de greutate al secŃiunii nu se poate şterge.

Setări Se poate regla caroiajul şi pasul cursorului.
Profile cu pereŃi
groşi
Dreptunghi Definirea dreptunghiului cu lăŃimea b şi înălŃimea h.
Cerc, semicerc Definirea unui cerc sau semicerc cu diametrul d.
,
SecŃiune I Definirea unei secŃiuni I cu parametrii a1, a2, a3, b1, b2, b3. Dintre parametrii (a1, a3),
(b1, b3) unul se poate defini cu valoarea 0 pentru a putea fi definite secŃiuni de T, U şi
L.
Poligon Definirea unui element poligonal. Editarea poligonului se poate termina cu [Esc] sau
prin clicarea cu butonul din dreapta a sau prin închiderea poligonului.
Introducere nod Se poate defini un nod pe conturul profilului. Prin mişcarea cu mausul se poate
modifica forma profilului.
Contur Dacă butonul Contur este activat se poate defini conturul profilului. Dacă butonul nu
este activat se va activa butonul Gol.
Gol Prin activarea opŃiunii Gol, în secŃiune se pot introduce goluri de formă: cerc,
dreptunghi, poligon în acest caz momentul de inerŃie torsional nu este determinat.
În acest caz momentul de inerŃie centrifugal nu este calculat de program.

Punct de tensiune Se pot defini puncte de tensiune similare cu cele de la secŃiuni cu pereŃi subŃiri.
Programul va calcula tensiunile numai în punctele aici definite. Dacă nu definiŃi

puncte de tensiune, atunci tensiunea va fi calculată numai centrul de greutate, deci
tensiunea provenită din încovoiere nu va fi luată în considerare.
Ştergere Ca şi în cazul secŃiunilor cu pereŃi subŃiri.
Element Se şterg elementele selectate.
Punct de tensiune Se şterg punctele de tensiune selectate.
Punctul de tensiune din centrul de greutate al secŃiunii nu se poate şterge.
Setări Se poate regla caroiajul şi pasul cursorului
Calcule Programul calculeaza urmatoarele caracteristici sectionale:
Parametrii Ax, Iy, Iz, Iyz sunt calculaŃi prin integrare iar parametrii Ay, Az, Ix, Iω,
ρψ, ρζ, ρψζ, ρ1, ρ2, A1, A2 prin metoda elementului finit.
Dacă profilul este alcătuit din două sau mai multe profile independente parametrii Ay,
Az, ρy, ρz, ρyz, ρ1, ρ2, A1, A2 nu sunt calculaŃi.
88 AxisVM 9 r2
Ax Aria secŃiunii
Ay Aria de forfecare în direcŃia locală y
Az Aria de forfecare în direcŃia locală z
Ix Momentul de inerŃie după axa x (torsiune)
Iy Momentul de inerŃie după axa y (încovoiere)
Iz Momentul de inerŃie după axa z (încovoiere)
Iyz Momentul de inerŃie centrifugal
I1 * Momentul de inerŃie pricipal după axa 1
I2 * Momentul de inerŃie pricipal după axa 2
α Unghiul axei 1 faŃă de axa y
Iω Momentul de inerŃie torsional (necesar la proiectarea structurlor metalice)
ρy Factorul secŃiunii de forfecare în direcŃia locală y
ρz Factorul secŃiunii de forfecare în direcŃia locală z
ρyz Factorul secŃiunii de forfecare asociat axelor yz
ρ1 Factorul secŃiunii de forfecare în direcŃia principală 1
ρ2 Factorul secŃiunii de forfecare în direcŃia principală 2
A1 Aria de forfecare în direcŃia principală 1
A2 Aria de forfecare în direcŃia principală 2
W1,el,sup* Modulul de rezistenŃă elastic
W1,el,inf* Modulul de rezistenŃă elastic
W2,el,sup* Modulul de rezistenŃă elastic
W2,el,inf* Modulul de rezistenŃă elastic
W1,pl* Modulul de rezistenŃă plastic
W2,pl* Modulul de rezistenŃă plastic
i1 Raza de giraŃie pe direcŃia 1
i2 Raza de giraŃie pe direcŃia 2
yG PoziŃia centrului de greutate pe direcŃia locala y
zG PoziŃia centrului de greutate pe direcŃia locala z
ys,zs Coordonatele centrului de forfecare faŃă de centrul de greutate
Po Perimetrul exterior (contururi)
Pi Perimetrul interior (găuri)
* Dacă direcŃiile principale coincid cu axele locale y şi z caracteristicile
secŃionale se vor nota cu indicii 1 şi 2
Momente de inerŃie
principale
2
Iy + Iz  Iy − Iz  2
I1 I1 = +   + I yz

2  2 
2
Iy + Iz  Iy − Iz  2
I2 I2 = −   + I yz

2  2 
α 2 I yz
tg ( 2α ) =
Iy − Iz
−90ο < α ≤ +90 ο , faŃă de axa locală y.

Modulul secŃiunii I1 I1
W1,el ,sup = W1,el ,inf =
e2 _ max e2 _ min
I2 I2
W 2, el ,sup = W 2, el ,inf =
e1 _ max e1 _ min
DeformaŃii din Pentru elementele de nervură dacă A y ≠ 0 sau A z ≠ 0 programul ia în considerare şi
forfecare
deformaŃiile din forfecare.
Ax Ax
Ay = Az = ρ = coeficientul de formă al secŃiunii
ρy ρz
3.1.15. Ieşire
[Ctrl]+[Q] Părăsirea programului.
3.2. Meniul Editare
3.2.1. Înapoi (Undo)
[Ctrl]+[Z] lista
Readuce modelul la starea existentă dinaintea ultimei funcŃii executate. Numărul

paşilor înapoi se poate regla din meniul Setări/Setări de bază (maxim 99).
În meniu apar şi momentele în care au fost făcute operaŃiile, se poate selecta pasul
până când se va reface modelul.
3.2.2. Din nou (Redo)

lista
[Shift]+[Ctrl]+[Z]
Readuce modelul la starea existentă dinaintea funcŃiei Înapoi.

În meniu apar şi momentele în care au fost făcute operaŃiile, se poate selecta pasul
până când se va reface modelul.
3.2.3. Selectează totul

Vezi detaliat... 2.14.1 Selectare
[Ctrl]+[A]
90 AxisVM 9 r2
3.2.4. Copiere
Copierea conŃinutului ferestrei active în memoria temporară.
[Ctrl ]+[C]
3.2.5. Ştergere
Ştergerea elementelor selectate. Dacă nu sunt selectate elemente apare bara de selecŃie
[Delete] iar după selectarea obiectelor se deschide fereastra de dialog de ştergere.
Ştergerea elementelor geometrice deja definite.
Ştergerea se poate face în felul următor:
1. Se selectează elementele dorite a fi şterse. În timpul selectării se poate
utiliza bara de selecŃie.
2. Se apasă tasta [Del]. Daca nu este selectat nici un element apare bara de
intrumente pentru selectare unde se pot selecta elementele in modul cunoscut
(vezi... 2.14.1 Selectare).
3. În fereastra de dialog a funcŃiei se aleg tipurile de date care se şterg.
4 Cu butonul OK se închide fereastra.
Geometrie Dacă la elementele geometrice au fost ataşate elemente finite şi încărcări se şterg
elementele finite şi încărcările.
Elemente Dacă la elementele finite au fost ataşate şi alte elemente (ex. reazem sau nervură la
elemente de suprafaŃă), reazemele sau încărcările se şterg de asemenea.
ReferinŃă Cu referinŃele şterse se şterge definiŃia elementelor finite şi încărcările la care s-au
folosit referinŃele respective.
ReŃea Şterge reŃeaua de pe domeniile şi liniile selectate.

Armare Şterge parametri de armare de pe elementele selectate.
Structuri metalice Şterge parametri de proiectare pentru elemente de oŃel selectate.
Cote Şterge cotele, ferestrele de rezultate selectate.
3.2.6. Tabele
Vezi detaliat... 2.9 Tabele
[F12]
3.2.7. Editorul de breviar de calcul

Vezi detaliat... 2.10 Editorul de breviar de calcul
[F10]
3.2.8. Salvarea imaginilor şi a tabelelor de dimensionare

Salvarea imaginilor în program se poate face în mai multe locuri: în fereastra
principală a programului, în fereastra cu diagramele de eforturi şi deplasări a barelor,
Salvarea imaginilor în fereastra de dimensionare a elementelor de oŃel, în fereastra rezultatelor neliniare, în
în biblioteca de fereastra verificare armare stâlp, în fereastra de dimensionare armare grindă şi
imagini fereastra de dimensionare îmbinare cu şuruburi. La salvarea imaginii se poate da o
[F9] denumire acesteia. În cazul în care fereastra principală este împărŃită în mai multe
ferestre există posibilitatea de a salva toate ferestrele sau numai fereastra activă.
Se poate folosi şi opŃiunea Salvare în biblioteca de desene. Îmaginile salvate în

biblioteca de imagini sunt salvate în fişiere iar imaginile salvate în biblioteca de
desene sunt actualizate la orice modificare a modelului. Vezi... 3.5.7 Biblioteca de
desene
În ce format să Formatele bitmap (.BMP, .JPG) stochează punctele imaginii. Acest mod de
salvăm imaginea? reprezentare la tipărire oferă a calitate mai slabă decât fişierele Windows metafile.
Dintre cele două formate de fişiere, formatul JPG ocupă spaŃiu de 30 de ori mai puŃin
pe disc.
Fişierele Windows metafile (.WMF, .EMF) conŃin comenzile de desenare şi oferă a
calitate superioară. Se pot scala şi imprima fără pierderi de calitate.
La reprezentări randate sau cu suprafeŃe desenele OpenGL sunt stocate în fişierele
metafile în format bitmap. Reprezentări de calitate randate şi cu suprafeŃe se pot obŃine
numai prin imprimarea directă a ferestrelor de lucru.
Imaginile salvate sunt stocate în subdirectorul Images_numemodel creat în directorul
modelului. Imaginile salvate se pot insera în breviarul de calcul. Imaginile nu sunt
salvate în breviarul de calcul (fişierele RTF), numai referinŃa lor. Este necesar ca
biblioteca de imagini să fie anexată la fişierul RTF. La crearea breviarului de calcul în
referinŃa imaginilor se memorează numele bibliotecii de imagine originale
(Images_numemodel). Dacă se şterge sau se modifică numele bibliotecii de imagini, se
pierd referinŃele din breviarul de calcul şi imaginile nu se mai afişează.
3.2.9. Masa elementelor

Se poate afişa sub forma tabelară masa modelului întreg, masa elementelor selectate
[F8] sau a detaliilor în funcŃie de materiale, profile sau tipuri de suprafeŃe.
3.2.10. Asamblarea elementelor structurale

Programul AxisVM tratează elementele de linie ca şi elemente structurale. Cu
opŃiunea Generare retea pe element de linie se generează reŃea pe elemente de linie
dar liniile ramân un singur element structural. Cu opŃiunea Asamblarea elementelor
structurale exista posibilitatea de asamblare a elementelor de linie conectate între ele.
Nu se pot asambla elemente de linie care au axare locală diferită, au materiale diferite,
secŃiunile nu sunt identice, au excentricitate diferită sau dacă în punctul comun este o
articulaŃie sau conturul unui domeniu. Liniile drepte trebuie să fie pe aceeaşi dreaptă
iar arcele de cerc pe acelaşi cerc.
3.2.11. Dezasamblarea elementelor structurale

După folosirea funcŃiei Dezasambalrea elementelor structurale, elementele structurale
sunt dezasamblate în elemente finite.
92 AxisVM 9 r2
3.3. Meniul OpŃiuni
3.3.1. OpŃiuni de reprezentare
Vezi detaliat... 2.14.13 OpŃiuni de reprezentare
3.3.2. Setari
Vezi detaliat... 2.14.14 Setări
3.3.3. Managerul de folii
[F11]
În managerul de folii sunt afişate toate foliile create în AxisVM şi foliile încărcate
DXF respectiv ArchiCAD. În model se poate încărca un singur fişier ArchiCAD sau
mai multe fişiere DXF. Programul la pornirea cotării creează automat o folie Cota
dacă aceasta încă nu există.
În structura foliilor din partea stângă a ferestrei de dialog se poate seta denumirea
foliilor. În câmpurile din dreapta se poate seta: culoarea, tipul de linie, grosimea liniei,
vizibilitatea şi sensibilitatea pentru elementele foliei. Dacă este selectată denumirea
unui fişier DXF atunci se pot selecta caracteristicile tuturor foliilor care aparŃin
fişierului DXF. ProprietăŃile foliilor structurale AxisVM nu se pot modifica.
Prin apăsarea butonului Aplică peste tot se pot seta proprietăŃile (culoarea foliei, Tipul
liniei foliei, Grosimea liniei foliei) elementelor conform foliei DXF.
Vizibilitatea şi senzitivitatea foliilor şi a fişierelor DXF se poate seta cu beculeŃul sau

cursorul afişat în structura foliilor AxisVM.
Folie nouă AxisVM La crearea foliei se poate seta denumirea, culoarea şi grosimea liniei.
Şterge În lista sau în structura foliilor se pot selecta mai multe folii sau grupuri de folii şi se
pot şterge cu tasta [Del] sau butonul de Stergere.
Ştergere folii Se şterg foliile AxisVM care nu conŃin elemente.
AxisVM goale
Ştergere folii DXF Se şterg foliile DXF care nu conŃin elemente.
goale
3.3.4. Linii de ghidare

Vezi detaliat...2.14.7 Linii de ghidare
[CTRL]+[G]
3.3.5. Standard
PărŃile programului care depind de standarde funcŃionează conform standardului ales aici. La schimbarea standardului de calcul, datorită calculelor diferite ce intervin în combinaŃiile de
dimensionare, parametri grupărilor de încărcări se şterg cu excepŃia factorilor de siguranŃă. De asemenea se şterg parametri analizelor seismice precum şi ipotezele încărcărilor seismice.
Deoarece anumite caracteristici de materiale precum şi parametri de armare sunt luate

în funcŃie de standard, se recomandă la schimbarea standardului de calcul revizuirea şi
a acestor date.
94 AxisVM 9 r2
3.3.6. UnităŃi de măsură
În această fereastră se pot alege unităŃile de măsură şi formatul afişării lor. În partea
dreaptă sunt afişate unităŃile de măsură din categoria aleasă din partea stângă a
ferestrei de dialog.
Se poate opta pentru unităŃile de măsură din SI şi derivatele acestora (ex. ForŃă
[N, kN,etc.] lungime [m, cm, etc.]) sau anglo-saxone (ex. ForŃă [pound] lungime
[feet, inch], etc.).
Setările individuale ale utilizatorului se pot salva cu nume pentru utilizări ulterioare.
Din lista de selecŃie alăturată de unităŃile de măsură se poate alege formatul şi numărul
zecimalelor.
3.3.7. GravitaŃia
Se poate seta direcŃia gravitaŃiei. În mod implicit această
direcŃie este setată în direcŃia negativă a axei Z.
DirecŃia gravitaŃiei se poate seta în direcŃiile conform
sistemului global de coordonate.
Aici se poate defini şi valoarea acceleraŃiei gravi-
taŃionale.
3.3.8. PreferinŃe
SiguranŃa datelor
Lista fişierelor La această opŃiune se poate regla numărul fişierelor afişate la sfârşitul meniului Fişier
recente precum şi încărcarea ultimului fişier deschis.
Fereastra de deschidere (vezi... Instalare, lansare, schimbare de versiune, capacitate,
limbă) se poate utiliza din nou daca optiunea Utilizare fereastra de deschidere este
selectata.
Salvare Salvare automată

Se poate seta salvarea modelului în intervale de 1-99 minute.
Modelul este salvat în biblioteca c: \ Documents and Settings \ username \ Local
Settings \ Temp cu denumirea ~nume_model.avm. Dacă în timpul rulării apare o
eroare modelul este salvat în fişierul $nume_model.avm
Copie de siguranŃă
Se poate opta pentru salvarea unei copii de siguranŃă înainte de salvare.
Această copie se face numai cu datele de intrare.
Copie de siguranŃă la salvare: înainte de salvare, programul face o copie a fişierului
care se suprascrie. Numele fişierului creat este numemodel.~AX.
Salvarea rezultatelor derivate
Selectând opŃiunea Salvare rezultate derivate tensiunile, înfăşurătorile, combinaŃiile de
dimensionare şi rezultatele dimensionărilor sunt salvate în fişierul cu rezultate.
Înapoi (Undo) Numărul paşilor care se pot anula, se poate regla între 1-99. Dacă funcŃia Înapoi
grupat este dezactivată, obiectele geometrice realizate cu o singură comandă se pot
reface linie cu linie.
Time-out de reŃea În cazul utilizării unei chei de protecŃie în reŃea, după expirarea timpului setat aici se
întrerupe rularea programului AxisVM dacă între timp nu s-a administrat cheia de
protecŃie în reŃea.
Aceasta în general se poate întâmpla în cazul unui apel telefonic când nu folosiŃi
programul până la depăşirea time out-ului de reŃea, după care un alt utilizator doreşte
să acceseze cheia hardware. Atunci serverul pentru utilizatorul nou emite o licenŃă
nouă. După care, dacă încercaŃi să lucraŃi în continuare, la următoarea citire de
hardware programul se opreşte şi va afişa un mesaj de eroare.
96 AxisVM 9 r2
Culori
Se poate selecta doar culoarea de fundal (negru, gri închis, gri deschis sau alb) pentru
fereastra de lucru a programului. Culorile elementelor (simboluri, fonturi, elemente)
din desene sunt ataşate culorilor de fundal.
Fonturi
Schimbare tip
caracter
Setarea tipului de caracter şi a mărimii acestuia cu care apar inscripŃiile în ferestrele de

lucru şi în ferestrele de informaŃii.
Se poate reveni la setarea de bază cu butoanele de Setari de baza.
Editare
În fereastra se pot seta doi parametri.

Unghi de inchidere În cazul desenării arcelor dacă unghiul central este mai mic decât valoarea α sau este
cerc mai mare decât 360-α se genereaza cerc întreg.
Linie de proiectie pe Se poate opta pentru afişarea liniei de proiecŃie. Reprezintă distanŃa cursorului faŃă de
plan de lucru planul de lucru.
Generare retele
Management de Sunt două opŃiuni:

retea Stergere si generare automata a retelelor
Dacă se editeaza un domeniu programul automat şterge reŃeaua de pe acesta. La
pornirea analizei aceste reŃele şterse sunt generate automat.
Retea cu posibilitate de editare
ReŃeaua generată se poate modifica.
Metoda de Elemente uniforme
impartire a Independent de conturul şi formei domeniului se generează o reŃea cu dimensiunile
conturului date de utilizator (mai puŃine elemente finite).
Adaptare marime de retea
Programul genereaza o reŃea optimă de elemente finite tinând cont de forma
domeniului. Zonele unde dimensiunea definită de utilizator este posibila, se
utilizeaza aceasta, iar unde este necesar se generează o reŃea mai fina.
Dimensiunea Dacă se genereaza o reŃea pe un domeniu pe care încă nu a fost generată reŃea în
implicita de retea fereastra de dialog Parametrii de generare retele se va afişa implicit această valoare.
98 AxisVM 9 r2
Bare de
instrumente
Bare de instrumente Dacă opŃiunea Bare de intrumente orizontale deschise este selectată toate butoanele
se vor afişa unul lângă celalat. FuncŃiile separate se vor delimita cu o linie verticală.
Dacă opŃiunea Butoane suprapuse este activată butoanele se vor grupa prin
suprapunere sub un buton reprezentativ. Aceste butoane reprezentative la partea stânga
inferioară au o sageată pe care clicând se afişează toate butoanele suprapuse.
Bare de instrumente PoziŃionarea poate să fie:
rapide
Relativ
În acest caz distanŃa dx şi dy se poate defini în pixeli.
Pe poziŃia anterioară
Barele de instrumente se vor afişa pe poziŃia anterioară.
Afişare
Diagrama de Se poate seta ca diagrama de moment să fie desenata Pe fibra intinsă sau Pe fibra
moment comprimată.
Împărtire arc Reprezentarea arcelor se face prin linii drepte. Se poate defini densitatea liniilor.
Definirea se face cu un buton deplasabil care se poate mişca de la dur pana la fin. Cu
cât setarea este mai fină cu atât reprezentarea va fi mai exactă (acestă setare
influentează numai reprezentarea şi nu influenŃează analiza).
Analiza
La începutul analizei programul determina mărimea memoriei libere şi conform

acesteia sistemul de ecuaŃii este descompus în blocuri. Aceasta asigură o eficienŃă
corspunzătoare pentru analiza. Dacă în timpul analizei se lucrează şi cu alte aplicaŃii
atunci se poate reduce memoria ce poate utiliza programul lasând memorie şi pentru
celălalte aplicaŃii..
LocaŃia fişierelor de Se poate defini locaŃia fişierelor de lucru.
lucru Se poate opta pentru trei posibilităŃi:
- Mapa fişierului modelului
- Conform setărilor din sistemul de operare
- Setări unice
FuncŃionarea Dacă opŃiunea FuncŃionarea programului pe mai multe fire este activată şi
programului pe un calculatorul permite, rezolvarea sistemului de ecuaŃii se face pe mai multe fire.
singur fir / Procesorul calculatorului trebuie să dispună de tehnologia Hyperthreading, DualCore
FuncŃionarea sau Quad Core.
programului pe mai Timpul de rulare se reduce. Reducerea depinde de marimea memoriei RAM, de
multe fire marimea modelului si de structura modelului. Timpul de analiza statică se reduce de
1.5-2 ori iar analiza modală de 4-5 ori.
Breviar de calcul
Limba de Selectarea limbii documentării pentru tabelele şi desenele tipărite. În funcŃie de

documentare restricŃii se poate utiliza următoarele limbi: maghiara, engleza, germana, franceza,
italiana, olandeza, rusa, portugheza, romana, spaniola şi sârba.
Imprimare tabel Dacă un tabel conŃine puŃine coloane programul pentru eficienŃă tipareşte tabelul în
mai multe coloane. Cu această opŃiune se poate opta pentru tipărirea tabelului în mai
multe coloane sau numărul maxim de rânduri dintr-o coloană.
Tipărire numerotare Aici se poate seta ca dacă antetul este dezactivat să fie tipărite şi numerotarea
100 AxisVM 9 r2
pagină şi pentru paginilor.

antet dezactivat
Update
Update la fiecare Dacă funcŃia este activată programul AxisVM la fiecare pornire verifica conexiunea la
pornire internet si caută ultima ediŃie a programului. Dacă găseşte o ediŃie nouă, anunŃă
utilizatorul şi aceasta se poate descărca.
AxisVM update de După apăsarea butonului se lansează programul de descărcare şi se descarcă ediŃia
pe internet nouă a programului. Dacă descărcarea s-a terminat cu succes şi pe ultima pagină s-a
optat pentru Lansarea programului descărcat, programul AxisVM se închide şi se
lansează ediŃia nouă a programului.
3.3.9. Bare de instrumente in pozitia implicita
Cu această funcŃie barele de instrumente se vor afişa în poziŃia implicită. Bara de

instrumente comune se va afişa pe partea stânga a ecranului. Butoanele se vor afişa în
barele de instrumente corespunzătoare.
3.4. Afişare
Vedere din faŃă

Vezi detaliat... 2.14.3 Vederi, reprezentare în perspectivă
[Ctrl]+[1]
Vedere de sus
[Ctrl]+[2]
Vedere laterală
[Ctrl ]+[3]
Perspectivă
[Ctrl]+[4]
Setare perspectivă... Vezi detaliat... 2.14.3 Vederi, reprezentare în perspectivă
Planuri de lucru
Vezi detaliat... 2.14.6 Planuri de lucru
Mărire
Vezi detaliat... 2.14.2 Mărire, micşorare
[+], [Ctrl] + [+]
Micşorare
[-], [Ctrl] + [-]
Modelul întreg
[Ctrl]+[W]
Deplasare
Rotire
Reluarea vederii
precedente
Reluarea vederii
următoare
Reprezentare cu Vezi detaliat... 2.14.4 Modul de reprezentare
linii
Reprezentare cu Vezi detaliat... 2.14.4 Modul de reprezentare
suprafeŃe
102 AxisVM 9 r2
Reprezentare Vezi detaliat... 2.14.4 Modul de reprezentare

randată
OpŃiuni de randare Vezi detaliat... 2.14.4 Modul de reprezentare
Profile cu linii La reprezentarea randata profilele cu pereti subtiri se vor reprezenta cu liniile peretilor.
Profile cu contur La reprezentarea randată profilele cu pereŃi subŃiri ca şi profilele cu pereŃi groşi se vor
reprezenta cu liniile de contur.
Reprezentare cu Dacă este activat, în timpul rotirii sau deplasării modelului, modelul va fi reprezentat
linii la deplasare în linii.
Deplasare fără Dacă opŃiunea este activată în timpul deplasării pe model nu se vor afişa inscripŃiile.
afişare inscripŃii
3.5. Meniul Ferestre
3.5.1. Editorul de proprietati

Cu editorul de proprietăŃi se pot modifica uşor proprietăŃile elementelor selectate.
Schimbarea unei proprietăŃii are ca efect schimbarea imediată a modelului. În cazul
tipurilor de elemente diferite este posibila schimbarea proprietăŃilor comune (pentru
zăbrea, bară şi nervură materialul şi secŃiunea se poate schimba deodată).
La definirea modelului proprietăŃile se pot edita, iar la rezultate nu.
Pentru câmpuri cu date numerice se pot utiliza şi expresii cu operatori. Expresiile pot
sa conŃina următoarele operatori şi funcŃii: +, –, * , /, (, ), SIN, COS, TAN, EXP, LN,
LOG10, LOG2, SINH, COSH, TANH, ARCSIN, ARCCOS, ARCTAN, ARCSINH,
ARCCOSH, ARCTANH, INT, ROUND, FRAC, SQR, SQRT, ABS, SIGN. Exemple:
++8 adună 8 la valoarea actuală
––8 scade 8 din valoarea actuală
În expresii # este valoarea actuală a proprietăŃii (exemplu: #/3, împarte la trei).
În expresii numerele negative se dau între paranteze (exemplu: (-1.25)).
La modificarea coordonatelor, încărcărilor şi a grosimii suprafeŃelor cu variabilele X,
Y, Z se poate referi la valorile sistemului global de coordonate.
Exemplu:
Dacă se doreşte modificarea dimensiunilor X ale modelului la dublu, se vor selecta
toate nodurile şi în editorul de proprietăŃi la coordonata X se introduce X*2.
Pentru anumite tipuri de încărcări se poate face referire şi la celălalte componente a

încărcării: pentru încărcare nodală sau concentrată pe bare cu variabilele Fx, Fy, Fz,
Mx, My, Mz, iar pentru încărcări distribuite cu variabilele px1, py1, pz1, m1, px2, py2,
pz2, m2
Exemplu:
Dacă pentru barele selectate se doreşte rotirea încărcărilor distribuite pe direcŃia X în
direcŃia Y pentru py1 se dă px1, pentru py2 px2 iar pentru px1 şi px2 se dă 0.
OperaŃiile ce se pot folosi (operatori şi funcŃii) sunt descrise în Editorul de

proprietăŃi\Help
În lista de proprietăŃi tastând dublu semnul + se va afişa o lista cu proprietăŃile
suplimentare. Repetând operaŃia lista se va închide.
Informatii
Filtrarea
elementelor
Schimbare
proprietate
Schimbare Programul oferă posibilitatea ca proprietăŃile câmpurilor marcate cu săgeată dublă

proprietate >> (>>) să fie modificate prin preluarea proprietăŃilor de la un alt element.
Editorul de proprietăŃi se poate folosi şi pentru selectarea, filtrarea elementelor cu

acelaşi proprietăŃi.
Filtru Posibilitate de filtrare în editorul de proprietăŃi:
Selectând o proprietate de element şi apăsând butonul de filtrare se pot selecta toate
elementele care au proprietatea elementului actual.
Exemplu:
Înlocuirea unui profil cu altul din tot modelul: se selecteaza o bară cu profilul
respectiv, se apasă butonul de filtrare după care se schimbă profilul.
3.5.2. Palete
Selectarea opŃiunilor pentru vizualizarea paletelor de Info, Coordonate şi Culoare.
Vezi detaliat... 2.16 Palete de informaŃii
3.5.3. Imagine de fundal

Se pot încărca imagini de fundal pe suprafaŃa de lucru AxisVM pentru a aşeza modelul
în spaŃiul propus. Cu o fereastra de dialog se poate selecta imaginea (în cazul utilizării
ferestrelor multiple în fiecare fereastră se poate încărca altă imagine). Imaginea este
salvată in fişierul *.AXS.
După încărcarea imaginii de fundal cu funcŃiile micşorare, mărire, deplasare şi rotire
se poate poziŃiona modelul.
3.5.4. ÎmpărŃire orizontală
Fereastra inactivă
Fereastra activă
104 AxisVM 9 r2
Împarte fereastra activă în două ferestre orizontale. Pentru ferestrele astfel create
parametri de vizualizare se pot seta separat. Activarea uneia din ferestre se face prin
clicare. Fereastra activă are ataşată barele de defilare.
Fereastra activă se poate mări la mărimea ferestrei programului sau se poate reduce la
mărimea iniŃială cu butonul din colŃul din dreapta sus a ferestrei.
3.5.5. ÎmpărŃire verticală
Fereastra inactivă
Fereastra activă
Fereastra inactivă
Împarte fereastra activă în două ferestre verticale. Pentru ferestrele astfel create
parametri de vizualizare se pot seta separat.
Fereastra activă se poate mări la mărimea ferestrei programului sau se poate reduce la
mărimea iniŃială cu butonul din colŃul din dreapta sus a ferestrei.
Posibilitatea împărŃirii în ferestre este avantajoasă la editarea geometriei structurii, la
vizualizarea rezultatelor şi la documentare. In fiecare fereastra se poate seta o
combinatie de incarcare diferita.
3.5.6. Închide
Închide fereastra activă.
3.5.7. Biblioteca de desene

În biblioteca de desene se găsesc desenele salvate. Caracteristica desenelor este ca nu
imaginile de pe ecran sunt salvate, ci parametri necesari reproducerii desenelor. În
acest fel modificările efectuate se actualizează automat şi in desenele salvate. Desenele
salvate se pot încărca şi se pot utiliza în breviarul de calcul.
În biblioteca de desene se pot salva desenele de pe ecranul principal, diagramele
barelor, rezultatele analizei de străpungere, rezultatele dimensionării armărilor de
stâlpi, grinzi şi imbinării cu şuruburi.
Clicând pe sageata de lângă icon putem selecta un desen existent salvat.
Clicând pe icon-ul Biblioteca de desene apare fereastra următoare:

Desenele salvate se pot vizualiza, încărca pe suprafaŃa de lucru sau se pot şterge.
Ştergerea desenului din biblioteca de desene
Încărcarea desenului selectat în fereastra activă
(în cazul în care suprafaŃa de lucru este împărtiŃă)
Încărcarea desenului selectat pe toată suprafaŃa de lucru
Resetare componente de rezultate

În cazul în care opŃiunea este selectată desenul este încărcat cu componentele
rezultatelor (dacă programul este în modulul de introducere a datelor şi se încarcă
un desen cu rezultate programul trece în modulul de rezultate).
Dacă opŃiunea este deselectată se încarcă parametri de reprezentare a modelului
(vedere, rotire, mărire).
OK Se închide biblioteca de desene cu salvarea modificărilor (ştergerilor).
RenunŃa Se închide biblioteca de desene fără salvarea modificărilor (ştergerilor).
3.5.8. Salvare în biblioteca de desene
Cu ajutorul icon-ului se poate salva un desen sau mai multe desene în biblioteca de
desene.
Dacă desenul deja există în biblioteca de desene se afişeaza mesajul: “Desenul deja
există în biblioteca de desene”. După aceasta se poate opta pentru suprascrierea
desenului sau salvarea sub o denumire nouă şi pastrarea desenului vechi.
Clicând pe butonul Mai multe desene… şi selectând din structuara de arbore ipoteze de
încărcare, combinaŃii de încărcări sau componente de rezultate se pot salva deodată
mai multe desene.
Clicând pe butonul biblioteca de desene se afişează fereastra Biblioteca de desene cu
desenele salvate.
106 AxisVM 9 r2
3.6. Meniul Help
3.6.1. ConŃinut
ConŃinutul Help-ului.
[F1]
3.6.2. AxisVM Home Page

Porneşte programul de căutare setat şi orientează utilizatorul pe pagina de Internet Pe
această pagină se află ultimele noutăŃi despre acest pachet de program, respectiv se pot
descărca pachete care îmbunătăŃesc programul. Şi de aici se poate accesa echipa care
asigură suport tehnic pentru utilizatori.
Vezi... www.consoft.ro
3.6.3. Pagina de Web AxisVM

Se face legătură prin internet cu programul de navigare implicit la pagina Web unde
se pot afla ultimele noutăŃi despre program.
Vezi... www.consoft.ro
3.6.4. AxisVM updare de pe internet

Lansează programul de descărcare. Vezi... 3.3.8 PreferinŃe
3.6.5. Despre program

Detalii despre versiunea, configuraŃia, respectiv despre numărul de ordine al cheii de
protecŃie şi despre eventualele limitări în timp ale programului.
3.7. Bara cu instrumentele standard

3.7.1. Nou
Vezi detaliat... 3.1.1 Nou
3.7.2. Deschide
Vezi detaliat... 3.1.2 Deschide
[Ctrl] + [O]
3.7.3. Salvează
Vezi detaliat... 3.1.3 Salvare
[Ctrl] + [S]
3.7.4. Imprimare
Vezi detaliat... 3.1.10 Imprimare
[Ctrl] + [P]
3.7.5. Înapoi
Vezi detaliat... 3.2.1 Înapoi (Undo)
[Ctrl] + [Z]
3.7.6. Din nou

Vezi detaliat... 3.2.2 Din nou (Redo)
[Shift]+[Ctrl]+[Z]
3.7.7. Redesenare
Redesenează desenul.
[Ctrl] + [R]
3.7.8. Managerul de folii

Vezi detaliat... 3.3.3 Managerul de folii
[F11]
3.7.9. Căutare în tabel

Vezi detaliat... 3.1.13 Biblioteca de materiale
[F12]
3.7.10. Editorul de breviar de calcul

Vezi detaliat... 2.10 Editorul de breviar de calcul
[F10]
108 AxisVM 9 r2
3.7.11. Biblioteca de desene

Vezi detaliat... 3.5.7 Biblioteca de desene
3.7.12. Salvarea in biblioteca de desene

Vezi detaliat... 3.5.8 Salvare în biblioteca de desene
4. Introducerea datelor
4.1. Geometria
Cu editorul geometric se editează vizual geometria structurii şi se modifică în caz de
nevoie. În cadrul acestei etape se introduce schema geometrică a structurii cu ajutorul
căreia se definesc elementele finite. Schema este alcătuită din noduri şi linii.
În cazul plăcilor, şaibelor şi învelitoarelor reŃeaua elementelor finite reprezintă o reŃea

continuă triunghiulară sau patrulateră în planul median al acestor elemente.
ReŃea triunghiulară generata automat. ReŃea patrulateră generată prin

editare.
În cazul structurilor alcătuite din bare, liniile definesc axele barelor iar nodurile
conectarea acestora.
4.2. SuprafaŃa de lucru
Bara de titlu Bara de meniuri
Editorul de
proprietăŃi
Bare de
instrumente Paleta de culori
deschise
Bare de instrumente cu
posibilitate de deplasare
SuprafaŃa de lucru
Fereastra de informaŃii
Fereastra de
coordonate
Instrumente
ajutatoare
Bara de stare
Taste rapide
110 AxisVM 9 r2
La pornirea programului este activată automat interfaŃa de editare geometrică. InterfaŃa

este un sistem de coordonate tridimensional care apare pe ecran ca şi o vedere sau o
perspectivă. În cazul unui model nou, se afişează vederea X-Z iar la un model existent,
vederea ultimă. In cazul unui model nou se poate opta pentru vederile X-Y, X-Z sau
perspectiva iar modelul existent se incarca cu ultima vedere. La partea superioară a
interfeŃei de lucru se găseşte bara cu instrumentele de editare a geometriei. Cu ajutorul
acestor instrumente se editează geometria modelului.
Vezi detaliat... 4.8 Instrumente în editorul geometric.
Parametri de reprezentare şi vizualizare a modelului se pot regla cu instrumentele de la
bara cu instrumentele comune de pe partea stângă a ecranului.
Vezi detaliat... 2.14 Bara de instrumente
4.2.1. ÎmpărŃirea ecranului în ferestre

La structuri complexe, în timpul lucrului este necesară vizualizarea structurilor din mai
multe vederi. Pentru a mări productivitatea, programul dă posibilitatea vizualizării
structurii din mai multe vederi în acelaşi timp.
Această funcŃie se poate accesa din Bara de meniu/Ferestre şi oferă următoarele
posibilităŃi:
ÎmpărŃire orizontală Fereastra activă este împărŃită în două ferestre egale şi paralele pe orizontală în aşa fel
încât fereastra de sus rămâne activă.
Vezi detaliat... 3.5.4 ÎmpărŃire orizontală
ÎmpărŃire verticală Fereastra activă este împărŃită în două ferestre egale şi paralele pe verticală în aşa fel
încât fereastra din stânga rămâne activă.
Vezi detaliat... 3.5.5 ÎmpărŃire verticală
Închide Are ca efect închiderea ferestrei active.
Fereastra activă va fi cea pe care s-a clicat ultima dată, iar funcŃiile de vizualizare se
referă tot la această fereastră. În ferestrele rezultate din împărŃiri se pot seta vederi
după preferinŃă, iar rezultatul editării structurii apar imediat în toate ferestrele.
În orice fereastră se pot utiliza toate comenzile de editare geometrică. Orice funcŃie se
poate lansa şi termina în orice fereastră.
În timpul execuŃiei funcŃiilor se poate schimba vederea în fereastra activă.

În perspectivă anumite funcŃii nu se pot activa, iar altele funcŃionează parŃial.
4.3. Sisteme de coordonate

Toate punctele (nodurile) modelului sunt caracterizate prin trei coordonate (X, Y, Z).
La definirea elementelor finite se pot utiliza sisteme de coordonate ale elementelor
finite sau unele definite prin referinŃe, sisteme de coordonate relative.
Pentru uşurarea introducerii geometriei structurii se pot utiliza sisteme de coordonate
cilindrice şi sferice.
Vezi detaliat... 4.3.2 Sisteme de coordonate speciale (cilindric şi sferic)
4.3.1. Sistemul de coordonate cartezian

Implicit, programul utilizează un sistem de coordonate cartezian, în care se pot defini
geometria structurii şi alte caracteristici. Vederile pentru vizualizarea modelului se
definesc în acest sistem de coordonate. PoziŃia şi direcŃia axelor sunt reprezentate pe
ecran.
La un model nou, pe ecran se afişează vederea selectata. Originea sistemului de

coordonate este marcată cu o cruce albastră în partea stânga jos a ecranului. Programul
AxisVM lucrează cu două origini. Originea globală marchează originea caroiajului şi
este fixă. Coordonatele faŃă de această origine se pot citi în fereastra de coordonate
când butonul delta este decuplat.
PoziŃia actuală a originii relative este marcată cu crucea albastră. În timpul editării
modelului originea relativă se poate muta cu [Alt]+ [Shift] sau [Insert] în poziŃia
cursorului, care va deveni originea nouă. Cu ajutorul originii relative se pot determina
distanŃe sau la definirea elementelor noi putem folosi coordonate locale. În cazul
folosirii direcŃiilor blocate se pot utiliza origini arbitrare. La realizarea elementelor noi
originea relativă se mută în poziŃia actuală. Dacă ambele butoane delta sunt decuplate,
poziŃia coincide cu originea globală ca şi la iniŃializarea programului.
Dacă vederile X-Y sau Y-Z sunt în planul ecranului, axa a treia (Z respectiv X) iese
din ecran; dacă vederea X-Z este în planul ecranului, axa Y intră în ecran.Axele
globale sunt notate cu majuscule, iar cele locale cu minuscule.
Vezi detaliat... 4.9.19 ReferinŃe
4.3.2. Sisteme de coordonate speciale (cilindric şi sferic)

În cazul unor tipuri de modele este în ajutorul utilizatorului dacă geometria se poate
edita nu numai în sistemele ortogonale (X, Y, Z). Pentru aceste cazuri, în program s-au
introdus sistemele de coordonate cilindrice şi sferice. Din cele două sisteme numai
unul poate să fie activ concomitent cu sistemul de coordonate carteziene. Comutarea
lor se face la opŃiunea Coordonate Speciale din meniul OpŃiuni/Setări/Editare.
La activarea sistemului de coordonate cilindrice în paleta de coordonate apar cei trei
parametri care descriu poziŃia punctului în spaŃiu în acest sistem. Axa sistemului de
coordonate este perpendiculară pe planul imaginii şi trece prin originea relativă a
sistemului. Coordonatele unui punct P sunt precizate prin raza r a cilindrului pe care
se află punctul, înălŃimea h a acestuia faŃă de planul imaginii, pozitivă în sensul axei
de coordonate perpendiculară pe plan (vezi obs. de la 4.3.1) şi unghiul a măsurat în
sens trigonometric de la axa carteziană orizontală a planului până la dreapta din plan
care trece prin origine şi proiecŃia punctului P.
În cazul sistemului de coordonate sferice, R este distanŃa punctului de la originea
sistemului de coordonate, a măsurat în sens trigonometric de la axa carteziană
orizontală la dreapta care trece prin origine şi proiecŃia în plan a punctului P, iar b
unghiul măsurat în sens trigonometric de la dreapta care trece prin origine şi proiecŃia
punctului P în planul imaginii şi dreapta care trece prin origine şi punctul P.
Sistemul de coordonate cilindrice Sistemul de coordonate sferice
4.4. Paleta de coordonate
În paleta de coordonate sunt date informaŃiile referitoare la poziŃia cursorului în

sistemul de coordonate global sau local. În coloana din stânga a ferestrei sunt afişate
coordonatele carteziene ale cursorului, iar în cea din dreapta coordonatele în sistemul
ajutător de coordonate. Lângă valorile coordonatelor se află comutatorul delta cu care
se poate trece la afişarea coordonatelor în raport cu originea relativă. Activarea
funcŃiei este marcată cu apariŃia literei d lângă coordonate (activarea comutatorului cu
litera d).
112 AxisVM 9 r2
Cu tasta [Alt] + litera coordonatei [X], [Y], [Z], [L], [R], [A], [B], [H], se poate fixa valoarea
coordonatei care apare în chenar negru. Dezactivarea funcŃiei se face tot cu aceste
combinaŃii de taste.
Activarea comutatorului delta are efect asupra funcŃionării unghiurilor fixate.

Valorile pozitive ale unghiului α:
4.5. Caroiajul ecranului de lucru (grid)

În fereastra de editare se poate vizualiza o reŃea care ajută la orientare.
Vezi detailat... 2.14.14 Setări.
4.6. Pasul cursorului

Cu această funcŃie se poate activa
o reŃea de puncte imaginare care
dă posibilitatea de deplasare a
cursorului numai în aceste puncte.
Pasul cursorului poate să fie diferit
pentru cele trei direcŃii ortogonale
şi se poate regla în meniul
OpŃiuni/Setări/Editare/Grid&
Cursor/Pasul cursorului.
Vezi detaliat... 2.14.14 Setări.
În câmpul [Ctrl+ x] se poate seta un multiplicator cu care, în timpul editării, se poate

micşora sau mări pasul cursorului.
Activarea în timpul editării se face cu tasta [Ctrl].
Pasul cursorului este dezactivat dacă acesta se află pe o linie. În acest caz cursorul se
deplasează pe linie.
La utilizarea direcŃiilor blocate, pasul cursorului se subînŃelege în direcŃia blocată, deci
cursorul se va deplasa în direcŃia respectivă cu pasul definit ca primul din valorile
(∆X, ∆Y, ∆Z).
4.7. Instrumente ajutătoare de editare

Cu aceste elemente putem uşura editarea structurii.
4.7.1. Aura cursorului

Această funcŃie ajută la aşezarea exactă a
cursorului pe elementele sau pe punctele
caracteristice ale elementelor de pe ecran.
Punctele şi liniile de la o anumită distanŃă atrag asupra lor cursorul. Distanta în care
are efect această funcŃie se poate regla în fereastra Setări/Editare/Aura cursorului.
Forma cursorului arată elementul identificat de program în poziŃia respectivă. Aceste
elemente pot fi:
Nod
Punct median
Reazem
Articulatie pe muchie
Încarcare concentrată pe
domeniu
Punctul final al încărcării
Centrul arcului
Arc
Tengentă
ReferinŃe
Linie
SuprafaŃă
Corp rigid
IntersecŃie
Perpendicular
Linie de ghidare
Domeniu
Cotă, linie de cotă
Pentru funcŃia “Preluare”
Fereastră de text,
fereastră de rezultate
114 AxisVM 9 r2
Dacă într-o poziŃie a cursorului programul găseşte mai multe elemente suprapuse,
identificarea lor se face după prioritatea de mai sus şi numărul de ordine cel mai mic.
Simbolurile de mai sus sunt dublate dacă într-o poziŃie sunt mai multe elemente
identice suprapuse.
În fereastra de coordonate se afişează care din elementele suprapuse sunt

identificate de cursor (ex. noduri).
4.7.2. Introducerea coordonatelor de la tastatură

În timpul editării unui model, coordonatele nodurilor se pot defini introducându-le
direct în fereastra de coordonate, în câmpurile coordonatelor. Câmpurile se pot
completa în două moduri:
1. Se tastează litera coordonatei şi se introduce valoarea;
2. Clicând cu mausul în câmpul respectiv şi introducând valoarea coordonatei.
Valorile astfel introduse cu comutatorul delta cuplat reprezintă coordonata locală, iar
cu comutatorul decuplat coordonata globală. La introducerea mai multor coordonate
contradictorii programul consideră ultima valoare introdusă.
Dintr-un punct existent se poate măsura o distanŃă dată într-o direcŃie dată, dacă
originea locală se fixează în punctul deja existent, în căsuŃa coordonatei d a[o] se
introduce unghiul, iar în căsuŃa coordonatei d r[m] se introduce distanŃa pentru
direcŃia respectivă.
În timpul editării, poziŃia originii locale se poate schimba arbitrar, punctele unei
linii putând fi definite de la două puncte diferite.
4.7.3. Măsurarea distanŃelor

DistanŃa dintre punctele existente se poate afla dacă comutatorul delta este activat,
fixând originea pe unul dintre puncte şi deplasând cursorul pe punctul celălalt.
Valoarea distanŃei se poate citi în căsuŃa dL.
4.7.4. Unghiuri fixate

În timpul editării şi în timpul folosirii funcŃiilor de editare prin apăsarea tastei [Shift]
direcŃia de deplasare a cursorului se poate fixa. Utilizarea direcŃiilor fixate se bazează
pe două valori unghiulare:
Unghi ∆α
Unghi unic
∆α Valoarea implicită 15°

łinând apăsată tasta [Shift], cursorul se deplasează numai pe dreapta cu direcŃia n*∆α,
unde valoarea cea mai apropiată a lui n depinde de poziŃia cursorului
α unic łinând apăsată tasta [Shift], cursorul se deplasează numai pe direcŃia dreptei care trece
prin originea locală cu unghiul α sau α+n*90°.
La utilizarea unghiurilor ∆α sau α, originea folosită pentru fixarea direcŃiilor poate să
fie originea globală cu butoanele delta decuplate sau originea locală cu un buton delta
cuplat în fereastra de coordonate.
n·∆α
Unghi α+90°
α unic
Fixarea direcŃiilor de deplasare a cursorului se mai poate face în felul următor:

1.Dacă cursorul este deasupra unei linii, la apăsarea tastei [Shift], aceasta se poate
deplasa numai pe direcŃia definită de dreaptă. Această funcŃie se poate utiliza şi în
perspectivă.
DirecŃie fixată
2. Dacă cursorul este aşezat pe un punct al ecranului apăsând tasta [Shift], acesta se
deplasează numai pe dreapta ce uneşte originea relativă cu punctul respectiv.
Această funcŃie se poate utiliza şi în perspectivă.
Dacă cursorul este pe domeniu sau element de suprafaŃă şi se apasă tasta [Shift]
această se deplasează în planul elementelor.
IntersecŃie
Nod
Perpendicular
Punct
median
Instrumente pentru
editare
Cu instrumentele pentru editare se poate fixa direcŃia liniilor trasate.

Vezi detaliat... 2.14.8 Instrumente pentru editare
116 AxisVM 9 r2
4.7.5. Fixarea coordonatei

Cu această funcŃie se poate fixa orice Alt + X
coordonată din fereastra de coordonate, X fixat
în aşa fel încât la deplasarea cursorului
valoarea acesteia nu se schimbă.
Activarea sau dezactivarea acestei funcŃii
se face cu apăsarea concomitentă a
tastelor [Alt] şi a literei coordonatei.
Alt + A
Unghi fixat
4.7.6. Intersectare automată

Dacă funcŃia intersectare automată este activată, atunci la crearea noilor elemente ale
reŃelei în punctele de intersecŃie ale liniilor se generează noduri care împart liniile
respective.
Activarea sau dezactivarea funcŃiei se face din meniul OpŃiuni
/Setări/Editare/Automat/Intersectare.
Elementele definite ca suprafaŃă se împart în elemente de suprafaŃă. Dacă sunt
intersectate elemente care au ataşate elemente finite, acestea sunt împărŃite în elemente
finite având proprietăŃile şi încărcările elementului iniŃial.
4.8. Instrumente în editorul geometric
Cu aceste instrumente se pote realiza şi modifica geometria elementelor. Aici se

găsesc şi funcŃiile cu care se pot diviza elementele existente sau se poate verifica
reŃeaua editată.
Dacă la crearea noilor elemente este activată funcŃia Modificare detaliu

(OpŃiuni/Setări/Editare/Automat/Utilizare detaliu), detaliile activate se completează
automat cu noile elemente create.
4.8.1. Nod
Cu această funcŃie se poate defini nodul, elementul de bază al reŃelei de elemente finite
Definirea unui nod se poate face în modurile următoare:

1. Clicând cu butonul stâng al mausului în poziŃia actuală a cursorului;
2. Se introduc valorile coordonatelor punctului în paleta de coordonate
3. Se introduc valorile coordonatelor punctului direct în tabel
Vezi... 4.7.2 Introducerea coordonatelor de la tastatură.
Noul nod se poate defini şi pe o linie deja existentă. Dacă funcŃia intersectare automată
este activată, clicând pe o linie se defineşte noul nod care împarte linia. Dacă nu este
activată funcŃia intersectare automată se defineşte un nod independent. Nodul nou

definit pe conturul sau în interiorul elementului de suprafaŃă, împarte această suprafaŃă
în elemente de suprafaŃă noi. Din utilizarea funcŃiei pe elementele finite deja existente
rezultă elemente finite care moştenesc proprietăŃile şi încărcările elementului finit
iniŃial.
Programul uneşte punctele care sunt mai apropiate decât precizia de editare.
4.8.2. Linia
Cu această funcŃie se poate crea linia care serveşte la definirea axei barelor, corpurilor
rigide sau conturului elementelor plane.
Apăsând tasta dreapta a mausului deasupra butonului funcŃiei se poate alege din
următoarele posibilităŃi:
Linie Definirea unei linii prin două puncte. Punctele de la capătul liniei se pot defini cu
ajutorul cursorului sau prin fereastra de coordonate, introducând coordonatele
respective. În perspectivă, funcŃia se poate utiliza numai între puncte existente.
Poligon Se poate desena un lanŃ din linii în

aşa fel încât ultimul punct al fiecărei
linii este automat primul punct pentru
linia următoare.
Desenarea poligonului se poate
întrerupe în urmă toarele moduri:
1. La apăsarea tastei [Esc] se întrerupe desenarea poligonului la linia curentă;

2. La apăsarea tastei [Esc] de două ori se părăseşte funcŃia de desenare a poligonului;
3. tasta dreaptă meniu rapid/RenunŃă;

4. Cu clicare repetată pe ultimul punct al poligonului.
În perspectivă, funcŃia se poate utiliza numai între punctele deja existente.
Dreptunghi Prin definirea vârfurilor opuse (pe diagonală) se desenează un dreptunghi având
laturile paralele cu axele sistemului de coordonate. După definirea primului vârf,
funcŃia se poate întrerupe cu tasta [Esc]. FuncŃia nu se poate utiliza în perspectivă.
Dreptunghi rotit Prin definirea a două laturi se desenează un dreptunghi rotit arbitrar.
118 AxisVM 9 r2
După definirea primului vârf, funcŃia se poate întrerupe cu tasta [Esc]. FuncŃia nu se
poate utiliza în perspectivă.
Poligon Desenare poligon cu centrul şi două puncte.

După activarea funcŃiei într-o ferestră de dialog se defineşte numărul laturilor iar după
acesta se marchează centrul, punctul iniŃial şi final al poligonului.
4.8.3. Arc de cerc
Desenare cerc sau arc de cerc. Cu butonul [Esc] poate fi întreruptă funcŃia.
Definirea Arcului de cerc cu ajutorul punctului central, razei şi unghiului central.
Punctul 3.
Arc
Punctul 2.
Punctul 1. (Centru)
Definirea Arcului de cerc prin trei puncte. Această funcŃie poate fi utilizată şi în
perspectivă.
Punctul 2. Arc
Punctul 3.
Punctul 1. Punct final
4.8.4. Divizare orizontală

FuncŃia defineşte o linie de împărŃire orizontală paralelă cu planul ecranului, într-un
plan definit cu coordonata de adâncime care trece prin poziŃia actuală a cursorului. În
punctele de intersecŃie găsite în planul respectiv, programul generează noduri noi.
Dacă funcŃia este folosită pe elemente deja definite, rezultă elemente finite care
moştenesc proprietăŃile elementelor iniŃiale.
În perspectivă funcŃia nu se poate folosi.

Datorită faptului că funcŃia se poate folosi numai în planurile de lucru
(X-Z, X-Y, Z-Y) parelele cu planul ecranului, înainte de folosirea pe elemente care
nu sunt paralele cu acest plan, acestea trebuie rotite într-un plan paralel cu ecranul
iar, după împărŃire, aduse înapoi în poziŃia iniŃială.
Rotirea elementelor existente vezi detaliat... 2.14.5.2 Rotire
4.8.5. Divizare verticală

FuncŃia defineşte o linie de împărŃire verticală paralelă cu planul ecranului într-un plan
definit cu coordonata de adâncime care trece prin poziŃia actuală a cursorului. În
punctele de intersecŃie găsite în planul respectiv, programul generează noduri noi.
Dacă funcŃia este folosită pe elemente finite deja definite, rezultă elemente finite care
moştenesc proprietăŃile elementelor iniŃiale.
În perspectivă funcŃia nu se poate folosi.
Datorită faptului că funcŃia se poate folosi numai în planurilede lucru

(X-Z, X-Y,Z-Y) parelele cu planul ecranului, înainte de folosirea pe elementele care
nu sunt paralele cu acest plan, acestea trebuie rotite într-un plan paralel cu ecranul
iar după împărŃire, aduse înapoi în poziŃia iniŃială.
Rotirea elementelor existente vezi detaliat... 2.14.5.2 Rotire
4.8.6. ÎmpărŃire în patrulatere, împărŃire în triunghiuri

Generarea reŃelei patrulater, triunghi sau mixt. Se poate folosi la generarea reŃelelor de
elemente finite pentru structuri alcătuite din elemente plane.
Îndesire Între patru puncte arbitrare în spaŃiu se generează

dreptunghiulară I. o reŃea liniară alcătuită din patrulatere. Dacă între
două puncte din cele patru deja există o linie,
aceasta este împărŃită conform împărŃirii reŃelei.
În fereastra funcŃiei se poate regla separat
împărŃirea pe fiecare direcŃie.
În timpul desenării, programul reprezintă reŃeaua cu linie întreruptă roşie dacă cursorul
este într-o poziŃie în care reŃeaua nu se poate genera (ex. dreptunghi concav).
Programul vizualizează reŃeaua cu linie întreruptă gri dacă cursorul este într-o poziŃie
în care se poate genera o reŃea care conŃine elemente deformate.
Programul consideră ca element deformat dreptunghiul care are unghiul interior mai
mic de 30° sau mai mare de 150°.
120 AxisVM 9 r2
Îndesire Modul de funcŃionare al acestei funcŃii este

dreptunghiulară II. asemănător cu ÎmpărŃire în patrulatere I, dar se
generează şi diagonala acestora, obŃinându-se o
reŃea alcătuită din triunghiuri. Pentru a obŃine o
reŃea optimă, se generează diagonala mai scurtă
a patrulaterelor.
În timpul desenării, programul vizualizează reŃeaua cu linie întreruptă roşie dacă

cursorul este într-o poziŃie în care reŃeaua nu se poate genera (ex. patrulater concav).
Programul vizualizează reŃeaua cu linie întreruptă gri dacă cursorul este într-o poziŃie
în care se poate genera o reŃea dar aceasta conŃine elemente deformate.
Programul consideră ca element deformat triunghiul care are unghiul interior mai mic
de 15° sau mai mare de 165°.
Îndesire Între trei puncte arbitrare în spaŃiu se generează o

triunghiulară I. reŃea din patrulatere care pe prima latură desenată
conŃine şi triunghiuri. Dacă între două puncte din
cele trei deja există o linie, aceasta este împărŃită
conform împărŃirii reŃelei. În fereastra funcŃiei se
poate regla separat împărŃirea laturilor.
este într-o poziŃie în care reŃeaua nu se poate genera. Programul reprezintă reŃeaua cu
linie întreruptă gri dacă cursorul este într-o poziŃie în care se poate genera o reŃea, dar
aceasta conŃine elemente deformate.
Programul consideră ca element deformat triunghiul care are unghiul interior mai mic
de 15° sau mai mare de 165°.
Programul consideră ca element deformat patrulaterul care are unghiul interior mai
mic de 30° sau mai mare de 150°.
Îndesire Modul de funcŃionare al acestei funcŃii este

triunghiulară II. asemănător cu ÎmpărŃire în triunghi I, dar se
generează şi diagonala dreptunghiurilor şi se
obŃine o reŃea alcătuită numai din triunghiuri.
Diagonalele generate sunt paralele cu prima
latură desenată a triunghiului.
este într-o poziŃie în care reŃeaua nu se poate genera. Programul reprezintă reŃeaua cu
linie întreruptă gri dacă cursorul este într-o poziŃie în care se poate genera o reŃea dar
aceasta conŃine elemente deformate. Programul consideră ca element deformat
triunghiul care are unghiul interior mai mic de 15° sau mai mare de 165°.
4.8.7. Divizare linie

Această funcŃie împarte o linie şi generează noduri noi pe aceasta. Linia este împărŃită
automat în două sau mai multe segmente. În fereastra funcŃiei se pot alege următoarele
opŃiuni:
După raport:
linia este împărŃită în două şi se precizează raportul
de împărŃire a lungimii liniei;
După lungime:
linia este împărŃită în două şi se precizează distanŃa
de la punctul i până la punctul de împărŃire.
Uniform:
linia este împărŃită în n părŃi egale
Uniform pe lungime:
Linia va fi divizată uniform după lungimea dată
IniŃial După
Dacă funcŃia este aplicată pe linii la care au fost deja ataşate elemente finite, acestea
vor moşteni proprietăŃile şi încărcările elementului finit vechi.
Elementul finit plan îşi pierde caracteristicile dacă una din liniile delimitatoare este
împărŃită.
Elementele se pot selecta şi înainte de executarea funcŃiei.
4.8.8. IntersecŃie
Dacă în timpul editării geometriei funcŃia de intersectare automată nu a fost activată,
cu această funcŃie se pot genera nodurile la intersecŃia liniilor.
În intersecŃia liniilor selectate, programul generează noduri şi împarte liniile în raport
cu punctele de intersecŃie. Dacă funcŃia este aplicată pe linii la care au fost deja ataşate
elemente finite, acestea vor moşteni proprietăŃile şi încărcările elementului finit vechi.
Se poate aplica numai pe elemente liniare.
Elementele se pot selecta şi înainte de executarea funcŃiei.
4.8.9. Perpendicular transversal

Trasează perpendicular două linii în spaŃiu.
4.8.10. Trasarea liniei de intersecŃie a domeniilor

Trasarea liniei de intersecŃie între două domenii sau între linie şi domeniu.
După activarea funcŃiei se selectează domeniile între care se doreşte trasarea liniei de
intersecŃie.
122 AxisVM 9 r2
4.8.11. Verificarea reŃelei

Cu aceasta funcŃie se pot indepărta
liniile si nodurile din intervalul
specificat. FuncŃia corectează
conturul domeniului în aşa fel încât
liniile care-l formează să fie în acelaşi
plan; se verifica şi arcurile la care
punctul de start şi punctul final nu
sunt la aceeaşi distanŃă.
FuncŃia uneşte toate punctele care sunt mai apropiate decât parametrul definit la
Interval şi liniile generate între aceste puncte. În centrul de greutate al nodurilor unite,
programul generează un nod nou iar nodurile vechi sunt şterse. În fereastra funcŃiei se
poate da valoarea intervalului de verificare. La alegerea opŃiunii Selectarea nodurilor
şi reŃelelor independente programul avertizează dacă modelul actual conŃine puncte şi
părŃi independente.
În cazul în care o linie şi un poligon sunt

suprapuse şi punctele lor de început şi final
sunt identice, eroarea nu este eliminată. În
acest caz se poate utiliza funcŃia de
intersectare, care intersectează liniile care
sunt suprapuse.
4.8.12. SuprafaŃă
Cu această funcŃie se pot crea elementele necesare pentru definirea elementelor finite
de suprafaŃă. În toate cazurile când se modelează suprafeŃe (învelitoare, placă, şaibă),
reŃeaua trebuie formată din patrulatere convexe şi triunghiuri. FuncŃia caută în reŃeaua
selectată suprafeŃele plane convexe delimitate de trei sau patru linii. Trebuie selectate
într-unul sau în mai mulŃi paşi toate liniile care fac parte din suprafaŃa ce va fi
modelată. Elementele finite plane se pot defini numai cu ajutorul elementelor definite
ca suprafaŃă.
Programul consideră patrulaterele plane dacă distanŃa de la al patrulea punct până

la planul definit de restul de trei puncte este mai mică decât valoarea setată δ [m] în
meniul OpŃiuni/Setări/Editare/ToleranŃa.
4.8.13. Modificare, transformare

Modificarea elementelor geometrice deja definite.
Modificarea poziŃiei unei linii sau a unui nod se poate face în felul următor:
1. Cursorul se poziŃionează pe linie / nod.
2. În timp ce este apăsată tasta stângă a mausului, se deplasează linia/nodul.

3. Se deplasează linia/nodul în poziŃia dorită sau se introduce noua coordonată în
fereastra de coordonate, după care se apasă o tastă de comandă.
Bare de instrumente În funcŃie de tipul elementului care se modifică se afişează bare de instrumente rapide
rapide pe ecran. PoziŃia de afişare a acestor instrumente se poate seta în Optiuni\-
Preferinte\Bare de instrumente (3.3.8 PreferinŃe).
Instrumente pentru translatie
Modificare nod
Clicând pe unul din butoane se execută următoarele funcŃii:

1. Deplasarea nodului cu liniile care il conecteaza
2. Desprinderea liniilor selectate din nod
3. TranslaŃia paralela a liniilor care sunt conectate în nodul selectat
4. Prelungirea sau scurtarea arcului de cerc
Butoanele următoare ajută la modificarea arcelor:
- la activare unghiul central al arcului nu se schimbă
- arcul nou este definit de punctul modificat, punctul median şi punctul final
Modificare numerică: Clicând pe un nod se deschide editorul de tabel cu
Noduri, unde se poate modifica coordonata nodului. Dacă sunt selectate mai multe
noduri, clicând pe un nod dintre acestea se pot edita coordonatele nodurilor selectate.
Modificarea se poate efectua si in editorul de proprietati dupa selectarea nodurilor.
Trecerea nodurilor selectate în acelaşi plan se poate face în modul următor:
1. Se selectează nodurile
2. În editorul de proprietăŃi se dă valoarea coordonatei.
Modificarea liniei
Clicând pe un buton se execută urmatoarele funcŃii:

1. TranslaŃie paralelă
2. Frângerea liniei într-un punct
3. Transformarea liniei în arc cu păstrarea nodurilor de la capete
4. şi 5. vezi la Modificare nod.
Modificare arc
Clicând pe un buton se execută următoarele funcŃii:

1. TranslaŃie paralelă
2. Transformarea arcului în linie
3. Modificarea razei arcului cu păstrarea nodurilor de la capete
4. Modificarea razei arcului cu modificarea nodurilor de la capete
5. şi 6. vezi la Modificare nod.
Dacă au fost selectate mai multe linii sau noduri, modificarea schimbă poziŃia
124 AxisVM 9 r2
tuturor liniilor sau nodurilor selectate.
Transformarea Vezi detailat… 2.14.5 Copierea obiectelor

obiectelor
4.8.14. Ştergere
[Del] Vezi detaliat... 3.2.5 Ştergere
4.9. Elemente
Definirea elementelor finite şi caracteristicile acestora.

Pentru definirea elementelor finite sunt necesare următoarele caracteristici:
Element finit Material SecŃiune ReferinŃă Rigiditate SuprafaŃă

Zăbrea * * o
Bară * * * o
Nervură * * o
Şaibă * * *
Placă * * *
Învelitoare * * *
Reazem o *
Corp rigid
Diafragmă
Arc o
Contact o
El. de legătură o *
ArticulaŃie pe o
muchie
o: opŃional
Cu aceste funcŃii se pot defini diferite elemente finite.
În cursul definirii se dau caracteristicile specifice pentru fiecare element. În continuare
sunt prezentate funcŃiile referitoare la aceste elemente finite.
4.9.1. Materiale
Definire tipuri de
materiale
Definirea materialelor folosite în modelul structurii.

Datele se pot încărca din baza de date a programului sau se pot preciza în tabel. Dacă
se şterge un material definit anterior, se şterg şi elementele la care s-a folosit acest
material.
Încărcare din Biblioteca de materiale conŃine toate caracteristicile materialelor uzuale în proiectarea
biblioteca de structurală curentă conform normativelor STAS, Eurocode, DIN şi MSz. Materialele
materiale prezentate aici pot fi folosite la orice model.
Biblioteca conŃine următoarele caracteristici de material:
[Ctrl+L]
Dacă se şterge un material definit atunci se sterg şi elementele care au fost definite
cu acest material.
Definire Pentru elementele finite este necesar să se definească următoarele caracteristici de

caracteristici materiale:
materiale
Elementul finit E ν α ρ
Zăbrea * * *
Bară * * *
Nervură * * *
Şaibă * * * *
Placă * * * *
Învelitoare * * * *
Reazem
Corp rigid
Diafragmă
Arc
Contact
Element de legătură
Vizualizarea şi modificarea caracteristicilor materialelor se face sub formă tabelară

conform celor descrise în capitolul 3.1.13 Biblioteca de materiale.
Pentru elemente tip zăbrea, bară, nervură, placă, şaibă, învelitoare şi reazem
programul aplică un model de material liniar-elastic, izotrop (conform legii lui
Hooke), iar pentru element de contact, arc, zăbrea neliniară şi reazem neliniar un
model neliniar-elastic.
Modelul de material neliniar este luat în considerare numai în cazul unui calcul
neliniar.
4.9.2. SecŃiuni
Definirea tipurilor
de secŃiuni
Definirea tipurilor de secŃiune pentru bare, zăbrele şi nervuri.

Caracteristicile secŃionale se pot încărca din baza de date a secŃiunilor sau se pot
completa direct în tabel. Caracteristicile secŃionale se precizează în funcŃie de sistemul
local de coordonate al barelor, zăbrelelor şi nervurilor.
Pentru Biblioteca de sectiuni si interpretarea parametrilor vezi detaliat... 3.1.14
Biblioteca de secŃiuni.
Dacă din tabel se şterge o secŃiune se şterg şi elementele de zăbrea, bară şi nervură
care au fost definite cu această secŃiune. În locul elementelor şterse ramân liniile
reŃelei.
Caracteristicile secŃionale se definesc conform sistemului local de coordonate al
elementelor zăbrea, bară şi nervură.
126 AxisVM 9 r2
4.9.3. Desenarea obiectelor
Butoane superioare
Câmpuri pentr u
proprietăŃi
Butoane inferioare
Prin apăsarea butonului se poate desena obiecte de grinda, stâlp, perete, placă cu
proprietăŃile definite.
Din rândul de butoane superioare se poate selecta tipul obiectului şi punctele de
prindere. În câmpurile de proprietăŃi se pot defini parametri obiectului (material,
profil, grosime, etc.).
Din rândul de butoane inferioare se poate defini geometria obiectului (un segment, mai
multe segmente, poligon dreptunghi, etc.).
ProprietăŃiile obiectului se pot schimba şi în timpul desenării.
La definirea golurilor clicând pe conturul domeniului golul se va desena în planul
domeniului.
Tipuri de obiecte Desenare stâlp (orientarea tot timpul este conform axei globale Z)
Desenare grindă în plan paralel cu planul global X-Y
Desenare grindă în plan înclinat
Desenare perete (orientarea tot timpul este conform axei globale Z, iar muchia
inferioară este paralela cu planul X-Y)
Desenare placă în plan paralel cu planul global X-Y
Desenare element de suprafaŃă în plan înclinat
Desenare gol
Puncte de prindere Punctul inferior sau superior al stâlpului
Muchia înferioară sau superioară a peretelui
Geometria Grindă sau perete dintr-un singur segment

obiectului
Grindă sau perete din mai multe segmente
Desenare grindă curbă prin definirea centrului şi a capetelor
Desenare grindă curbă prin definirea a trei puncte
Grindă sau perete cu formă poligonală
Perete cu contur închis de formă dreptunghiulara
Perete cu contur închis de formă dreptunghiulara rotita

4.9.4. Domeniu
Domeniul este un element geometric şi
structural complex. Geometria lui este
descrisă de un poligon închis, care poate
să conŃină goluri, linii şi puncte
interioare. Domeniul descris de punctele
poligonului, golurilor precum şi ale
liniilor trebuie să se afle obligatoriu în
acelaşi plan. Conturul poate sa contina
linii si arce de cerc.
Domeniul este definit prin următorii parametri:

Tip element (placă, şaibă, învelitoare)
Material
Grosime
Sistem local de coordonate
La poligonul liniilor şi punctelor interioare, precum şi marginii golurilor interioare
domeniului se pot asocia următoarele elemente:
Reazem nodal, liniar şi de suprafaŃă
Element tip nervură
Încărcare distribuită
Geutate proprie
Încărcare dată de variaŃia de temperatură
Gad de libertate nodal
Domeniul este reprezentat în

interiorul conturului prin linie verde
(învelitoare), roşie (placă) sau
albastră (şaibă).
Domeniul se poate aplica pentru modelarea planşeelor, pereŃilor ca elemente

structurale complexe.
Se poate opta pentru generarea automată a reŃelei la domenii.
Vezi... 4.11.1.2 Generare reŃe
Un element structural poate fi alcătuit dintr-unul sau din mai multe domenii.
Domeniul 2
Domeniul 1 Domeniul 1
Domeniul 3
Domeniul poate să conŃină alte domenii interioare.
Definirea Se selectează liniile care sunt contururile unuia sau a mai multor domenii. Programul
domeniului alege dintre liniile selectate poligoanele cele mai mari care se află în acelaşi plan şi le
asociază parametri definiŃi în fereastra de dialog:
128 AxisVM 9 r2
Modificare Clicând pe linia de contur interioară a domeniului apare fereastra de dialog de mai sus
cu funcŃia Modificare.
Ştergere Clicând pe butonul [Delete] şi selectând domeniile dorite, după închiderea ferestrei de
dialog programul şterge numai proprietăŃile domeniului (încărcări, reazeme), nu şi
punctele sau liniile componente ale lui.
4.9.5. Gol
Definirea golurilor în interiorul domeniilor.
Se selectează poligoanele închise din

interiorul domeniului (domeniilor),
care vor defini golurile.
Golurile pot fi mutate în cadrul unui
domeniu sau dintr-un domeniu în
altul, geometria lor poate fi
schimbată după preferinŃă. Poligonul
golului şi cel al domeniului trebuie
neapărat să se situeze în acelaşi plan. Domeniu Gol
Golurile sunt reprezentate în exteriorul conturului cu linie verde (învelitoare), roşie

(placă) sau albastră (şaibă).
4.9.6. OperaŃii cu domenii

Este posibila modificarea conturului domeniului, unificarea şi tăierea domeniilor.
Modificarea Conturul domeniului se poate modifica în următoarele etape:

conturului
1. ApăsaŃi icon-ul Modificarea conturului.
2. SelectaŃi domeniul care se modifică.
3. SelectaŃi noul contur.
Înainte După
Aria ataşată la domeniu moşteneşte proprietăŃiile domeniului modificat (material,
grosime, sistemul local de coordonate).
Dacă domeniul este discretizat, reŃeaua se şterge automat dar parametri domeniului
se păstrează.
Încărcările care nu mai sunt pe noul domeniu automat sunt şterse (decupare din
domeniu, reducerea ariei domeniului).
Unificarea Domeniile alăturate care au acelaşi proprietăŃi se pot unifica. Domeniile au acelaşi
domeniilor proprietăŃi daca sunt din acelaşi material, grosimile sunt egale şi sistemele locale de
coordonate coincid. Etapele unificării:
1. ApăsaŃi butonul Unificarea domeniilor
2. SelectaŃi domeniile care se unifică
Înainte După
Tăierea domeniului Tăierea domeniului cu o linie.

Etapele tăierii sunt următoarele:
1. ApăsaŃi butonul Tăierea domeniului
2. SelectaŃi domeniul care se taie
3. SelectaŃi linia sau liniile care taie domeniul
Înainte După
Cele două domenii moştenesc proprietăŃiile domeniului original.
4.9.7. Elemente liniare

Definirea si modificarea elementelor de linie se face intr-o fereastra de dialog comună
în care se pot defini caracteristicile zăbrelelor, barelor şi a nervurilor.
Elementele de linie nu sunt neapărat identice cu elementele finite din care sunt
alcătuite. Cu generarea reŃelelor pe elemente de linie elementele de bară sau nervură se
pot diviza în mai multe elemente finite sau cu opŃiunea Asamblarea elementelor
strucurale din mai multe elemente de linie se poate crea un singur element structural.
Noul element structural se comportă ca un singur element (numerotare, inscripŃionare
şi rezultate).
Elementele structurale oricând se pot dezasambla în elemente finite cu opŃiunea
Dezasamblarea elementelor structurale. Vezi şi 3.2.10 Asamblarea elementelor
structurale , 3.2.11 Dezasamblarea elementelor structurale
130 AxisVM 9 r2
Zăbrea
Căutare în biblioteca de
materiale
Editor grafic de secŃiuni
secŃiuni
Unghi de referinŃă
Element spaŃial cu două noduri, axă

rectilinie şi secŃiune constantă. Elementul
zăbrea are trei grade de libertate nodală.
Este conectat în noduri cu articulaŃii
sferice. Preia numai solicitări axiale (Nx).
Definire Se selectează liniile la care se vor ataşa elemente de zăbrea cu aceleaşi caracteristici
secŃionale şi materiale. Daca sunt selectate elemente cu proprietati diferite se va activa
optiunea de definire
Definire material şi Materialul şi secŃiunea se poate încărca din baza de date sau din modelul care deja
secŃiune conŃine aceste caracteristici.
Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Căutare în biblioteca de materiale,

de unde se pot încărca materiale noi pentru model.
Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Căutare în biblioteca de secŃiuni, de
unde se pot încărca secŃiuni noi pentru model.
Clicând pe acest buton apare Editorul grafic de secŃiuni, unde se pot defini secŃiuni
noi pentru model.
DirecŃia locala x Se poate seta orientarea direcŃiei locală pentru.
i j : din nodul cu numărul mai mic spre nodul cu numărul mai mare
j i : din nodul cu numărul mai mare spre nodul cu numărul mai mic
Se poate opta pentru setare automată. În acest caz orientarea se va seta conform
coordonatele capetelor.
Sistemul local a barelor se poate înversa cu tasta rapida [CRTL-E] în fereastra de
definire sau în editorul de proprietăŃi.
SecŃiune Dintre caracteristicile secŃionale, la calculul rigidităŃilor se ia în considerare numai aria
Ax.
Pe ecran, elementul zăbrea apare în culoare roşie.

Pentru opŃiunea Auto programul fixează automat direcŃia axei locale x.
ReferinŃa pentru Axele locale y, respectiv z ale zăbrelei se pot seta cu asocierea unui punct sau vector
axa locala z de referinŃă. Prin alegerea referinŃelor automate programul fixează direcŃiile vectorilor
de referinŃă (Vezi detaliat... 4.9.19 ReferinŃe). Fixarea axelor locale are efect numai
asupra vizualizării barelor.
Unghi de referinŃă Cu definirea unghiului de referinŃă se simplifică rotirea profilelor. ReferinŃa locală
definită automat (inclusiv bara) se poate roti în jurul axei longitudinale cu unghiul β .
Dacă elementul are direcŃia globală Z se poate regla unghiul cu direcŃia locală X în
celălalte cazuri cu direcŃia locală Z.
Caracteristici Pentru elementele tip zăbrea se pot defini parametri neliniari. Elementul zăbrea poate
neliniare să lucreze numai la întindere sau numai la compresiune.
Cu introducerea solicitării maxime se poate limita forŃa maximă ce este preluată de
element.
Parametri neliniari sunt luaŃi în considerare numai în analiza neliniară.
În analizele statică liniară, modală şi de stabilitate se ia în considerare rigiditatea
iniŃială a barelorca fiind identică la solicitările de compresiune şi întindere.
Bara
materiale
secŃiuni
Definire unghi de
referinŃă
Element spaŃial cu două noduri, axă rectilinie şi secŃiune constantă sau cu sectiune
variabila. Pentru fixarea axelor locale (sistemul local de coordonate) ale elementului,
este necesar un punct sau un vector de referinŃă.
Pe fiecare nod, barele au trei grade de libertate de translaŃie şi trei de rotire.
În secŃiunea elementului rezultă trei eforturi perpendiculare între ele, unul axial şi
două de forfecare (Nx, Vy, Vz), precum şi trei momente perpendiculare între ele, unul
de torsiune şi două de încovoiere (Tx, My, Mz) .
Capătul i este capătul cu numărul de ordine mai mic al barei.

Nodul de start marchează originea axei x.
Nodul final marchează sfârşitul axei locale x.
Dacă direcŃia axei locale x este direcŃia i→j
(vezi figura), atunci i este nodul de start.
Dacă j→i, atunci nodul de start este j.
Definire Se selectează liniile la care se vor ataşa elemente de bară cu aceleaşi caracteristici
secŃionale şi materiale.
Material secŃiune şi Definirea caracteristicilor se face identic cu elementul zăbrea

axa locala x
ReferinŃă automată Programul asociază elementelor tip bară un vector de referinŃă după următoarele
criterii:
1. Dacă axa locală x a barei este paralelă cu axa globală Z, atunci vectorul de
referinŃă va avea direcŃia axei globale X.
2. În toate celelalte cazuri vectorul va avea direcŃia axei globale Z.
Sistemul local de coordonate al barei se poate inversa. Există posibilitatea ca axa
locală x să arate dinspre capătul i înspre capătul j, sau invers. Mai există posibilitatea
setării automate, caz în care programul alege direcŃia axelor x locale ale barelor
selectate pe baza coordonatelor capetelor de bară.
Unghi de referinŃă Cu definirea unghiului de referinŃă se simplifică rotirea profilelor. ReferinŃa locală
definită automat (inclusiv bara) se poate roti în jurul axei longitudinale cu unghiul β .
Dacă elementul are direcŃia globală Z se poate regla unghiul cu direcŃia locală X în
celălalte cazuri cu direcŃia locală Z.
132 AxisVM 9 r2
Elementele de bară apar cu culoarea albastră pe ecran.
ArticulaŃii Definirea articulaŃiilor la capetele barelor în sistemul local de coordonate. Implicit,

capetele barelor sunt prinse rigid în nodurile structurii. Dacă utilizatorul doreşte o altă
prindere decât cea implicită, trebuie să selecteze barele cu aceeaşi prindere de capăt.
Definirea prinderii se face cu butoane de alegere.
Legătură rigidă: bara este conectata rigid în nod conform componentelor de deplasare
Legătură articulată: deplasarea libera conform componentei
Legătură semirigidă: bara este prinsă elastic în nod
Legătură plastică: pe capătul barei poate sa apara valoarea momentului plastic calculat
pe baza caracteristicilor sectionale şi de material.
Cele şase coduri corespund pentru solicitările după axele x, y, z locale.
Legăturile de bară curent utilizate se pot alege dintr-o listă de selecŃie şi se pot ataşa
barelor.
Tipul legăturii Simbol

ArticulaŃie în jurul axei z
nu preia moment încovoietor Mz.
ArticulaŃie în jurul axei y

nu preia moment încovoietor My.
ArticulaŃie în jurul axelor y şi z

nu preia moment încovoietor My Mz.
ArticulaŃie sferică
nu preia moment Tx, My, Mz articulaŃie în jurul
axelor x, y, z.
Reazem cu role în lungul axei y
nu preia forŃă tăietoare Vy.
Reazem cu role în lungul axei z
nu preia forŃă tăietoare Vz.
Dacă o bară se defineşte cu articulaŃii sferice la ambele capete, va avea mişcare

liberă de corp rigid, care nu este permisă (rotire în jurul axei x locale). În asemenea
situaŃii, la un capăt al barei trebuie blocată rotirea articulaŃiei sferice în jurul axei x.
ex.: punct start punct final
Legătură Definirea rigidităŃilor la rotire ale capetelor de bară.

semirigidă În cazul legăturilor articulate semirigide, în primul pas se definesc codul legăturii, după
care se asociază rigidităŃile la încovoiere referitoare la axele y şi z.
Pentru legături semirigide se selectează optiunea legătura semirigidă după care se
definesc rigidităŃile la rotire după axele y şi z.
Se dau rigidităŃile unui arc liniar elastic în raport cu axele locale y şi z care modelează
o legătură caracterizată cu moment-rotire. În cazul unei relaŃii neliniare moment- rotire
se dă de regulă rigiditatea iniŃială.
legătură: model:
Diagrama moment-rotire:
CondiŃiile de utilizare sunt detaliate în Eurocode 3.
Moment limită Capetelor de bară încastrate sau semirigide li se pot defini şi momente limită prin care
se poate limita valoarea momentului încovoietor preluat de articulaŃie.
Parametrul referitor la moment limită are efect numai în contextul unei analize
statice neliniare.
ArticulaŃie plastică Definirea rigidităŃiilor de la capătul barelor:

Pentru legături semirigide se selectează opŃiunea legătură plastică. În câmpul
momentului plastic se va afişa valoarea acestuia (nu se poate edita). În cazul în care
sunt selectate mai multe elemente cu caracteristici identice în câmpul momentului
plastic ne se va afişa nici o valoare dar articulaŃiile plastice vor fi definite.
ArticulaŃia plastică se poate defini numai pentru elementele din oŃel.
PrezenŃa articulaŃiilor este marcată de program cu un cerc albastru.

Legătura semirigidă de bară este marcată cu o cruce albastră în interiorul unui cerc
albastru.
ArticulaŃia sferică este marcată cu un cerc roşu.
Articulatia plastică este marcată cu un cerc plin.
Barele sunt reprezentate cu culoarea albastru deschis.
134 AxisVM 9 r2
Nervura
materiale
secŃiuni
Definire unghi de rferinŃă
Pentru modelarea nervurilor se poate utiliza o bară spaŃială cu trei noduri, cu axa
dreaptă şi secŃiune constantă sau variabila. Elementul nervură se poate defini ca bară
individuală sau ataşat la un element finit de suprafaŃă. Nervurile se pot ataşa centric sau
excentric la elementele de suprafaŃă.
Definire Se selectează liniile la care sunt ataşate elemente de nervură.
Material secŃiune şi Definirea caracteristicilor se face identic cu elementul zăbrea
axa locală x
Material Materialul nervurii poate să fie diferit de materialul elementului plan la care este ataşat.
SecŃiune SecŃiunea nervurii se ia ca în figurile de mai jos . Conform acestora se dau şi
caracteristicile secŃionale ale nervurii.
ReferinŃă Nervura are sistemul local de coor-donate Punct de referinŃă

care se poate fixa cu punct de referinŃă
sau automat: axa x locală este axa
nervurii, iar axa z locală este paralelă cu
bisectoarea axelor locale z ale elementelor
finite plane.
Dacă într-o muchie sunt conectate mai multe elemente plane şi la definire sunt
selectate una sau două muchii, referinŃa automată este stabilită pe baza sistemelor
locale ale elementelor plane.
Punct de referinŃă
Unghi de referinŃă Cu definire unghiului de referinŃă nervura se poate roti cu unghiul β. Dacă elementul
are direcŃia globală Z se poate regla unghiul cu direcŃia locală X în celălalte cazuri cu
direcŃia locală Z.
Definirea Pentru nervuri se pot defini articulaŃii la capete. Implicit nervurile sunt prinse rigid în
erticulaŃiilor noduri. Definirea articulaŃiilor se face ca şi la bare.
Excentricitate Excentricitatea se înŃelege în direcŃia axei z locale. Semnul ei este pozitiv dacă
suprafaŃa mediană a plăcii este la z local al plăcii pozitiv şi negativ în caz invers.
unde:
exc = distanŃa de la centrul de greutate al secŃiunii nervurii până la planul median al
elementului de suprafaŃă, luată cu semnul corespunzător.
În cazul plăcilor, excentricitatea nervurii modifică numai momentul de inerŃie la
încovoiere al nervurii conform formulei:
I *y = I y + A * exc 2
În cazul învelitoarelor nervura este legată excentric de acestea, rezultând astfel
solicitări axiale în ambele elemente.
Elementele de nervură definite sunt reprezentate cu culoarea albastru închis.

Modificare Daca elementele de linie selectate sunt de acelaşi tip se activează opŃiunea de
modificare. ProprietăŃiile elementelor se pot modifica dacă sunt activate cu butonul
proprietăŃi.
Dacă proprietatea elementelor selectate diferă atunci câmpul proprietăŃii rămâne
necompletat. Proprietatea definită va fi valabilă pentru toate elementele selectate.
Preluare>> Se poate prelua proprietatea elementelor deja definite. După apasarea butonului
fereastra de dialog se închide şi se clicheaza pe elementul de la care se doreşte
preluarea proprietăŃilor.
Programul preia numai proprietăŃiile activate în fereastra de dialog.
4.9.8. Elemente de suprafaŃă

Modelarea Pentru modelarea suprafeŃelor se pot utiliza elemente finite plane izoparametrice cu
suprafeŃelor şase, opt sau nouă noduri. Cu aceste elemente finite se pot modela şaibe, plăci subŃiri
şi învelitoare în domeniul deplasărilor mici.
Grosimea elementelor trebuie să fie mai mică decât o zecime din deschiderea mai
mică a plăcii, iar săgeata (w) să nu fie mai mare decât 20% din grosimea plăcii sau a
învelitoarei.
Punct de referinŃă Punct de referinŃă
SuprafeŃele şi feŃele curbe se pot aproxima cu suprafeŃe plane, ceea ce nu conduce la

rezultate satisfăcătoare în toate cazurile.
Elementele trebuie să fie triunghiuri sau patrulatere convexe cu raportul laturilor nu
1 1
mai mare decât şi raportul grosime/lungime nu mai mic decât .
5 100
136 AxisVM 9 r2
Şaibă
Selectare tip
element de
suprafaŃă
Selectare
referinŃă din Selectare
desen referinŃă din listă
Selectare punct
de referinŃă din
listă
Elementele de şaibă se pot utiliza la probleme de stare plană de tensiune

( σ zz = σ xz = σ yz = 0, ε xz = ε yz = 0, ε zz ≠ 0 ), sau la stare plană de deformaŃie
( ε zz = ε xz = ε yz = 0, σ xz = σ yz = 0 , σ zz ≠ 0 ).
Şaiba se poate încărca numai în planul ei. Încărcări cu altă direcŃie decât aceasta
nu pot fi preluate de element.
Rezultă eforturi nx, ny, nxy [kN/m] din care se determină eforturile principale n1, n2 şi
direcŃia lor αn.
La definirea elementelor de şaibă se precizează următoarele date:
Stare plană de tensiune/ stare plană de deformaŃie
Material
Grosime
Punct/vector/axă/plan de referinŃă pentru axa locală x
Punct de referinŃă pentru axa locală z
Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Căutare în biblioteca de materiale,
de unde se pot încărca materiale noi pentru model.
Axa locala x si z a elementului se poate defini cu elementele de referinta descrise in
capitolul 4.9.19 ReferinŃe sau se poate opta pentru referinte automate.
Punctul central al elementelor de şaibă este marcat cu culoarea albastră.
Placă
Selectare tip
element de
suprafaŃă
Selectare
Selectare referinŃă din
referinŃă din listă
desen
Selectare punct
de referinŃă din
listă
În cazul elementelor finite tip Lagrange cu şase noduri sau a elementelor tip Heterosis
cu nouă noduri, conform teoriei Mindlin-Reissner, la calculul deplasărilor se va Ńine
cont de efectul forŃelor tăietoare. In acest fel elementul se poate folosi pentru
modelarea placilor grosi si subtiri.
Elementul de placă se poate încărca numai perpendicular pe planul lui. În cazul
unei încărcări cu altă direcŃie decât aceasta, elementul nu va prelua încărcarea.
Rezultă momentele mx, my, mxy [kNm/m], forŃe tăietoare vx, vy din secŃiuni
perpendiculare pe planul elementului, se determină momentele principale
m1, m2 unghiul, αm şi rezultanta qR a forŃelor tăietoare.
La definire se precizează:
Material
Grosime

Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Căutare în biblioteca de materiale.
Axele locale x şi z ale elementului se pot defini cu elementele de referinŃă descrise în

Punctul central al elementelor de placă se marchează cu culoarea roşie.
Învelitoare Selectare tip
element de
suprafaŃă
Selectare
referinŃă din
Selectare listă
referinŃă din
desen
Selectare punct
de referinŃă din
listă
Elementul de învelitoare se obŃine din cuplarea elementului de şaibă şi placă. În cazul

învelitoarelor efectul de şaibă şi placă se consideră independent.
Elementul se poate încărca în planul lui şi perpendicular pe planul lui.

Se obŃin eforturi de şaibă şi placă conform explicaŃiilor de la elemente finite de Şaibă
şi Placă.
La definire elementelor de învelitoare se dau urmatoarele date:
Material
Grosime
Clicând pe acest buton apare fereastra de dialog Căutare în biblioteca de materiale.
Axele locale x şi z ale elementului se pot defini cu elementele de referinŃă descrise în

Punctul central al elementelor de placă este marcat cu culoarea verde.
Modificare In cazul in care sunt selectate elemente de acelasi tip in fereastra de dialog se pot
modifica proprietatile comune. Se pot modifica proprietatile numai daca este activat
butonul proprietatii.
Daca elementele nu sunt de acelasi tip se va activa optiunea de modificare.
Preluare>> FuncŃia este identică cu cea de la elementele de linie (4.9.7).
4.9.9. Reazem nodal

Reazem nodal Elementul de reazem este alcătuit din arcuri cu un capăt legat de un punct fix, iar cu
celălalt de nodul care este rezemat. În sistemul lor local de coordonate, arcurile au
rigidităŃi la deplasare şi rotire.
Pentru reazemele nodale şi liniare definite parametric se pot defini şi stâlpi care în
analiza de străpungere sunt consideraŃi ca date de intrare (de exemplu: rezemarea
planşeelor intermediare). Stâlpii şi pereŃii folosiŃi la modelare sunt vizualizaŃi.
138 AxisVM 9 r2
Activ numai la compresiune
Activ numai la întindere
DirecŃia rezemării poate să fie:

globală
dată de referinŃă
relativă la bară sau nervură
relativă la muchie
Valoarea implicită a rigidităŃii reazemelor este de 1.000E+10 [kN/m],

[kNm/rad][reazem fix].
Globală Reazeme paralele cu sistemul global de

coordonate.
Se selectează nodurile pentru care rezemarea
este identică, după care se completează valorile
rigidităŃilor în fereastra funcŃiei.
Trebuie precizate rigidităŃile pentru translaŃii
(Rx, Ry, Rz) şi la rotiri (Rxx, Ryy, Rzz).
Pentru un nod se poate defini un singur reazem global. Pentru punctele centrale ale
liniilor de margine la elemente de suprafaŃă nu se pot defini reazeme nodale.
După referinŃă Reazem definit cu un punct de referinŃă sau

vector de referinŃă.
La un nod se pot ataşa mai multe reazeme.
După selectarea nodului, se precizează
rigiditatea la translaŃie Rx, şi la rotire Rxx.
DirecŃia resortului este definită de nodul elementului şi punctul de referinŃă sau

vectorul de referinŃă, după cum urmează:
Vector de referinŃă
În cazul în care la un punct de referinŃă În cazul în care la un vector de referinŃă

sunt ataşate mai multe reazeme, toate vor sunt ataşate mai multe reazeme, toate vor
arăta în direcŃia acestuia. fi paralele cu acesta.
Relativă la Reazeme definite în direcŃia sistemului

bară/nervură local de coordonate al barelor sau
nervurilor.
Se selectează barele şi nervurile pentru
care rezemarea este identică, după care se
completează valorile rigidităŃilor în
fereastra funcŃiei.
RigidităŃile trebuie date pentru translaŃii (Rx, Ry, Rz) şi la rotiri

(Rxx, Ryy, Rzz).
Relativă la muchie Reazeme nodale cu direcŃia x, y, z relativă la muchia elementelor,
unde:
x = axa definită de muchia elementului
y = axa perpendiculară pe x orientată în interiorul elementului,
z = axa perpendiculară pe planul elementului, cu sensul în semispaŃiul în care se
află punctul de referinŃă al elementului.
Se selectează barele şi nervurile pentru care rezemarea este identică după care se
completează valorile rigidităŃilor în fereastra funcŃiei. Dacă în muchie sunt conectate
două elemente de suprafaŃă, axa z va fi perpendiculară pe bisectoarea unghiului închis
de elemente, iar axa y va fi perpendiculară pe aceasta şi axa x.
Dacă în muchie sunt conectate mai multe
elemente de suprafaŃă, la definirea reazemului
se pot selecta una sau două elemente de
suprafaŃă cu care programul fixează direcŃia
reazemului pe baza celor descrise mai sus.
RigidităŃile trebuie date pentru translaŃii
Comportare În cazul unei comportări neliniare se poate alege pentru fiecare componentă de
neliniară deplasare: o rigiditate activă la compresiune sau la întindere şi pentru o comportare
neliniară.
Parametri de mai sus sunt luaŃi în considerare numai la calcul static neliniar, în
cazul analizelor static liniar, modală I/II şi stabilitate reazemele se iau în calcul cu
rigidităŃile lor iniŃiale.
Reazemele definite sunt reprezentate cu trei linii pe directia sistemului global de

coordonate cu culoarea maro
Calcul reazem nodal Căutare în biblioteca de

materiale
Căutare în biblioteca
de secŃiuni
Încastrare/articulaŃie
partea de sus
Încastrare/articulaŃie
partea de jos
140 AxisVM 9 r2
Pentru reazemele definite parametric se pot defini stâlpul inferior şi superior cu care se
poate efectua analiza de străpungere (exemplu: modelarea rezemării unei plăci
intermediare). Stâlpii folosiŃi la modelarea reazemelor sunt vizualizati pe reprezentarea
randată şi cu mausul este posibila identificarea lor.
Clicând pe butonul Calcule... programul determină rigidităŃile reazemelor la deplasare
şi rotire. Datele necesare pentru acest calcul sunt urmatoarele: materialul, secŃiunea,
lungimea barei şi prinderile stâlpului.
Modificare În cazul în care sunt selectate elemente de acelaşi tip în fereastra de dialog se pot
modifica proprietăŃile comune. Se pot modifica proprietăŃiile numai dacă este activat
butonul proprietăŃii.
Dacă elementele nu sunt de acelaşi tip se va activa opŃiunea de modificare.
Preluare>> FuncŃia este identică cu cea de la elementele de linie (4.9.7).
4.9.10. Reazem liniar
DirecŃia rezemării poate să fie:

globală
relativă la bară
relativă la muchie
Asigură rezemarea continuă a elementelor bară, nervură sau a muchiei elementelor de
suprafaŃă. Cu rezemarea continuă se poate asigura o rezemare pe mediu elastic de tip
Winkler.
Se selectează elementele de suprafaŃă, barele şi nervurile pentru care rezemarea este
identică, după care se completează valorile rigidităŃilor în fereastra funcŃiei.
Valoarea implicită a rigidităŃilor este de 1.000E+07 [kN/m/m], [kNm/rad/m].
Globală Reazeme paralele cu sistemul global de referinŃe. Punct de referinŃă
RigidităŃile trebuie definite la translaŃii (Rx, Ry,
Rz) şi la rotiri (Rxx, Ryy, Rzz).
Relativă la Rezemarea barelor şi nervurilor paralel cu
bară/nervură sistemul lor local de coordonate.
Cu rezemarea continuă se poate asigura o
rezemare pe mediu elastic de tip Winkler.
Rezemarea elastică se comportă identic pentru
întindere/compresiune şi este constantă în
interiorul elementului.
Comportare În cazul comportării neliniare pentru fiecare componentă se poate seta ca caracteristica
neliniară de forŃa deplasare să fie cu rigiditate de compresiune sau intindere şi forŃa limită.
Barele şi nervurile rezemate pe pat elastic trebuie împărŃite în cel puŃin patru
segmente în toate cazurile.
La definirea reazemului liniar programul verifică relaŃia de mai jos şi comunică
împărŃirea corespunzătoare.
1  4E I 4 Ex I y 
x z 4
L ≤ lk = min  4 ,  , unde L este lungimea barei.
2  R y Rz 
În cazul barelor pe mediu elastic, solicitările din câmp sunt calculate din solicitările
de la capetele barelor, cu metoda interpolării lineare (un alt motiv, care impune
necesitatea unei segmentări suficient de dese).
Relativă la muchie Reazem la muchia cu direcŃia x, y, z relativ la muchia elementelor,

unde:
x = axa definită de muchia elementului
y = axa perpendiculară pe x care arată în interiorul elementului,
z = axa perpendiculară pe planul elementului care arată în semispaŃiul în care se
află punctul de referinŃă al elementului.
Dacă în muchie sunt conectate două elemente de suprafaŃă, axa z va fi perpendiculară
pe bisectoarea unghiului închis de elemente iar axa y va fi perpendiculară pe aceasta şi
axa x.
Dacă în muchie sunt conectate mai multe elemente Punct de referinŃă
de suprafaŃă la definirea reazemului se pot selecta
una sau două elemente de suprafaŃă cu care
programul fixează direcŃia reazemului pe baza
celor descrise mai sus.
RigidităŃile trebuie definite pentru translaŃii
Rigiditatea reazemului liniar este constantă în interiorul muchiei elementului.
neliniară deplasare: o rigiditate activă la compresiune sau la întindere sau pentru o comportare
neliniara.
Calcul reazem liniar

local
Clicând pe butonul Calcule... programul determină rigidităŃile reazemelor la deplasare

şi rotire. Datele necesare pentru acest calcul sunt urmatoarele: materialul, secŃiunea,
lungimea barei şi prinderile peretelui.
142 AxisVM 9 r2
4.9.11. Reazem de suprafaŃă
Rezemarea elementului de suprafaŃă în direcŃia sistemului local de coordonate al

acestuia.
Cu rezemarea se poate asigura o rezemare pe mediu elastic de tip Winkler pentru care
trebuie date rigidităŃile [kN/m/m2] pentru deplasări (Rx, Ry, Rz).
Rezemarea elastică se comportă identic pentru întindere/compresiune şi este constantă
în interiorul elementului de suprafaŃă.
Valoarea implicită a rigidităŃilor de rezemare este de 1.000E+04 [kN/m/m2].
neliniară deplasare: o rigiditate activă la compresiune sau la întindere sau pentru o comportare
neliniara.
4.9.12. ArticulaŃie pe muchie

ArticulaŃiile pe muchie se pot defini între două domenii sau între nervură şi marginea
domeniului. Pentru definire se selectează muchia şi domeniul. În fereastra de dialog se
pot defini rigidităŃile în sistemul local de cordonate relativ la muchie.
4.9.13. Corp rigid

Cu corpurile rigide este posibilă modelarea unor părŃi dintr-o structură, care au
rigiditatea mult mai mare decât restul elementelor. De exemplu: legături excentrice de
bare, legături dintre bare şi şaibe.
Corpul rigid este indeformabil, dar se deplasează cu structura şi transmite deplasările
şi eforturile la elementele vecine.
Modelare legătură şaibă-bară: Legătură excentrică de bare:
Definire Definirea unui corp rigid nou se face prin marcarea liniilor care il formează. Liniile
selectate care formează un grup de linie independentă, vor fi considerate ca un corp
rigid independent.
Dacă la modificarea corpurilor rigide sunt selectate linii care unesc aceste corpuri,
rezultă unirea lor într-un singur corp rigid.
Dacă la modificarea corpurilor rigide liniile selectate nu formează o reŃea de linii
continuă, rezultă fragmentarea lor în mai multe corpuri rigide.
În procesul de definire a elementelor finite este interzis ca toate nodurile/muchiile
unui element finit să fie legate la acelaşi corp rigid. Un nod al unui corp rigid are
întotdeauna şase grade de libertate care nu pot fi legate.
Corpurile rigide apar pe ecran cu linie neagră îngroşată.
4.9.14. Diafragmă
Cu utilizarea diafragmelor se poate simplifica modelul. Elementul de diafragmă este
un corp rigid special care nu se deformează în planul lui. Cu utilizarea a acestui
element se reduce volumul de calcul, ceea ce prezintă un avantaj la modele mari. Cu
elementul de diafragmă se pot modela planşee rigide în planul lor
Definirea La executarea funcŃiei se selectează liniile care fac parte din diafragmă. Dintre liniile
diafragmei selectate care formează o reŃea continuă se va forma câte o diafragmă.
Diafragmele sunt reprezentate cu linie punctată groasă de culoarea gri.
La modificarea sau definirea diafragmelor noi, prin selectarea liniilor care unesc
corpuri diferite acestea vor forma un singur corp.
La modificarea unei diafragme daca liniile modificate nu formeaza o retea continua,
diafragma modificata se va descompune in mai multe diafragme individuale.
144 AxisVM 9 r2
După definire trebuie specificat în ce plan lucrează

diafragma. În acest plan poziŃia punctelor faŃă de celelalte
punte ale diafragmei nu se schimbă.
4.9.15. Elementul de arc (resort)
Element cu comportare neliniară, cu care se pot lega două noduri din structură.
Elementul arc dispune de sistemul lui local de coordonate. În acest sistem local de
coordonate se dau rigidităŃile arcului la translaŃii (Kx, Ky, Kz) şi la rotiri
(Kxx, Kyy, Kzz).
DirecŃia sistemului local de coordonate poate să fie:
globală
definită cu ajutorul geometriei
dată de referinŃe
relativă la element finit
definită relativ la nod
La fiecare componentă a rigidităŃii se
poate asocia o forŃă limită.
Componenta arcului nu poate prelua forŃă
mai mare decât această componentă.
ForŃa limită se ia în considerare numai în cazul analizei neliniare.

În analizele statică liniară I, analiză modală de ordinul I şi II şi stabilitate,
rigiditatea elementelor de arc este luată în considerare cu valoarea ei iniŃială şi
rămâne constantă în timpul analizei.
4.9.16. Elementul de contact
Cu acest element se poate modela contactul între două elemente. Modul de lucru al
elementului contact poate să fie activ sau inactiv. În modul de lucru activ, rigiditatea
lui este mai mare cu multe ordine de mărime decât în modul inactiv. Datorită faptului
că în modul inactiv rigiditatea elementului nu este zero, elementul contact lucrează cu
o oarecare aproximare.
Cu utilizarea acestui element se păstrează forma de bandă a matricii de rigiditate a

structurii, iar în cadrul modelului este posibilă utilizarea unui număr nelimitat de
elemente de contact.
Elementul de contact este un element puternic neliniar (o schimbare mică de deplasare

produce un efort foarte mare), fapt care dă dificultăŃi în a asigura convergenŃa metodei
de iterare Newton-Raphson, sensibilă pentru schimbări bruşte ale rigidităŃii.
Determinarea unei rigidităŃi optimale este o problemă dificilă. Din această cauză, dacă
este posibil, rigiditatea activă a elementului de contact nu trebuie să fie constantă.
Dacă convergenŃa procesului de iterare întâmpină dificultăŃi, există posibilitatea de a
reduce schimbările rapoartelor de rigiditate, care reduc neliniaritatea indusă a
elementului de contact.
Modul activ poate să apară pentru întindere (ex. un şurub întins de la o prindere) sau
pentru compresiune (ex. contactul a două table).
Definirea
elementului de Elementul contact se poate defini între două noduri.
contact
Definirea axei locale x se face identic elementelor de bare.
Valoarea implicită a rigidităŃii active este de 1E+08 kN/m. Valoarea rigidităŃii
inactive este de 1E-02 kN/m. În majoritatea cazurilor, aceste valori s-au dovedit
satisfăcătoare, dar se pot schimba după preferinŃele utilizatorului.
Pentru elementul contact se poate da o fantă iniŃială (o distanŃă ≥0), care rezultă din
geometria nodului (optiunea Prin geometrie).. Când se închide fanta, elementul devine
activ, altfel fiind inactiv.
Adaptarea rigidităŃilor active: Acest proces este controlat de program cu respectarea
valorii de pătrundere.
Dacă pătrunderea este mai mică decât valoarea minimă, atunci rigiditatea
contactului se poate micşora. Valoarea implicită este de 1E-05.
146 AxisVM 9 r2
Dacă pătrunderea este mai mare decât valoarea maximă, atunci rigiditatea
contactului (pentru a păstra precizia calculelor) se majorează. Valoarea implicită este
de 1E-05. Dacă pătrunderea este între valorile minime şi maxime, rigiditatea
elementului de contact nu se schimbă.
Adaptarea rigidităŃii active se face numai în limitele admise de raportul de adaptare.
Rigiditatea activă poate să ia valori înmulŃite sau împărŃite cu acest raport. Valoarea
raportului de adaptare poate să fie 10, 100 sau 1000. Valoarea implicită este 100.
În analiza statică I, modală I/II şi stabilitate, rigiditatea elementului de contact se ia

în funcŃie de mărimea iniŃială a fantei. Dacă fanta iniŃială este zero, elementul
contact va participa în analiza respectivă cu rigiditatea activă, dacă nu, cu
rigiditatea inactivă. Acest contact este echivalent cu un element de arc care are
rigiditatea definită conform elementului de contact.
4.9.17. Element de legătură
Elementele de legătură modelează legătura între două noduri sau două linii
concentrând proprietăŃile de rigiditate în interfaŃa dintre ele (legătură de transmitere
efort şi deplasare). PoziŃia acestei interfeŃe în cadrul elementului de legătură trebuie
definită în momentul definirii elementului. Elementele de legătură au şase componente
de rigiditate, care pot fi şi cu caracter neliniar.
Element de legătură nod-nod
Element de legătură între două noduri cu interfaŃă definită. PoziŃia interfeŃei în cadrul
elementului este arbitrară. Prin definirea componentelor de rigiditate ale legăturii după
sistemul de coordonate global, transmiterea de efort şi rotire între cele două noduri
devine reglabilă. Se mai poate defini şi comportare neliniară pentru toate
componentele.
De obicei se aplică la: legături pană-riglă, legătura între barele unor grinzi cu zăbrele,
la legătura barelor contravântuirilor în cruce, la realizarea transmiterii corecte nod-
nod.
Exemplu: legătură pană-riglă (vezi exemplul Steelframe.axs în directorul Exemple).
Să presupunem axa globală Z verticală, deasemenea fiind paralelă cu axa locală z. Fie
rigla un profil IPE-400 în planul XZ, iar pana un profil I-200. Dorim transmiterea
eforturilor de pe pană pe riglă, dar nu şi a momentelor încovoietoare.
Cele două elemente sunt modelate cu axele lor. Elementul de legătură trebuie introdus
între cele două axe, în intersecŃia aparentă a axelor. În acest caz elementul de legătură
trebuie asociat unei linii a cărui lungime este egală cu distanŃa dintre axe, adică 30 cm
(40/2+20/2). Punctul de origine al elementului de legătură să-l considerăm cel de pe
riglă. InterfaŃa trebuie aşezată întotdeauna în punctul efectiv de tangenŃă al celor două
elemente liniare (pană-riglă). În cazul de faŃă interfaŃa se aşează la 20 cm (40/2) de la
punctul de origine al elementului de legătură, deci poziŃia lui va fi 20/30 = 0.6666.
Dacă se presupune încastrare rigidă la deplasare, putem da valoarea 1E10 rigidităŃii la
deplasare, iar la rotire valori nule. Panele nefiind legate altfel, pentru evitarea rotirii de
corp rigid în jurul axei locale x trebuie să fie KYY= 0.001 sau o valoare la fel de mică.
Comportare În cazul unei comportări neliniare se poate alege pentru fiecare componentă o
neliniară caracteristică efort-deplasare.
Element de legătură linie-linie
Element de legătură alcătuit din şase noduri care leagă elemente tip nervură sau
muchiile ale elementelor de suprafaŃă PoziŃia interfeŃei în cadrul elementului poate fi
aleasă arbitrar. Transmiterea eforturilor şi a deplasărilor între două elemente de
nervură (sau legatură între două elemente finite de suprafaŃă sau legatură între un
element finit plan şi o nervură) se face prin definirea corespunzătoare a componentelor
rigidităŃilor elementului de legătură. Axa locală x este definită de linia interfeŃei, iar
axa locală z este perpendiculară pe planul interfeŃei. Axa locală y se consideră după
regula mâinii drepte cunoscând celelalte două axe deja. Componentele de rigiditate la
rotire de obicei se iau cu valoarea zero. Se mai poate defini şi comportare neliniară
pentru toate componentele.
148 AxisVM 9 r2
De obicei se aplică la: legătură placă-perete, interfaŃa legăturii între diferitele

materiale ale grinzilor compuse, grinzilor parŃial compuse sau celor necompuse,
legătură semirigidă nervură-placă sau la modelarea barelor suprapuse.
Exemplu: legătură placă-perete articulată.
Să presupunem axa globală Z verticală, peretele paralel cu planul YZ, placa paralelă
cu planul XY şi că modelarea peretelui s-a făcut cu elemente tip învelitoare. Fie
grosimea plăcii egală cu 15 cm. Dorim transmiterea eforturilor de pe placă pe perete,
dar nu şi a momentelor încovoietoare.
Cele două elemente sunt modelate cu planele lor mediane. În acest caz peretele trebuie
luat doar până la cota inferioară a plăcii, iar elementele de legătură trebuie incluse între
cele două suprafeŃe, adică între muchia peretelui şi marginea plăcii. În cazul de faŃă
elementele de legătură se vor afla în planul vertical al peretelui.
DistanŃa dintre muchii este de 7.5 cm (15/2). Punctul de origine al elementului să-l
considerăm nodurile aflate pe muchia peretelui, şi interfaŃa dintre elemente (linia de
tangenŃă efectivă placă-perete) se află la cota inferioară a plăcii, adică la distanŃa de 0
cm de origine. Astfel poziŃia interfeŃei va fi 0/7.5 = 0. Dacă se presupune încastrare
rigidă la deplasare, putem da valoarea 1E+10 rigidităŃii la deplasare, iar la rotire valori
nule.
neliniară rigiditate o caracteristică efort-deplasare..
Etapele definirii elementului de legătură linie-linie sunt următoarele:

1. Se definesc domeniile
(Vezi... 4.9.4 Domeniu) şi se unesc cu linii
nodurile adiacente. Pe laturile opuse al
domeniilor trebuie să fie acelaşi număr de
puncte.
2. Se selectează dreptunghiul dintre cele două

domenii.
3. Se definesc punctele de origine pentru

elementul de legătură (dacă nu sunt selectate
puncte elementul de legătură se va defini între
cele două muchii la mijloc).
4. Se definesc rigidităŃile (se va crea elementul de

legătură).
5. Se generează automat reŃeaua de elemente

finite
(Vezi... 4.11.1.2 Generare reŃe).
6. Odată cu generarea reŃelei sunt împărŃite şi

elementele de legătură.
4.9.18. Grade de libertate nodale

Nodurile nu sunt elemente separate, dar din punctul de vedere al grupării intră în
această categorie.
Prin gradul de libertate al unui nod se înŃelege posibilitatea de a fi deplasat într-o
direcŃie. Fiecare nod are şase grade de libertate nodale: translaŃii
eX, eY, eZ şi rotiri θX, θY, θZ pe direcŃia axelor globale.
În timpul analizelor se generează ecuaŃiile pentru fiecare grad de libertate liber. Acest
fapt asigură un randament deosebit în capacitatea de calcul şi în timpul de analiză.
Pentru structurile cele mai des folosite, gradele de libertate nodale se pot alege dintr-o
listă de selecŃie.
Tipuri de modele:
grindă cu zăbrele plană
grindă cu zăbrele spaŃială
cadru plan
reŃea de grinzi
şaibă
placă
Definire Definirea gradelor de libertate pentru elementele selectate.

Suprascriere, Unire
150 AxisVM 9 r2
Se selectează gradele de libertate care se modifică şi cu butoanele Fix/Liber se setează

valorile.
Modul definirii Suprascriere
Shimbă gradele de libertate definite cu noile grade de libertate definite de utilizator.
Unire
Combină gradele de libertate existente ale nodurilor cu cele noi în felul următor:
deplasarea nodului pe direcŃia dată este permisă dacă sunt permise în cele două
coduri, iar în caz contrar nu va fi permisa. Această opŃiune se poate defini la
modelul cu plan de simetrie.
Exemplu eX eY eZ θX θY θZ
Cod existent: liber blocat liber blocat liber blocat
Cod nou: liber liber liber blocat blocat blocat
Cod final: liber blocat liber blocat blocat blocat
Fiecare nod are un cod cu şase simboluri pentru deplasările eX, eY, eZ şi rotirile θX,
θY, θZ după axele globale.
Implicit toate nodurile sunt libere şi se pot modifica după preferinŃă. Pe direcŃiile
blocate, componentele încărcărilor şi ale maselor nu sunt luate în considerare.
Suma încărcărilor care acŃionează pe direcŃia gradelor de libertate blocate sunt
afişate în tabelul cu încărcările neechilibrate.
Nodurile care au grade de libertate blocate pe o direcŃie din cele şase, apar cu culoarea
albastru deschis
Tabelul gradelor de libertate nodale predefinite:

Legendă: deplasare liberă, rotire liberă în jurul axei.
Grad de libertate Figura Grad de Figura

libertate
Grinzi cu zăbrele
Grindă cu zăbrele în Grindă cu
planul X-Y zăbrele în
planul X-Z
Grindă cu zăbrele în Grindă cu

planul Y-Z zăbrele spaŃială
Structuri în cadre
Cadru în planul Cadru în planul
X-Y X-Z
Cadru în planul
Y-Z
ReŃele de grinzi
ReŃea de grinzi în ReŃea de grinzi
planul X-Y în planul X-Z
ReŃea de grinzi în
planul Y-Z
Şaibe
Şaibă în planul Şaibă în planul
X-Y X-Z
Şaibă în planul
Y-Z
Grad de libertate Figura Grad de Figura

libertate
Placă plană
Placă în planul Placă în planul
X-Y X-Z
Placă în planul
Y-Z
Simetrii
Plan de simetrie Plan de simetrie
X-Y X-Z
Plan de simetrie
Y-Z
Preluare>> Se pot prelua gradele de libertate nodale deja definite.

152 AxisVM 9 r2
4.9.19. ReferinŃe
Definirea referinŃelor pentru fixarea sistemelor locale de coordonate pentru elementele

finite.
ReferinŃele pot fi puncte, vectori, axe şi planuri.
PoziŃia elementelor finite în spaŃiu, orientarea, precum şi alte caracteristici
(caracteristici secŃionale, solicitări şi direcŃii de armare) sunt date în raport cu sistemul
local de coordonate.
La elementele de suprafaŃă, momentele mx, my, mxy, solicitările de şaibă vxz, vyz şi
nx, ny, nxy, iar la bare solicitările secŃionale Nx, Vy, Vz, şi momentele încovoietoare
Tx, My, Mz , sunt date în aceste sisteme locale de referinŃă.
Sistemul local de coordonate al elementelor finite se poate defini cu ajutorul
referinŃelor.
Modificare rapidă: Clicând pe simbolul grafic al referinŃei apare tabelul cu referinŃe.
Dacă sunt selectate mai multe referinŃe tabelul va conŃine datele tuturor referinŃelor
selectate. Definirea vectorului şi a axului de referinŃă se face cu două puncte. Planul de
referinŃă se defineşte cu trei puncte. După închiderea tabelului programul
normalizează axa de referinŃă şi vectorul de referinŃă.
Coordonatele locale sunt afişate cu următoarele culori pe ecran: x = roşu,
y = galben, z = verde.
Definirea şi utilizarea referinŃelor sunt prezentate mai jos:
ReferinŃe automate ReferinŃă automată la elemente tip zăbrea sau bară:

Optând pentru referinŃă automată programul asociază elementelor tip zăbrea sau bară
un vector de referinŃă după următoarele criterii: Dacă axa locală x a zăbrelei sau barei
este paralelă cu axa globală Z, atunci vectorul de referinŃă va avea direcŃia axei globale
X. În toate celelalte cazuri vectorul va avea direcŃia axei globale Z.
ReferinŃă automată la elemente tip nervură:
În cazul când avem nervuri independente de placă, asocierea unui vector de referinŃă
este identic cu cele descrise mai sus. În toate celelalte cazuri însă când elementele tip
nervură sunt legate de elemente de suprafaŃă, se întâmplă astfel: Vectorul de referinŃă
va fi paralel cu bisectoarea unghiului axelor z locale ale elementelor de suprafaŃă
legate de nervura respectivă.
ReferinŃă automată la elemente de suprafaŃă, domenii
Optând pentru referinŃă automată programul asociază elementelor tip zăbrea sau bară
un vector de referinŃă după următoarele criterii:
Fixarea axei locale x
Dacă planul suprafeŃei este paralel cu planul X-Y global, atunci vectorul va avea
direcŃia axei globale X. În toate celelalte cazuri vectorul va fi paralel cu linia de
intersecŃie a celor două plane mai sus amintite.
Fixarea axei locale z
Dacă planul suprafeŃei este vertical, atunci vectorul de referinŃă are direcŃia spre
originea sistemului global de coordonate. În toate celelalte cazuri el este direcŃionat
paralel cu axa globală Z.
Punct de referinŃă Definirea orientării în spaŃiu (sisteme locale) a elementelor de reazem, bară şi a
direcŃiei pozitive z pentru elemente de suprafaŃă.
Pentru fiecare bară se poate ataşa un punct de referinŃă în sistemul global de
coordonate, care defineşte sistemul local de coordonate al elementului în spaŃiu
(x, y, z axe locale) prin fixarea planului x-z şi direcŃia pozitivă a axei z.
Definirea sistemului local de coordonate pentru bare cu ajutorul punctului de

referinŃă
În cazul elementelor de suprafaŃă, punctul de referinŃă este utilizat pentru fixarea

direcŃiei pozitive a axei z locale (normală la suprafaŃă).
Axa locală z pozitivă este în semispaŃiul în care se află punctul de referinŃă.

Axa z este perpendiculară pe elementul de suprafaŃă. Punctul de referinŃă nu trebuie să
fie pe axa z.
Punctele de referinŃă au culoarea roşie pe ecran.
Axa locală x a elementului de suprafaŃă arată în direcŃia punctului de referinŃă.
(punctul de referinŃă trebuie să fie în planul elementelor de suprafaŃă).
În cazul reazemelor, direcŃia rezemării se poate fixa cu ajutorul punctului de referinŃă

după cum urmează:
Dacă cu un punct de referinŃă sunt definite direcŃiile mai multor elemente de reazem,
toate vor fi orientate în direcŃia punctului de referinŃă.
154 AxisVM 9 r2
Vector de referinŃă În cazul elementelor de suprafaŃă, sistemul local de coordonate al elementului finit, cu
fixarea direcŃiei axei x şi a direcŃiei pozitive a axei z , este complet definit. Cu ajutorul
punctului, vectorului, axei sau planului de referinŃă, se poate fixa direcŃia pozitivă a
axei x în felul următor:
Axa locală x a elementului va
fi paralelă cu vectorul de
referinŃă (vectorul de
referinŃă trebuie să fie paralel
cu planul elemen-tului de Vector de referinŃă
suprafaŃă).
Definirea sistemului local de coordonate pentru elemente de bare

Vector de referinŃă Vector de referinŃă
ReferinŃele ataşate la elemente definesc direcŃia pozitivă a axelor x şi z din care

direcŃia pozitivă a axei y rezultă conform sistemului drept de referinŃă. O referinŃă se
poate ataşa la mai multe elemente.
În cazul reazemelor, direcŃia rezemării se poate fixa cu ajutorul vectorului de referinŃă

după cum urmează:
Dacă, cu un vector de referinŃă sunt definite direcŃiile mai multor elemente de reazem,
toate vor fi paralele cu vectorul de referinŃă.
Axă de referinŃă Axa locală x a elementului de suprafaŃă arată spre axa de referinŃă. (centrul
elementului de suprafaŃă nu poate să fie pe axa de referinŃă).
Axă de referinŃă
Plan de referinŃă Axa locală x a elementului de suprafaŃă este paralelă cu linia care rezultă din
intersecŃia planului de referinŃă cu planul elementului (planul de referinŃă nu poate să
fie paralel cu planul elementului).
Plan de referinŃă
Setarea intervalului complet
Unghi de referinŃă Cu definirea unghiului de referinŃă

bara/nervura/zabreaua se poate roti în jurul axei
longitudinale cu unghiul β . Dacă elementul are
direcŃia globală Z se poate regla unghiul cu direcŃia
locală X iar în celălalte cazuri cu direcŃia locală Z.
ReferinŃele au culoarea roşie pe ecran.
ReferinŃele ataşate la elemente definesc direcŃia pozitivă a axelor x şi z din care
direcŃia pozitivă a axei y rezultă conform sistemului drept de referinŃă.
4.9.20. Generarea schemei statice din model arhitectural

În cazul în care fişierele importate cu funcŃia Fişier\Import
(Vezi detaliat... 3.1.6 Import) au formatul ACH (fişier de interfaŃă ArchiCAD) sau
IFC (fişier Industry Foundation Classes) generarea schemei statice se poate face cu
această fereastră.
Vizualizare Se poate selecta care dintre nivelele şi tipurile de elemente ale modelului arhitectural
original să apară pe folia de dos.
La generarea unei scheme statice sau la ştergerea unor obiecte, apare paleta de
selectare. Pe această paletă se poate seta în ce domeniu de secŃiune (stâlpi, grinzi) sau
domeniu de grosime (pereŃi, planşee şi învelitoare) să se încadreze elementele
vizualizate.
Ştergerea obiectelor Cu această opŃiune se pot şterge elementele selectate ale modelului arhitectural.
Schema statică nu se şterge dacă se şterge obiectul arhitectural aferent.

Generarea schemei Cu elementele selectate ale foliei de dos programul generează o schemă statică.
statice Elementele preluate se consideră astfel: stâlpii şi grinzile prin axa lor centrală, iar
elementele tip planşeu, perete şi învelitoare prin planul lor median.
La generarea schemei statice este posibila modelarea pereŃilor articulaŃi cu articulaŃie
pe muchie.
Pe baza nivelurilor şi a elementelor existente în modelul arhitectural programul
generează detalii. Elementele schemei statice sunt introduse automat în aceste
detalii.Vezi... 2.14.10 Detaliu
156 AxisVM 9 r2
Obiectelor arhitecturale selectate li se pot asocia proprietăŃi de element după cum

urmează:
Planşeu Se poate defini planşeul ca

placă plană sau învelitoare.
Trebuie definit materialul şi
grosimea planşeului.
În cazul unor planşee din mai
multe straturi vor apărea şi
straturile (cu grosimile lor)
obiectelor arhitecturale în lista
din figura alăturată. Putem seta
grosimea şi prin selectarea
straturilor. Implicit programul
alege stratul cu grosimea cea
mai mare.
Perete Peretele poate fi definit ca tip

şaibă sau învelitoare. Trebuie
definit materialul şi grosimea
peretelui.
În cazul unor pereŃi din mai
obiectelor arhitecturale în listă
din figura alăturată. Putem seta
grosimea şi prin selectarea
mai mare.
Se poate asocia reazem liniar părŃii inferioare a peretelui clicând în căsuŃa Rezemare la
partea inferioară.
Obiectul perete selectat poate fi modificat într-un reazem liniar prin opŃiunea
Convertirea pereŃilor în reazeme. Astfel reazemele vor apărea în locul muchiei de sus
a peretelui. La calculul rigidităŃilor reazemelor programul Ńine cont de modul de
rezemare a părŃii inferioare şi superioare a peretelui.
Stâlp Programul preia obiectele de tip

stâlp ca elemente bară. Trebuie
definit materialul şi secŃiunea
stâlpului.
În cazul alegerii variantei
Automat la secŃiune, programul
alege tipul secŃiunii după carac-
teristicile geometrice ale
modelului arhitectural. Se poate
Editor grafic de
asocia reazem nodal părŃii de
secŃiuni jos a stâlpului clicând în căsuŃa
Rezemare la partea inferioară.
Import din biblioteca
de secŃiuni
Obiectele stâlp selectate pot fi schimbate în reazeme nodale prin opŃiunea Convertirea
stâlpilor în reazeme. Astfel reazemele vor apărea în capătul de sus a stâlpului. La
calculul rigidităŃilor reazemelor programul Ńine cont de modul de rezemare al stâlpului.
Grindă Obiectele tip grindă se pot

defini ca nervură sau ca bară.
secŃiunea grinzii.
În cazul alegerii variantei
Automat la secŃiune, prog-
ramul alege tipul secŃiunii după
caracteristicile geometrice ale
modelului arhitectural.
Acoperiş Obiectele tip acoperiş sunt

întotdeauna considerate ca
elemente tip învelitoare.
grosimea acoperişului.
În cazul unor elemente din mai
obiectelor arhitectural în lista
din figura alăturată. Grosimea o
putem seta şi prin selectarea
mai mare.
4.9.21. Modificare
Modificarea caracteristicilor elementelor finite deja definite.
Modificarea se poate face astfel:
1. Se Ńine apăsată tasta [Shift] şi se selectează cu cursorul elementele de
modificat. Pentru selectare se poate utiliza şi fereastra sau bara de selectare.
2. Se dă un clic pe butonul elementului.
3. În rândul datei de modificat se comută butonul de modificare.
4. Se modifică data (datele).
5. Cu butonul OK se închide fereastra de dialog.
Modificare rapidă: clicând pe domeniul sau elementul finit apare fereastra de dialog
aferentă acestuia. Dacă sunt selectate mai multe elemente finite, clicând pe unul dintre
acestea este posibilă modificarea proprietăŃilor tuturor elementelor de acest tip
deodată. Dacă sunt selectate elemente finite şi se clichează pe un element neselectat,
selecŃia se anulează iar modificarea va fi valabilă pentru elementul pe care s-a clicat.
Clicând pe un nod este posibilă modificarea rapidă a gradelor de libertate ale acestuia.
ProprietăŃile elementelor se pot modifica şi cu Editorul de proprietăŃi.
Vezi... 3.5.1 Editorul de proprietati
158 AxisVM 9 r2
4.9.22. Ştergere
4.10. Încărcări
Definirea ipotezelor de încărcare pentru analizele statică, modală şi stabilitate.

Pentru analiza statică, modală şi stabilitate trebuie definită cel puŃin o ipoteză de
încărcare.
Dintre ipotezele de încărcare definite se poate alege
cea dorită direct din meniul rapid, care apare prin
clicarea pe săgeata aflată lângă butonul Ipoteze şi
grupări de încărcare (încărcările definite sunt
valabile pentru această ipoteză de încărcare).
4.10.1. Ipoteze şi grupări de încărcare
Ipoteza nouă Clicând pe un buton din câmpul Ipoteză nouă, în lista ipotezelor de încărcare apare un
câmp nou, necompletat. În câmp se poate completa numele ipotezei. Sunt permise
denumiri de ipoteză care încă nu figurează în lista ipotezelor. Se pot defini maxim 99
de ipoteze.
Tipul ipotezei poate să fie unul din următoarele trei :

1. Static
Această ipoteză se poate folosi la analiza modală sau stabilitate. În cazul analizei
modale, încărcările dintr-o ipoteză statică se pot transforma în mase nodale. Ipoteza se
poate asocia la o grupare de încărcare. La generarea combinaŃiilor de dimensionare,
ipoteza va participa cu parametri grupării.
CombinaŃiile de dimensionare se pot genera numai din rezultatele analizelor statice de
ordinul I.
2. Linie de influenŃă
În această ipoteză de încărcare se pot defini numai deplasări relative secŃionale pentru
generarea liniilor de influenŃă. Ipoteza se poate folosi în analiza statică liniară. Rezultatul
va fi linia de influenŃă pentru eforturile unitare X, Y şi Z.
În ipoteza de încărcare Linii de influenŃă se pot defini numai tipuri de încărcări

pentru linie de influenŃă.
3. Seismic
În această ipoteză se definesc parametri necesari pentru generarea încărcărilor din seism.
Pentru generarea acestei ipoteze, este obligatorie efectuarea analizei modale. Pentru
fiecare formă de vibraŃie pe baza maselor nodale şi a frecvenŃelor, programul generează
o ipoteză de încărcare. La definirea încărcărilor seismice se generează k+2 ipoteze, unde
k este numărul modurilor de vibraŃie iar două ipoteze conŃin media pătratică a eforturilor
cu semnele ´+´ şi ´-´.
Vezi detaliat... 4.10.20 Seism
În ipoteza de încărcare Seismic se pot defini numai parametri încărcării
seismice.
4. Ipoteză de încărcare de tensionare
Dacă este disponibil modulul de tensionare pentru standardul selectat atunci se pot
defini ipoteze de încărcări de tensionare care vor fi incluse în grupa de încărcare
tensionare. La definirea unei nume de ipoteză de încarcare se crează două ipoteze de
încărcare. Ipoteza de încărcare nume-TO va conŃine încărcările aferente terminarii
tensionării iar ipoteza nume-TI încărcările de lungă durată aferente tensionării. La
definirea datelor de tensionare se poate selecta oricare dintre ipoteze. După definirea
datelor pentru tensionare încărcările apar numai în ipoteza nume-TO. Încărcările de
lungă durată aferente tensionării se pot calcula numai după analiza statică.
Vezi detaliat... 4.10.21 Tensionare
5. Ipoteză de încărcare mobilă

Se poate defini o ipoteză de încărcare mobilă. În această ipoteză de încărcare se pot
accesa butoanele pentru încărcările mobile pe linie şi suprafaŃă. La definirea încărcării
se vor genera ipoteze de încărcare pentru fiecare faza a mişcării cu denumirea
numerotată (Misc_xx). Aceste ipoteze de încărcare sunt plasate automat în grupa de
încărcare mobilă. Ipoteza cea mai defavorabilă se poate afla prin combinaŃiile de
dimensionare. Aceste ipoteze de încărcări se pot muta numai împreună în alta grupă de
încărcare.
Dacă într-o ipoteză de încărcare sunt date mai multe încărcari mobile se vor crea atâtea
faze de mişcare (ipoteze de încărcare) cât este numărul maxim al fazelor. Dacă
numărul maxim al fazelor este k şi numărul fazelor încărcării pentru încărcarea cealaltă
este i<k, atunci încărcarea în fazele i+1, i+2, …, k se va situa în poziŃia finală. Vezi
detaliat... 4.10.22 Încărcări mobile
Duplicare
Se poate face o copie a ipotezei de încărcare. La copiere trebuie dat numele noii ipoteze
şi un factor de multiplicare. Încărcările din ipoteza nouă se înmulŃesc cu acest factor.
Valoarea factorului poate fi şi negativă.
Încărcarile selectate se pot copia sau muta dintr-o ipoteză de încărcare în altă ipoteză de
încărcare dacă în timpul copierii sau mutării se schimbă ipoteza de încărcare.
Ştergere
Şterge ipoteza selectată.
Selectarea unei ipoteze de încărcare
Se selectează o ipoteză de încărcare din lista ipotezelor de încărcare din partea stânga a
ecranului. După închiderea ferestrei de dialog, ipoteza actuală va fi ipoteza selectată.
Setarea rapidă a ipotezei de încărcare.
Apăsînd săgeata pe lîngă iconul de încărcări,
cu ajutorul meniul de rulare puteŃi alege
încărcarea actuală.
Încărcarea actuală este vizibila în fereastra Info. Încărcările definite vor fi introduse în
încărcarea actuală.
În cazul în care este activă ipoteza de

încărcare tensionare numai butonul de
tensionare va fi activ. Clicând pe buton şi
apoi selectând o bară sau nervură se va
deschide fereastra de dialog Tensionare.
Vezi detaliat... 4.10.21 Tensionare
Apăsând butonul din drepta pe listă se afişează fereastra de dialog Ordinea ipotezelor de
încărcare. Ordinea ipotezelor de încărcare se poate schimba şi în tabel sub meniul Ordinea
ipotezelor de încărcare… .
160 AxisVM 9 r2
Ordinea ipotezelor Ordinea de afişare a ipotezelor de încărcare se poate schimba prin defilare sau aranjare.
de încărcare...
Mutarea ipotezei de încărcare la
începutul listei.
Mutarea ipotezei de încărcare cu un
rând în sus.
Mutarea ipotezei de încărcare cu un
rând în jos.
Mutarea ipotezei de încărcare la
sfârşitul listei.
Aranjare în ordine alfabetică
Aranjare după grupe de încărcare (se

vor grupa ipotezele de încărcare din
acceaşi grupă de încărcare).
Aranjare după definirea cronologică a
ipotezelor de încarcare.
Grupare nouă Pentru generarea combinaŃiilor de dimensionare este necesară definirea grupărilor de
încărcare. Clicând pe un buton din Grupare nouă, în lista ipotezelor de încărcare apare
un câmp gol. În acest câmp se poate completa numele grupării. Sunt permise denumiri
de grupări care încă nu figurează în lista grupărilor. La definirea unei grupări trebuie
daŃi şi coeficienŃii de grupare (coeficienŃi de siguranŃă, de simultaneitate şi dinamici).
Ipotezele de încărcare se pot asocia în aceste grupări de încărcare. Ipoteza selectată va
face parte din gruparea selectată din lista grupărilor de încărcare. Ipotezele de încărcare
se pot grupa şi cu ajutorul mausului din lista ierarhică a grupărilor şi a ipotezelor.
Vezi detaliat... 4.10.2 CombinaŃii de încărcări
Grupari de În grupare poate (in functie de standardul ales) să fie una din următoarele tipuri de
incarcare încărcări:
1. Permanente
Gruparea încărcărilor permanente (greutatea proprie, încărcări permanente…).
Din toate ipotezele de încărcare
Sunt luate în considerare toate ipotezele de încărcare din această grupare cu
coeficientul maxim şi minim de siguranŃă, în fiecare combinaŃie calculată.
Numai din ipoteza de încărcare cea mai defavorabilă
Este luata în considerare ipoteza de încărcare cea mai defavorabilă din această
grupare cu coeficientul maxim şi minim de siguranŃă, în fiecare combinaŃie
calculată.
2. Cvasipermanente
Încărcări cvasipermanente (vânt, vehicule, macarale, zăpadă, ...).
Simultan cu grupările speciale:
Se poate seta ca ipotezele de încărcare din grupare să fie simultane cu ipotezele
de încărcare din grupările speciale.
Ipoteze de încărcare care se exclud:
Ipotezele de încărcare se exclud dacă dintr-o grupare de încărcare poate să
participe o singură ipoteză de încarcare în combinaŃia de dimensionare.
Ipoteze de încărcare aditive:
Ipotezele de încărcare sunt aditive dacă dintr-o grupare de încărcare poate să
participe mai multe ipoteze de încarcare în combinaŃia de dimensionare.
3. ExcepŃionale
Gruparea încărcărilor excepŃionale (şoc, cedare de reazem, explozie, ...).
Din grupa încărcărilor excepŃionale, la formarea unei combinaŃii de dimensionare se
ia numai o singură ipoteză de încărcare (coeficient de simultaneitate=0).
4. Gruparea încărcărilor seismice (Eurocode, SIA 26x, DIN 1045-1, STAS şi
standardul italian)
Din gruparea încărcărilor seismice, la formarea unei combinaŃii de dimensionare se ia
numai o singură ipoteză de încărcare (coeficient de simultaneitate=0).
5. Tensionare
Dacă este disponibil modulul de tensionare din program, se poate defini gruparea de
tensionare. Programul consideră gruparea de tensionare ca şi gruparea permanentă.
Gruparea poate să conŃină numai ipoteze de tensionare. Într-o combinaŃie de
încărcare ipotezele de încărcare nume-T0 şi nume-TI nu pot apare simultan.
6. Gruparea încărcărilor mobile

Gruparea de încărcare cu ipotezele de încărcare generate din fazele de mişcare a
încărcărilor mobile.
Tipul încărcărilor Diferitele tipuri de elemente finite se pot încărca cu următoarele tipuri de încărcări:
Tipul încărcării Tipul elementului

Concentrat Nod, bară
Distribuit Bară, nervură, placă, învelitoare
Pe muchie Şaibă, placă, învelitoare
Greutatea proprie Zăbrea, bară, nervură, şaibă, placă, învelitoare
VariaŃie de lungime Zăbrea, bară
VariaŃie de temperatură Zăbrea, bară, nervură, şaibă, placă, învelitoare
ForŃă de tensionare Zăbrea, bară
Cedare de reazem Reazem
Lichid Placă, învelitoare
Linie de influenŃă Zăbrea, bară
Seism Nod
Tensionare Bară, nervură
4.10.2. CombinaŃii de încărcări
Generarea Cu această funcŃie din ipotezele de încărcare definite se pot genera combinaŃii de
combinaŃiilor de încărcări. La definirea unei combinaŃii, fiecărei ipoteze de încărcare trebuie să i se
încărcare asocieze un coeficient, în funcŃie de măsura în care aceasta participă într-o combinaŃie.
Programul calculează combinaŃiile însumând rezultatele ipotezelor (deplasări, eforturi,
reacŃiuni), multiplicate cu coeficienŃii daŃi. Dacă folosim coeficientul 0, ipotezele de
încărcare respective nu vor participa în combinaŃia respectivă.
Există posibilitatea de a modifica, şterge sau crea o combinaŃie nouă şi ulterior,

după efectuarea calculelor. După modificarea tabelului de combinaŃii, când se trece
din nou la rezultate, programul generează automat şi rezultatele acestor combinaŃii
noi (Se poate utiliza doar la rezultatele calculelor de ordinul I).
În cazul modificării combinaŃiilor de încărcare aferente analizei de ordinul II,
rezultatele acestora se şterg.
Inserarea tabelului cu combinaŃiile de încărcare în breviarul de calcul.
Generarea şi încărcarea combinaŃiilor de încărcare pe baza gruparilor de încărcare în

tabelul combinaŃiilor de dimensionare.
STAS COD DE PROIECTARE. BAZELE PROIECTĂRII STRUCTURILOR ÎN
CONSTRUCłII, INDICATIV CR 0-2005
Stări limite ultime (SLU):

Permanente şi variabile:
∑γ GiGki + γ Qj Qkj + ∑γi≠ j

Qi Ψ0 i Qki
Seismice:
∑G ki + γ I A Ed + ∑Ψ 2 i Q ki
Stări limită de serviciu (SLS):

Gruparea caracteristică de efecte structurale:
∑G ki + Q kj + ∑Ψ
i≠ j
0 i Q ki
Gruparea frecventă de efecte structurale:

162 AxisVM 9 r2
∑G ki + Ψ1 j Q kj + ∑Ψ
i≠ j
2 i Q ki
Gruparea cvasipermanentă de efecte structurale:

∑G + ∑ Ψ
ki 2 i Q ki , ∑ Gkj + 0.6γ I AEk + ∑ Ψ2i Qki
EUROCODE CombinaŃiile de dimensionare conform EUROCODE sunt calculate pe baza relaŃiilor
de mai jos:
Pentru eforturi (SLU)
Permanente şi variabile:
∑γ Gi G ki + γ Qj Q kj + ∑γ
i≠ j
Qi Ψ0 i Q ki
ExcepŃionale:
∑G ki + Ad + Ψ1 j Qkj + ∑Ψ
i≠ j
2 i Qki
Seismice:
∑G ki + γ I A Ed + ∑Ψ 2 i Q ki
Pentru deplasări (SLS)

Gruparea caracteristică de efecte structurale:
∑G ki + Q kj + ∑Ψ
i≠ j
0 i Q ki
Gruparea frecventă de efecte structurale:

∑G ki + Ψ1 j Q kj + ∑Ψ
i≠ j
2 i Q ki
Gruparea cvasipermanentă de efecte structurale:

∑G + ∑ Ψ
ki 2 i Q ki
Generarea combinatiilor de dimensionare din eforturi se face automat. Pentru

determinarea deplasărilor aceasta depinde de tipul structurii. Pentru combinatia
potrivită se alege componenta deplasării, după care se aleg opŃiunile din Parametri de
afişare a rezultatelor.
4.10.3. ForŃe concentrate în noduri
Încărcările nodale se definesc cu cele şase componente

Fx, Fy, Fz, Mx, My, Mz după direcŃia axelor de coordonate
globale. Dacă încărcarea se defineşte într-un nod în care
deja există o încărcare, atunci se poate opta pentru
adăugare sau suprascriere.
Modificare Încărcarea se poate selecta, deplasa, copia, modifica independent de nod.

Modificarea 1. SelectaŃi încărcarea pe care doriŃi să o modificaŃi
intensităŃii 2. ClicaŃi pe butonull Încărcare concentrată
încărcării 3. ModificaŃi parametri doriti
Modificarea locului 1. SelectaŃi încărcările a căror poziŃie doriŃi să o modificaŃi împreună.

încărcărilor 2. PrindeŃi o încărcare pe care deja aŃi selectat-o Ńinând apăsat butonul stâng al
mausului.
3. DeplasaŃi-o în poziŃia dorită.
4. ClicaŃi cu butonul stâng, sau apăsaŃi pe un buton de comandă.
Încărcarea poziŃionată pe un nod ulterior o putem deplasa şi pe un element de bară,
zăbrea sau domeniu.
Semnul pozitiv coincide cu semnul pozitiv al sistemului de coordonate globale.
Dacă nodul nu are posibilitate de deplasare liberă în direcŃia componentei încărcării
(gradul de libertate corespunzător este blocat), nu va avea efect asupra structurii.
ForŃele concentrate aplicate în noduri sunt reprezentate cu săgeŃi galbene iar
momentele încovoietoare concentrate cu săgeŃi duble de culoare verde.
4.10.4. ForŃe concentrate pe bare
Încărcările concentrate se definesc cu cele şase componente Fx, Fy, Fz,

Mx, My, Mz după direcŃia axelor de coordonate globale sau locale.
Dacă încărcarea se defineşte într-o secŃiune în care deja există o încărcare atunci se
poate opta pentru adăugare sau suprascriere.
Încărcarea, independent de bară, o putem selecta, deplasa, copia, modifica.
Modificarea se produce identic ca la modificarea încărcării nodale.
Semnul pozitiv coincide cu semnul pozitiv al sistemului de coordonate globale sau
locale.
ForŃele concentrate sunt notate cu săgeŃi galbene iar momentele încovoietoare
concentrate cu săgeŃi duble de culoare verde.
4.10.5. ForŃe concentrate pe domeniu

În poziŃia actuală a cursorului se poate defini o forŃă concentrată pe domeniu sau
element finit. Programul determină tipul şi planul suprafeŃei. Se pot defini numai
încărcări concentrate care sunt compatibile cu suprafaŃa.
PoziŃia încărcărilor se poate da şi cu coordonate.
Cu ajutorul paletei de coordonate se aşează cursorul în poziŃia corectă, după care cu
ajutorul unui buton de comandă poziŃionăm încărcarea.
Vezi... 4.7.2 Introducerea coordonatelor de la tastatură
DirecŃia încărcării poate să fie :
- paralelă cu sistemul global de coordonate
- paralelă cu sistemul local de coordonate al domeniului sau al elementului finit
- conform referinŃei.
164 AxisVM 9 r2
Modificare Se poate modifica poziŃia şi valoarea forŃei concentrate deja existente.

Modificarea poziŃiei 1. Se deplasează cursorul pe imaginea încărcării
(Lângă cursor o să apară simbolul încărcării)
2. Apăsând butonul din stânga al mausului se poate muta încărcarea.
3. Prin mişcarea mausului sau prin introducerea coordonatelor încărcarea se
poate muta în poziŃia nouă.
4. Clicând cu butonul din dreapta mausului încărcarea concentrată se muta în
poziŃia nouă.
Modificarea valorii 1. Se deplasează cursorul pe imaginea încărcării.
2. Se apasă pe butonul din stânga a mausului.
3. În fereastra încărcării se modifică încărcarea.
4. Se închide fereastra de dialog a încărcării.
Modificarea încărcării se poate face şi în tabel.
Încărcările definite pe domenii se păstrează şi la regenerarea reŃelei de elemente

finite.
4.10.6. Încărcări distribuite pe bare şi nervuri
Încarcare pe linie Pe barele selectate se pot defini încărcări distribuite (forŃe şi moment de torsiune).
Într-o ipoteză de încărcare pe o bară se pot defini mai multe încărcări distribuite.
Încărcarea se poate selecta, deplasa, copia, modifica independent de bară/nervură.
Modificarea se produce identic ca la modificarea încărcării nodale.
Parametri care se dau:

DirecŃia: local, global, global proiectat
Tip: dreptunghi, trapez, triunghi
PoziŃia: A-după raport, H-după distanŃă
SecŃiunea 1: x1 distanŃa măsurată de la nodul i
Valoarea încărcării în secŃiunea 1: px1, py1, pz1 [kN/m], mcs1 [kNm/m]
SecŃiunea 2: x2 distanŃa măsurată de la nodul i
Valoarea încărcării în secŃiunea 2: px2, py2, pz2 [kN/m], mcs2 [kNm/m]
Definit după raport → 0 ≤ x1 / x2 ≤ 1.

Definit după lungime → 0 ≤ x1 < x2 ≤ L unde L [m] este lungimea barei.
Dacă tipul încărcării este global proiectat aceasta are valoarea: pb = p ⋅ sin α , unde
α este unghiul între axa barei şi direcŃia încărcării.
Încărcările distribuite pe nervuri se pot defini numai pe toată lungimea lor.
4.10.7. Încărcări uniform distribuite pe muchie
Încărcarea uniform distribuită pe muchie se defineşte pe muchia elementelor finite

plane. În cazul învelitoarelor încărcarea se poate defini şi în proiecŃia globală.
Intensitatea încărcării este constantă în lungul muchiei.
În funcŃie de tipul elementului finit, încărcarea poate fi

166 AxisVM 9 r2
Tip În direcŃia coordonatelor locale În direcŃia coordonatelor globale

direcŃia-x
Şaibă
direcŃia-y
direcŃia-z
Placă -
plană
direcŃia-x direcŃia-X
direcŃia-y direcŃia-Y
Înveli-
toare
direcŃia-z direcŃia-Z
4.10.8. Încărcare liniară pe domeniu

Definire încărcare liniară pe domeniu sau pe element finit plan. Se pot defini numai
încărcări concentrate care sunt compatibile cu suprafaŃa.
DirecŃia încărcării poate să fie:
- paralelă cu sistemul global de coordonate
- globală proiectată
- paralelă cu sistemul local de coordonate al domeniului sau al elementului finit
Definirea încărcării
liniare pe domeniu
între două puncte
Definirea
încărcării liniare pe
domeniu pe un
poligon.
Definirea încărcării Selectând linia sau arcul dintr-un domeniu, programul defineşte încărcarea liniară cu
liniare pe linie sau valoarea dată.
arc existent Încărcarea este asociativă, dacă se mută conturul domeniului sau linia interioară se
mută şi încărcarea sau dacă se şterge linia se şterge şi încărcarea.
Modificare Se poate modifica poziŃia, punctul de rupere, valoarea încărcărilor deja poziŃionate.
Modificarea poziŃiei 1. Se deplasează cursorul pe imaginea încărcării
2. Apăsând butonul din stânga a mausului se poate muta încărcarea.
3. Prin mişcarea mausului sau prin introducerea coordonatelor încărcarea se
poate muta în poziŃia nouă.
4. Clicând cu butonul din dreapta mausului încărcarea concentrată se mută în
poziŃia nouă.
Modificarea 1. DeplasaŃi cursorul deasupra punctului de rupere. (Lângă cursor o să apară

punctului de rupere simbolul punctului de colŃ al încărcării.)
2. łinând apăsat butonul stâng al mausului, deplasaŃi punctul de rupere.
3. Deplasând mausul sau dând o coordonată relativă, se deplaseaza la locul dorit
punctul de rupere al încărcării.
4. Cu un clic cu butonul stâng al mausului, punctul de rupere va fi poziŃionat la
locul dorit.
Modificarea valorii 1. Se deplasează cursorul pe imaginea încărcării.
(Lângă cursor apare simbolul încărcării.)
2. Se apasă pe butonul din stânga a mausului.
3. In fereastra încărcării se modifica încărcarea.
4. Se închide fereastra de dialog a încărcării
Modificarea încărcării se poate face şi în tabel. În tabel se poate modifica şi forma
liniei de distribuŃie a încărcării.
Ştergere SelectaŃi încărcările pe care doriŃi să le ştegeŃi, apoi apăsaŃi tasta Delete.
finite.
4.10.9. Încărcări uniform distribuite pe suprafaŃă
Intensitatea încărcării uniform distribuite pe un element de suprafaŃă este constantă.

Încărcările uniform distribuite pe suprafaŃă se pot defini pe elemente finite de suprafaŃă
şi domenii.
finite.
168 AxisVM 9 r2
În funcŃie de tipul elementului finit de suprafaŃă încărcările pot fi:
Tip În direcŃia coordonatelor locale În direcŃia coordonatelor globale

direcŃia-x
Şaibă
direcŃia-y
direcŃia-z
-
Placă
plană
direcŃia-x direcŃia-X
direcŃia-y direcŃia-Y
Înveli-
toare
direcŃia-z direcŃia-Z
4.10.10. Încărcare de suprafaŃă independentă de reŃea

Încărcare de suprafaŃă independentă de reŃea.
Cu ajutorul funcŃiei este posibilă aplicarea încărcărilor de suprafaŃă pe domeniu
independent de reŃea.
Se pot introduce numai încărcări care pot fi definite pe domeniul respectiv.
şaibă: se poate aplica încărcare numai în planul domeniului
placă: se poate aplica încărcare perpendiculară pe planul domeniului
învelitoare: se poate aplica încărcare de orice direcŃie
Încărcarea poate să fie după direcŃia: global pe suprafaŃă, global proiectat sau local pe
suprefaŃă. Intensitatea încărcării poate să fie constantă sau liniară.
Se poate seta ca încărcarea să fie aplicată şi pe goluri acoperite.
Tratarea golurilor Se poate seta ca încărcările pe goluri să nu fie luate în considerare sau să fie ca şi
încărcări pe muchia golului.
Intensitate
constantă
Pentru definirea unui încărcări parcurgeŃi următorii paşi:
Încărcare
dreptunghiulară
1. IntroduceŃi intensitatea încărcării în fereastra de dialog (px, py, pz)

2. DefiniŃi punctele de capăt ale diagonalei dreptunghiului- grafic sau cu ajutorul
coordonatelor. FunŃia este aplicabilă numai în planul principal.
Încărcare pe
domeniu de formă
dreptungi rotit

2. DefiniŃi trei colŃuri ale dreptunghiului înclinat - grafic sau cu ajutorul coordonatelor.

2. DefiniŃi colŃurile poligonului grafic sau cu ajutorul coordonatelor.
Încărcare de formă Dacă definirea poligonului se efectuează cu ajutorul coordonatelor, după ultimul
poligon oarecare punct apăsaŃi tasta de comandă.
închis Dacă definirea poligonului se defineşte grafic, închiderea poligonului se efectuează
prin clicarea la primul punct al poligonului, sau prin apăsarea tastei de comandă.

2. ClicaŃi în domeniu
Încărcare uniform
distribuită pe tot Încarcă tot domeniul cu o încărcare de intensitate dată. Încărcarea astfel definită este
domeniu asociată domeniului. Dacă modificaŃi conturul domeniului, automat conturul încărcării
va urmări conturul domeniului.
Pe un domeniu se poate aplica o singură încărcare. Ultima care a fost definită se
suprascrie peste cea aflată mai înainte.
Intensitate linear
variabilă
Planul încărcării distribuite pe domeniu se defineşte prin trei puncte

(p1, p2, p3). Aceste puncte le vom numi puncte de referinŃă ale intensităŃii încărcării.
Punctele de referinŃă pot fi amplasate oriunde în planul elementului încărcat. Dacă
doriŃi să ataşaŃi pentru mai multe încărcări aceleaşi puncte de referinŃă, atunci ca la
primul pas scrieŃi intensităŃile p1, p2, p3, definiŃi punctele de referinŃă, după care cu
butonul lacăt blocaŃi valorile. După aceasta definiŃi conturul încărcării.
Definirea punctul de referinŃă al intensităŃii încărcării
Blocarea/deblocarea punctelor de referinŃă
1. IntroduceŃi intensitatea încărcării în fereastra de dialog (p1, p2, p3)

Încărcare coordonatelor. FunŃia este aplicabilă numai în planul principal.
dreptunghiulară pe 3. DefiniŃi poziŃia lui p1, p2, p3 grafic, sau cu ajutorul coordonatelor
domeniu
170 AxisVM 9 r2

Încărcare coordonatelor.
dreptunghiulară 3. DefiniŃi poziŃia lui p1, p2, p3 grafic, sau cu ajutorul coordonatelor
rotită pe domeniu

2. DefiniŃi grafic sau cu ajutorul coordonatelor colŃurile poligonului.
Definirea unui Dacă definirea poligonului se efectuează cu ajutorul coordonatelor, după ultimul
poligon oarecare punct apăsaŃi tasta de comandă.
încărcare Dacă definirea poligonului se defineşte grafic, închiderea poligonului se efectuează
prin clicarea la primul punct al poligonului, sau prin apăsarea tastei de comandă.
3. DefiniŃi poziŃia lui p1, p2, p3 grafic, sau cu ajutorul coordonatelor
2. ClicaŃi în domeniu
PoziŃionarea 3. DefiniŃi poziŃia lui p1, p2, p3 grafic, sau cu ajutorul coordonatelor.
încărcării uniform
distribuite pe Pe un domeniu puteŃi defini numai o singură încărcare, valoarea va fi aceea care a fost
domeniul întreg introdusă ultima.
Modificare Locul, punctul de colŃ, intensitatea încărcării de suprafaŃă independent de reŃea se

poate modifica în felul următor:
Modificarea locului încărcării

1. DeplasaŃi cursorul pe deasupra conturului încărcării. (lângă cursor apare simbolul
încărcării)
2. DeplasaŃi, Ńinând apăsat butonul stâng al mausului.
3. Prin deplasarea mausului sau cu ajutorul coordonatelor relative deplasaŃi încărcarea
la locul dorit.
4. Clicând cu butonul stâng al mausului sau prin apăsarea unui buton de comandă
încărcarea va fi poziŃionată la locul dorit.
Modificarea punctului de colŃ al încărcării
1. DeplasaŃi cursorul pe punctului de colŃ al încărcării. (Lângă cursor apare simbolul
punctului de colŃ al încărcării.)
2. DeplasaŃi, Ńinând apăsat butonul stâng al mausului.
3. Prin deplasarea mausului sau cu ajutorul coordonate relative definiŃi poziŃia nouă a
punctului de colŃ.
4. Clicând cu butonul stâng sau cu ajutorul unui buton de comandă punctul de colŃ se
va deplasa în poziŃia nouă.
Modificare intensităŃii încărcării
1. DeplasaŃi cursorul pe deasupra conturului încărcării. (lângă cursor apare simbolul
încărcării)
2. ClicaŃi cu butonul stâng al mausului.
3. Pe fereastra corespunzătoare schimbaŃi valoarea încărcării.
4. ÎnchideŃi fereastra cu ajutorul butonului Modificare
Putem selecta şi modifica împreună mai multe încărcări de acelaşi tip.
Modificarea valorii de încărcare se poate efectua şi în tabelul de încărcări, modificând
valoarea dorită. Aici se poate modifica şi forma poligonului de încărcare.
Ştergere SelectaŃi încărcările pe care doriŃi să le ştegeŃi, apoi apăsaŃi tasta Delete.
Încărcarea ataşată la domeniu va rămâne şi după regenerarea reŃelei de element
finit.
4.10.11. Încărcare de suprafaŃă distribuită pe elemente de linie

Încărcare de suprafaŃă uniform distribuită se poate defini pe zăbrea, bară să nervură (în
cazul elemente de zăbrea încărcarile sunt generate în nodurile structurii).
Etapele definirii:
1. Se activează funcŃia
Se afişează o fereastră de dialog în care se poate opta pentru ca să fie încărcate
toate barele sau numai cele selectate.
Pentru opŃiunea Automat se vor încărca toate zăbrelele, barele şi nervurile (după
definirea încărcării dacă se definesc nervuri sau bare noi şi acestea vor participa la
preluarea încărcării).
Pentru opŃiunea Pe elementele selectate se afişează bara de selecŃie cu care se

selectează elementele care se vor încărca. Barele sau nervurile definite ulterior nu vor
participa la preluarea încărcării.
2. Definirea încărcării
(paşii sunt identici ca şi la definirea încărcării de suprafaŃă cu intensitate constanta
independentă de reŃea)
DirecŃia încărcării poate să fie: global de suprafaŃă, global proiectat sau local.
În aceste caz direcŃiile locale rezultă ca şi direcŃiile locale pentru domenii
vezi...4.9.17 ReferinŃe.
Intensitatea încărcării: se completează câmpul (pX, pY, pZ)
Schema încărcării poate să fie: dreptunghi,
dreptunghi rotit sau poligon. Încărcarea
poate să fie şi asociativă. În acest caz se vor
selecta liniile care formează un poligon.
Dacă se modifica conturul poligonului se
modifică şi încărcarea.
4.10.12. Încărcări tip lichid

172 AxisVM 9 r2
Elementelor selectate li se poate

aplica încărcare liniară din lichid.
Valoarea încărcarii aplicată pe
elementele de placă sau şaibă
programul o defineşte prin
intensităŃile calculate în colŃurile
acestora.
Încărcările din lichid definite cu un singur pas programul le va trata ca o singută

încărcare. De accea dacă aplicăm la mai multe elemente încărcări lichide, atunci
clicând la oricare dintre conturul încărcării, toate încărcările vor fi selectate; astfel se
poate modifica uşor valoarea acestora.
Dacă numai unele dintre încărcări doriŃi să le modificaŃi, atunci în locul selectării
unice este recomandată folosirea metodei de selectare cu selecŃie parŃială, după care
alegeŃi elementele cărora dorŃi să le modificaŃi încărcarea.
4.10.13. Încărcări din greutatea proprie

Programul calculează greutatea proprie a elementelor în funcŃie de aria secŃiunii
transversale şi densitate în cazul barelor, respectiv grosime şi densitate în cazul
elementelor de suprafaŃă şi le asociază la ipoteza actuală.
Reprezentarea se face cu litera G de culoarea albastru deschis.
4.10.14. VariaŃie de lungime

Pentru barele şi zăbrelele selectate
se poate defini o variaŃie de
lungime (eroare de fabricaŃie) de
mărimea dL.
O variaŃie de lungime dL pozitivă
induce compresiune în element.
Efectul este asemănător cu
încărcarea din temperatură
dT = dL (α ⋅ L ) .
4.10.15. ForŃă de tensionare

Pentru barele şi zăbrelele selectate
se poate defini o forŃă de tensionare
P[kN].
O forŃă de tensionare pozitivă
induce în element întindere.
Efectul este asemănător cu încărcarea dată de temperatură dT = = − P (α ⋅ E ⋅ A ) .

4.10.16. Încărcări date de variaŃie de temperatură pe elemente de bară
Zăbrea Zăbrelelor selectate li se asociază o variaŃie de temperatură uniformă.

Se dau următorii parametri:
Tref : temperatura iniŃială (în stare netensionată)
T : temperatura finală (în timpul analizei)
Bară/nervură Barelor sau nervurilor selectate li se asociază de asemenea o variaŃie de temperatură

uniformă.
Se dau următorii parametrii:
Tref : temperatura iniŃială
T1 : temperatura fibrei superioare în direcŃia selectată
T2 : temperatura fibrei inferioare în direcŃia selectată
=
dT =T - Tref variaŃia uniformă de temperatură.
=
Dacă dT este pozitiv nervura sau bara se încălzeşte.
Temperatura în centrul de greutate (T):
Cu direcŃia locală y yG
T = T2 + (T1 − T2 )
Hy
Cu direcŃia locală z zG
T = T2 + (T1 − T2 )
Hz
unde (yG, zG) este centrul de greutate al secŃiunii iar Hy, Hz dimensiunile secŃiunii
descrise în baza de date a secŃiunilor.
dT≠=T1 - T2 variaŃia de temperatură neuniformă.
4.10.17. Încărcări date de variaŃie de temperatură pe elemente plane
Elementelor plane selectate li se poate asocia o variaŃie de temperatură uniformă sau

neuniformă.
Se dau următorii parametri:
Tref: temperatura iniŃială (în stare netensionată)
T1 : temperatura feŃei dinspre punctul de referinŃă (la z > 0)
T2 : temperatura feŃei opuse punctului de referinŃă (la z < 0)
=
dT variaŃia uniformă de temperatură luată în considerare în planul median al
=
elementului. Dacă dT este pozitiv, elementul se încălzeşte.
dT = = (T1 + T2 ) / 2 − Tref
174 AxisVM 9 r2
dT≠ variaŃia neuniformă de temperatură.
dT ≠ = T1 − T2
T1
T2
Pentru elementele tip şaibă se ia în considerare numai componenta dT=.

Pentru elementele tip placă se ia în considerare numai componenta dT≠.
4.10.18. Cedare de reazem
În direcŃia rezemărilor, reazemele nodale se încarcă cu deplasarea e [m] sau rotirea θ

[rad]. Dacă deplasarea nodului este blocată pe direcŃia componentei cedării de reazem
(grad de libertate blocat) aceasta nu are efect asupra structurii.
Ordinea de mărime a rigidităŃii reazemului trebuie să fie de 3-4 ori mai mare decât
rigiditatea structurii pe direcŃia reazemului. Cedarea de reazem este luată în
considerare cu forŃa Preazem = K reazem ⋅ edeplasare care acŃionează pe direcŃia
respectivă.
Semnele pozitive ale cedărilor de reazem sunt prezentate în figură:

4.10.19. Linii de influenŃă

Pentru secŃiunea barei
selectate se poate da
deplasarea relativă a secŃiunii
ex /ey /ez /θx /θy /θz.
Pentru această încărcare
componentele diagramelor de
deplasare reprezintă linia de
influenŃă a secŃiunii date a
barei.
Valoarea deplasărilor relative
e sau θ trebuie să fie +1.00
sau -1.00.
Încărcarea pentru linie de influenŃă se poate defini numai în ipoteza de linie de

influenŃă. Vezi... 4.10.1 Ipoteze şi grupări de încărcare
Zăbrea Pentru secŃiunea barei selectate se poate da deplasarea

relativă a secŃiunii ex. Pentru această încărcare,
componentele diagramelor de deplasare reprezintă linia de
influenŃă a secŃiunii date a barei. Valoarea deplasărilor
relative ex trebuie să fie +1.00 sau -1.00.
Bară Pentru secŃiunea barei selectate se poate da deplasarea relativă a secŃiunii

ex /ey /ez /θx /θy /θz. Pentru această încărcare, componentele diagramelor deplasări
reprezintă liniile de influenŃă ale secŃiunii date a barei. Valoarea deplasărilor relative e
sau θ trebuie să fie +1.00 sau -1.00.
4.10.20. Seism
Metoda spectrului Determinarea încărcărilor din seism se
de răspuns face prin metoda spectrului de răspuns
pentru elemente plane şi spaŃiale. Din
modurile de vibratie calculate anterior
programul generează valorile forŃelor
seismice echivalente şi le aplică ca forŃe
statice pe structură; după care, valorile
astfel calculate prin însumarea
rezultatelor aparŃinând modurilor de
vibratie determină solicitarea maximă
provenită din efectul seismic.
Standarde Calculul seismic se poate efectua în următoarele standarde:

Eurocode 8 (EN 1998-1:2004)
STAS Român (P 100-2006)
Programul face numai calculele aici descrise, altele trebuind calculate şi introduse de
176 AxisVM 9 r2
către utilizator. Programul nu ia în considerare torsiunea provenită din excentricitatea

maselor.
Generarea încărcărilor din efectul seismului şi setarea spectrelor de răspuns se pot
defini după cum urmează.
1. Calculăm primele n moduri de vibrare şi frecvenŃa proprie a structurii.
CoeficienŃii de echivalenŃă pentru fiecare moduri de vibrare pe direcŃiile X, Y, Z se
gasesc în tabel Căutare în tabel/Coeficient de echivalenŃă.
Unele standarde prescriu proporŃia minimă din masa totală care se ia în considerare
la analiza modurilor de vibraŃie.
Ex. În cazul Eurocode 8 ε ≥ 0.9, adică suma maselor proporŃionale trebuie să fie
minim 90% din masa totală în fiecare direcŃie analizată; trebuie luat în considerare
fiecare mod de vibraŃie a cărui masă proporŃională este mai mare de 5%.
2. Deschidem o ipoteză de încărcare de tip seism.

La deschiderea ipotezei de seism programul generează mai multe ipoteze de seism,
după cum urmează:
a.) În cazul în care nu este calculat efectul de torsiune majorat:

Ipoteză de încărcare cu terminaŃia X. Rezultatele acestei ipoteze de încărcare
conŃin valorile maxime ale solicitărilor şi deplasărilor din seism pe direcŃia X.
Ipoteză de încărcare cu terminaŃia Y. Rezultatele acestei ipoteze de încărcare
conŃin valorile maxime ale solicitărilor şi deplasărilor din seism pe direcŃia Y.
Ipoteză de încărcare cu terminaŃia Z. Rezultatele acestei ipoteze de încărcare
conŃin valorile maxime ale solicitărilor şi deplasărilor din seism pe direcŃia Z.
Ipoteză de încărcare cu terminaŃia + şi -. Rezultatele acestor două ipoteze de
încărcare conŃin valorile maxime ale solicitărilor şi deplasărilor din seism pe
direcŃiile X, Y, Z .
b.) În cazul în care este calculat efectul de torsiune majorat:
Ipoteză de încărcare cu terminaŃia Xa. Rezultatele acestei ipoteze de încărcare
conŃin valorile maxime ale solicitărilor şi deplasărilor din seism pe direcŃia X şi din
efectul de torsiune cu excentricitatea + .
Ipoteză de încărcare cu terminaŃia Xb. Rezultatele acestei ipoteze de încărcare
conŃin valorile maxime ale solicitărilor şi deplasărilor din seism pe direcŃia X şi din
efectul de torsiune cu excentricitatea - .
Ipoteză de încărcare cu terminaŃia Ya. Rezultatele acestei ipoteze de încărcare
conŃin valorile maxime ale solicitărilor şi deplasărilor din seism pe direcŃia Y şi din
efectul de torsiune cu excentricitatea + .
Ipoteză de încărcare cu terminaŃia Yb. Rezultatele acestei ipoteze de încărcare
conŃin valorile maxime ale solicitărilor şi deplasărilor din seism pe direcŃia Y şi din
efectul de torsiune cu excentricitatea - .
Ipoteză de încărcare cu terminaŃia Z. Rezultatele acestei ipoteze de încărcare
conŃin valorile maxime ale solicitărilor şi deplasărilor din seism pe direcŃia Z.
Ipoteză de încărcare cu terminaŃia 1+ şi 1-. Rezultatele acestor două ipoteze de
încărcare conŃin suma valorilor maxime ale solicitărilor şi deplasărilor din seism pe
direcŃiile Xa, Ya, Z cu semn pozitiv şi negativ.

Ipoteză de încărcare cu terminaŃia 2+ şi 2 -. Rezultatele acestor două ipoteze de
direcŃiile Xa, Yb, Z cu semn pozitiv şi negativ.
direcŃiile Xb, Ya, Z cu semn pozitiv şi negativ.
direcŃiile Xb, Yb, Z cu semn pozitiv şi negativ.
Efectul seismic pe direcŃia Z va fi luată în considerare numai dacă a fost definit
spectrul de răspuns pe direcŃia verticală.
3. Setarea parametrilor seismului.

În fereastra de dialog se pot introduce spectrul de proiectare şi următoarele
caracteristici pentru seism.
Fereastra de dialog şi parametri descrisi aici nu sunt identice la diferite standarde.

Pe acestea le vom detalia mai târziu.
După închiderea ferestrei de dialog se vor genera următoarele ipoteze de încărcare.
Ipoteze de încărcare cu terminaŃia 01X ,02X, ...nX. Acestea conŃin forŃele seis-
mice aparŃinând modurilor de vibraŃie provenite din efectul seismic pe direcŃia X.
Ipoteze de încărcare cu terminaŃia 01Y, 02Y, ...nY. Acestea conŃin forŃele seis-
mice aparŃinând modurilor de vibraŃie provenite din efectul seismic pe direcŃia Y.
Ipoteze de încărcare cu terminaŃia 01Z, 02Z, ...nZ. Acestea conŃin forŃele seis-
mice aparŃinând modurilor de vibraŃie provenite din efectul seismic pe direcŃia Z.
Ipoteze de încărcare cu terminaŃia 01tX, 02tX, ...ntX. Acestea conŃin forŃele din
efectul de torsiune majorat provenite din efectul seismic pe direcŃia X.
Ipoteze de încărcare cu terminaŃia 01tY, 02tY, ...ntY. Acestea conŃin forŃele din
efectul de torsiune majorat provenite din efectul seismic pe direcŃia Y.
178 AxisVM 9 r2
4.10.20.1. Calcul seism conform EUROCODE
Eurocode 8 Spectru de proiectare

(EN 1998-1:2004) Sd(T) (pentru analiză liniară)
Programul foloseşte două spectre de proiectare pentru analiză: unul pentru efecte
seismice orizontale şi unul pentru efecte seismice verticale.
Spectrele de proiectare se pot defini prin două metode
1.) Diagramă definită de utilizator
2.) Forma parametrică după Eurocode 8 - EC8 prEN 1998-1 (4.2.4.)
Spectru de proiectare parametric pentru efectul seismic pe direcŃia orizontală:

Sd[m/s2]
T [s]
2 T  2,5 2 
0 ≤ T < TB : S d (T ) = a g ⋅ S ⋅  +  − 
 3 TB  q 3 
2,5
TB ≤ T < TC : S d (T ) = a g ⋅ S ⋅
q
2,5  TC 
TC ≤ T < TD : S d (T ) = a g ⋅ S ⋅ ≥ β ⋅ ag
q  T 
2,5  TC ⋅ TD 
TD ≤ T : S d (T ) = a g ⋅ S ⋅ ≥ β ⋅ ag
q  T 2 
unde: S, TB, TC, TD: EC8 ENV 1998-1 (Tabelul 3.2., 3.3.)
Aceşti parametri sunt diferiŃi funcŃie de clasa terenului de fundare şi de spectrul

seismic.
Spectru seismic tip 1

Tip S TB TC TD
Sol [s] [s] [s]
A 1,0 0,15 0,4 2,0

B 1,2 0,15 0,5 2,0
C 1,15 0,20 0,6 2,0
D 1,35 0,20 0,8 2,0
E 1,40 0,15 0,5 2,0

Tip S TB TC TD
Sol [s [s [s
A 1,0 0,05 0,25 1,2
B 1,35 0,05 0,25 1,2
C 1,50 0,10 0,25 1,2
D 1,80 0,10 0,30 1,2
E 1,60 0,05 0,25 1,2
Parametri de mai sus pot fi modificati la definirea spectrelor de răspuns.

ag : acceleraŃia terenului
β: factorul de amplificare dinamica pentru spectrul orizontal de dimensionare
(valoare recomandată 0,2)
q : coeficient de comportare al structurii la seism în direcŃie orizontală
Coeficient care depinde de tipul şi materialul structurii. Valoarea coeficientului de
comportare q face legătură între calculul elastic linear şi comportarea neliniară
(elasto-plastica) a structurii.
Spectru de proiectare parametric pentru efectul vertical al seismului:
EC8 prEN 1998-1 (3.2.2.5.)
Spectrul de proiectare pentru efectul vertical se calculează din spectrul orizontal al
seismului, după cum urmează.
Valorile ag şi q se vor înlocui cu avg şi qv, respectiv valorile S, TB, TC, TD se vor lua
din tabelele de mai jos.

avg/ag S TB TC TD
[s] [s] [s]
0,90 1,0 0,05 0,15 1,0

avg/ag S TB TC TD
[s] [s] [s]
0,45 1,0 0,05 0,15 1,0
agv : acceleraŃia seismică la nivelul solului pe direcŃie verticală, valoare de

dimensionare
qv : coeficient de comportare al structurii la seism pe direcŃie verticală
Efect de torsiune /opŃional/ conform EC8 prEN 1998-1 (4.3.3.3.3.)
Programul determină forŃele de torsiune majorate, în jurul axei verticale pentru fiecare
nivel şi mod de vibraŃie, aceste forŃe provenind din excentricităŃile aleatoare ale
maselor.
Dimensiunile maxime în direcŃiile X şi Y ale diferitelor nivele.
Moment de torsiune majorat din efectul seismic pe direcŃiile X şi Y.

M tXi = FXi ⋅ (±0,05 ⋅ H Yi )
M tYi = FYi ⋅ (±0,05 ⋅ H Xi )
unde:
FXi şi FYi reprezintă forŃa de nivel corespunzătoare modului de vibraŃie pe nivelul i din
efectul seismic pe direcŃia X sau Y. Programul ia în considerare momentul de torsiune
majorat atât cu semnul pozitiv, cât şi cu cel negativ (identic pe toate nivelele).
ForŃe seismice generate

Pkr = S D (Tr ) ⋅ mk ⋅η kr
unde:
ηkr: factorul de multiplicare provenit din ordonatele modurilor de vibraŃie,
corespunzător distribuŃiei maselor
k : gradele de libertate ale nodurilor
r : modul de vibratie
180 AxisVM 9 r2
Etapele de calcul
Efectul seismic este calculat pe trei direcŃii independente:
DirecŃia X global (orizontal)
DirecŃia Y global (orizontal)
DirecŃia Z global (vertical) /opŃional/
Programul ia în considerare efectul seismului pe direcŃia X şi Y ca efecte simultane,
dar independente ca efect static.
CombinaŃia de răspuns modal pe o direcŃie a efectului seismic

EC8 prEN 1998-1-2 (3.3.3.2.)
Programul aplică două metode pentru determinarea maximelor solicitărilor şi
deplasărilor.
1. Metoda SRSS (Square Root of Summ of Squares):
E= ∑Ei
i
2
2. Metoda CQC (Complete Quadratic Combination):

E= ∑∑ E
i j
i ⋅ rij ⋅ E j
unde:
E componenta solicitării sau deplasării unui punct.
CombinaŃiile efectelor seismice pe o direcŃie
Programul aplică două metode pentru determinarea componentelor efectelor seismice
pe o direcŃie dată.
Valorile maxime ale solicitărilor şi deplasărilor (E) din încărcările seismice pe
direcŃiile X, Y, Z apărute simultan.
1. Calculul cu media pătratică:
E= E X2 + E Y2 + E Z2
2. CombinaŃia „30%”:
E X "+"0.3EY "+"0.3EZ
E = max 0.3E X "+" EY "+"0.3EZ
0.3E X "+"0.3EY "+" EZ
unde:
EX, EY, EZ sunt valorile maxime independente pe direcŃiile X, Y, resp. Z.
Calculul deplasărilor
Metoda de calcul a deplasărilor luând în considerare comportarea neliniară este:
E s = qd ⋅ E
unde:
qd: coeficient de comportare pentru deplasări
E: maximul de deplasare din analiza neliniară
În general qd=q.
Verificarea sensibilităŃii de gradul doi conform EC8 prEN 1998-1 (4.4.2.2.)
Programul verifică la finalul calculului seismic sensibilitatea fiecărui nivel la efect
seismic de gradul doi. Calculează pentru fiecare nivel un factor de sensibilitate seismic
θ din efectul seismic pe direcŃiile X şi Y.
Ptot ⋅ d r
θ=
Vtot ⋅ h
unde:
Ptot este suma încărcărilor gravitaŃionale deasupra nivelului curent
dr este deplasarea între nivele calculata din valorile medii ale diferenŃelor între
deplasările de nivel din efectul seismic pe direcŃiile X sau Y
Vtot este suma eforturilor de forfecare deasupra nivelului current din efectul seismic
pe direcŃiile X sau Y
h este înălŃimea nivelului curent
Setarea
parametrilor
seismici
(Eurocode 8)
Factorul de comportare
la deplasare
Acceleratia
seismica la sol
Editor de
Tip sol raspuns
spectral
Parametri
spectrului de
raspuns
În fereastra de dialog se pot seta parametri seismici, spectrele de răspuns, respectiv se

pot seta modurile de combinaŃie.
Editor de spectre de Dacă veŃi schimba tipul spectrului din forma Parametrică la forma Unică, după care
răspuns apăsaŃi butonul Spectru răspuns, apare fereastra de dialog de mai jos. Aici funcŃia
spectrului de răspuns se poate defini prin puncte sau se poate modifica.
182 AxisVM 9 r2
Modurile de
combinaŃie
Setarea combinaŃiilor modurilor de răspuns

Automat:
Dacă este satisfăcuta relaŃia Tj / Ti < 0.9 pentru toate perioadele de vibrare luate în
considerare (deci modurile de vibrare sunt considerate independente) atunci
programul va aplica metoda SRSS, altfel metoda CQC.
CombinaŃia componentelor efectelor seismice
Utilizatorul poate să aleagă între valoarea medie pătratică sau însumarea cu valoarea
30%.
4.10.20.2. Calcul seism conform STAS (P100-2006)
P100-2006 Spectru de proiectare

Sd(T) (pentru analiză liniară)
Programul foloseşte două spectre de proiectare pentru analiză: unul pentru efecte
seismice orizontale şi unul pentru efecte seismice verticale.
Spectrele de proiectare se pot defini prin două metode
1.) Diagramă definită de utilizator
2.) Forma parametrică după P100
Spectru de proiectare parametric pentru efectul seismic pe direcŃia orizontală:
Sd[m/s2]
T [s]
 β0 
 −1 
q
0 ≤ T < TB : S d (T ) = a g 1 + T
 TB 
 
 
β0
TB ≤ T < TC : Sd (T ) = ag
q
β 0 TC
TC ≤ T < TD : S d (T ) = ag
q T
β 0 TCTD
TD ≤ T : S d (T ) = ag
q T2
unde:
S, TB, TC, TD: sunt conform P100-2006
Aceşti parametri sunt diferiŃi funcŃie de clasa terenului de fundare şi de spectrul

seismic.
Interval mediu de recurenŃă a Valori ale perioadelor de control (colŃ)

magnitudinii cutremurului
TB, s 0,07 0,10 0,16
IMR = 100ani,
TC, s 0,7 1,0 1,6
Pentru starea limită ultimă
TD, s 3 3 2
Parametri de mai sus pot fi modificati la definirea spectrelor de răspuns.

ag : acceleraŃia terenului
β0: este factorul de amplificare dinamică maximă a acceleraŃiei orizontale a terenului
de către structură
q : coeficient de comportare la efectul de seism în direcŃie orizontală,
coeficient care depinde de tipul şi materialul structurii. Valoarea coeficientului de
comportare q face legătura între calculul elastic linear şi comportarea neliniară
(elasto-plastica) a structurii.
Spectru de proiectare parametric pentru efectul vertical al seismului:
Spectrul de proiectare pentru efectul vertical se calculează din spectrul orizontal al
seismului, după cum urmează.
Valorile ag şi q se vor înlocui cu avg şi qv, respectiv cu valorile Sve, TBv, TCv, TDv.
AcceleraŃia seismică a terenului pe direcŃie verticală, valoare de dimensionare:

avg = 0,7 ag
Coeficient de comportare la efectul de seism pe direcŃie verticală:
qv=1.5 pentru toate materialele
Perioadele de colŃ:
TBv = 0,10 TCv
TCv = 0,45 TC
TDv = TD.
Efect de torsiune /opŃional/ conform P100-2006

Programul determină forŃele de torsiune majorate, în jurul axei verticale pentru fiecare
nivel şi mod de vibraŃie, aceste forŃe provenind din excentricităŃile aleatoare ale
maselor.
Dimensiunile maxime în direcŃiile X şi Y ale diferitelor nivele.
Moment de torsiune majorat din efectul de seism pe direcŃiile X şi Y.

M tXi = FXi ⋅ ( ±0,05 ⋅ H Yi )
M tYi = FYi ⋅ (±0,05 ⋅ H Xi )
unde:
FXi şi FYi reprezintă forŃa de nivel corespunzător modului de vibraŃie pe nivelul i din
efectul de seism pe direcŃia X sau Y. Programul ia în considerare momentul de
torsiune majorat atât cu semnul pozitiv, cât şi cu cel negativ (identic pe toate nivelele).
ForŃe seismice generate
Fb ,k = γ I S d (Tk ) mk
unde:
mk este masa modală efectivă asociată modului propriu de vibraŃie k şi se
determină cu relaŃia
184 AxisVM 9 r2
2
 n 
 ∑ mi si ,k 
mk =  i =n1 
∑ mi si2,k
i =1
unde:
γI este factorul de importanta-expunere al constructiei
mi masa de nivel
Tk perioada proprie în modul propriu de vibraŃie k

S d (Tk ) ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare perioadei
fundamentale Tk
si ,k componenta vectorului propriu în modul de vibraŃie k pe direcŃia

gradului de libertate dinamică de translaŃie la nivelul “i”
ForŃa seismică care acŃionează în nodul “i” se calculează cu relaŃia

mi si.k
Fi.k = Fb ,k n
∑m s
i =1
i i ,k
Etapele de calcul
Efectul seismului este calculat pe trei direcŃii independente:
DirecŃia X global (orizontal)
DirecŃia Y global (orizontal)
DirecŃia Z global (vertical) /opŃional/
Programul ia în considerare efectul seismului pe direcŃia X şi Y ca efecte
simultane, dar independente ca efect static.
CombinaŃia de răspuns modal pe o direcŃie a efectului seismic
Programul aplică două metode pentru determinarea maximelor solicitărilor şi

deplasărilor.
1. Metoda SRSS (Square Root of Summ of Squares):
E= ∑E
i
i
2
2. Metoda CQC (Complete Quadratic Combination):

E= ∑∑ E ⋅ ρ
i j
i ij ⋅ Ej
unde:
E componenta solicitării sau deplasării unui punct.
CombinaŃiile efectelor seismice pe o direcŃie

Programul aplică două metode pentru determinarea componentelor efectelor
seismice pe o direcŃie dată.
Valorile maxime ale solicitărilor şi deplasărilor (E) din încărcările seismice pe
direcŃiile X, Y, Z apărute simultan.
1. Calculul cu media pătratică:
E= E X2 + E Y2 + E Z2
2. CombinaŃia „30%”:
E X "+"0.3EY "+"0.3EZ
E = max 0.3E X "+" EY "+"0.3EZ
0.3E X "+"0.3EY "+" EZ
unde:
EX, EY, EZ sunt valorile maxime independente pe direcŃiile X, Y, resp. Z.
Calculul deplasărilor pentru SLS
Metoda de calcul a deplasărilor luând în considerare comportarea neliniară.
d s = υ q de
unde:
u: factor de reducere care Ńine seama de perioada de revenire mai scurtă a acŃiunii
seismice
de: deplasarea aceluiaşi punct din sistemul structural, determinată prin calcul static
elastic sub încărcări seismice de proiectare
Calculul deplasărilor pentru ULS

Metoda de calcul a deplasărilor luând în considerare comportarea neliniară.
ds = c q de
unde:
c: factor supraunitar care Ńine seama de faptul că în răspunsul seismic inelastic
cerinŃele de deplasare sunt superioare celor din răspunsul elastic
Verificarea sensibilităŃii de ordinul doi

Programul verifică la finalul calculului seismic sensibilitatea fiecărui nivel la efect
seismic de gradul doi. Calculează pentru fiecare nivel un factor de sensibilitate seismic
θ din efect de seism pe direcŃiile X şi Y.
Ptot ⋅ d r
θ=
Vtot ⋅ h
unde:
Ptot este suma încărcărilor gravitaŃionale
deasupra nivelului current
dr este deplasarea între nivele calculata
din valorile medii ale diferenŃelor
între deplasările de nivel din efect de
seism pe direcŃiile X sau Y
Vtot este suma eforturilor de forfecare
deasupra nivelului current din efect
de seism pe direcŃiile X sau Y
h este înălŃimea nivelului curent
186 AxisVM 9 r2
Setarea
parametrilor
seismici P100
Factorul de comportare
la deplasare
Acceleratia
seismica a
terenului
Editor spectru
de raspuns
Tip sol
Parametrii
spectrului de
raspuns
În fereastra de dialog se pot seta parametri seismici, spectrele de răspuns, respectiv se

pot seta modurile de combinaŃie.
Editor de spectre de Dacă veŃi schimba tipul spectrului din forma Parametrică la forma Unică, după care
răspuns apăsaŃi butonul Spectru răspuns, apare fereastra de dialog de mai jos. Aici funcŃia
spectrului de răspuns se poate defini prin puncte sau se poate modifica direct.
Modurile de
combinaŃie
Setarea combinaŃiilor modurilor de răspuns

Automat
Dacă este satisfăcuta relaŃia Tj / Ti < 0.9 pentru toate perioadele de vibrare luate în
considerare (deci modurile de vibrare sunt considerate independente) atunci
programul va aplica metoda SRSS, altfel metoda CQC.
CombinaŃia componentelor efectelor seismice
Utilizatorul poate să aleagă între valoarea medie pătratică sau însumarea cu valoarea
30%.
4.10.21. Tensionare
În elementele bară şi nervură se poate amplasa cabluri de tensionare. După definirea
parametrilor cablului şi etapele tensionării programul determină pierderile de tensiune
pentru momentul blocării şi forŃele de tensionare (ipoteza de încărcare nume-T0).
După analiza statică din eforturile de dimensionare programul determină pierderile de
tensiune şi forŃele de tensionare de lungă durată (ipoteza de încărcare nume-TI). Pentru
poziŃia cablurilor în fiecare secŃiune se poate întocmi un tabel.
Cabluri Pe prima pagină se pot defini parametri şi geometria cablului.
Butoanele de lângă lista cablurilor:

Cablu nou. Geometria cablului se poate defini cu primele două butoane de pe paleta de
butoane inferioare.
Transformare geometrică pentru cablu.
Cablul selectat se poate copia, deplasa sau oglindi. În cazul copierii cablul nou
moşteneşte parametri cablului original.
Ştergerea cablurilor selectate.
Parametri cablurilor selectate sunt afişate lângă lista cablurilor. Aici se pot modifica.
Ep Modulul de elasticitate al cablului

Ap Aria cablului
fpk RezistenŃa caracteristică la întindere pentru cablu
µ Coeficientul de frecare întru cablu şi canal
k Devierea unghiulara raportată la unitatea de lungime. Valoare conform
188 AxisVM 9 r2
preciziei execuŃiei. În general 0,005 < k < 0,01.

Rmin Raza minimă de curbură. Unde valoarea rezultă mai mică cablul se va
desena cu culoarea roşie.
Geometria cablurilor se poate defini cu butoanele de lângă diagramele cablurilor.
Programul determină traseul cablurilor cu ajutorul funcŃiilor spline de gradul trei în aşa
fel încât să treacă prin punctele de bază cu curburile minime. La fiecare punct de bază
se poate defini tangenta la traseu în vederea de sus (unghiul α) şi în vederea laterală
(unghiul β). Unghiurile sunt în intervalul –180° şi 180°. La definirea punctelor de bază
aceste unghiuri au valoarea 0 şi se pot modifica în tabelul cu punctele de bază.
Punctele de bază definite se pot modifica cu ajutorul mausului.
Definirea punctelor de bază în 2D. Punctele de bază se pot defini prin clicare cu
mausul sau cu fereastra de coordonate. La ultimul punct curba se poate închide cu
dublu clic sau cu meniu rapid/Inchidere. PoziŃia transversală a cablului trebuie definita
numai pentru primul punct de bază. Punctele de bază următoare se vor situa în planul
local x-z care trece prin primul punct de bază.
Etapele definirii cablului în 2D:

1. Se dă seŃiunea în care se defineşte punctul de bază.
2. Se poziŃionează cablul în secŃiune.
În vederea secŃiunii se poate poziŃiona cablul la partea superioară sau
înferioară la acoperirea cu beton:
PoziŃionarea cablului într-un punct arbitrar
PoziŃionarea cablului în centrul de greutate
PoziŃionarea cablului la partea superioară la acoperirea cu beton.

PoziŃionarea cablului la partea inferioară la acoperirea cu beton.
3. După care se pot poziŃiona restul punctelor in vederea longitudinală
Definirea punctelor de bază în 3D. PoziŃia în secŃiune trebuie definită pentru fiecare
punct de bază. La ultimul punct curba se poate închide numai cu meniul rapid
/Inchidere.
Etapele definirii cablului în 3D:
1. Se dă seŃiunea în care se defineşte punctul de bază.
2. Se poziŃionează cablul în secŃiune.
Etapele 1. şi 2. se va repeta pentru fiecare punct de bază
Adăugare punct de bază. Clicând pe un punct al cablului într-o secŃiune se va insera
un punct de bază. Dacă sunt definite mai multe cabluri, comanda funcŃionează numai
pentru cablul activ.
Ştergere punct de bază. Clicând pe un punct de bază acesta se şterge. Cu ştergerea
celui de-al doilea punct de bază se şterge geometria cablului. Dacă sunt definite mai
multe cabluri, comanda funcŃionează numai pentru cablul activ.
Tabelul cu punctele ProprietăŃile punctelor definite se pot modifica şi în tabel. Cu butoanele laterale se pot
de bază adăuga puncte noi sau se pot şterge cele vechi.
Setări. Se poate regla caroiajul şi proprietăŃile cursorului clicand pe pagina cu

secŃiunea longitudinală şi transversală. Vezi... 2.14.14 Setări/Caroiaj&Cursor
Procesul de Pe pagina a doua se pot defini operaŃiile de tensionare pentru fiecare cablu.
tensionare
OperaŃiile posibile şi parametrii:
Tensionare din stânga / din ForŃa de tensionare o fracŃiune din rezistenŃa

dreapta / din ambele capete caracteristică la întindere (fpk )
Relaxare din stânga / din dreapta / ForŃa de tensionare o fracŃiune din rezistenŃa
din ambele capete caracteristică la întindere (fpk )
Blocare din stânga / din dreapta / Valoarea alunecării cablului în mm după blocare
din ambele capete
Ştergerea ultimei operaŃii din listă.
Beton Pe pagina a treia se afişează proprietăŃiile betonului pentru bare şi nervuri. Se poate
defini deformaŃia specifică finală din contracŃie εcs(∞).
Rezultate Dacă pentru fiecare cablu s-au definit parametri valabili, geometria şi operaŃiile de
tensionare, pe pagina a patra se afişează rezultatele calculate de program sub formă de
diagramă. Selectând un cablu se afişează variaŃia forŃei de tensionare în lungul
cablului(fp /fpk), şi forŃa echivalentă de tensionare(F). Dacă sunt selectate mai multe
cabluri se va afişa numai forŃa rezultantă echivalentă de tensionare.
190 AxisVM 9 r2
Pierderi de tensiune în faza iniŃială:

1. Pierderile de tensiune datorită frecării între cablu şi canalul cablului σµ (x) se
determină la distanŃa x de la punctul de tensionare cu relaŃia:
σ µ ( x ) = σ max (1 − e − µ ( Θ + kx ) ) ,
unde
σmax Efortul unitar maxim în cablu
Θ Curbura totala în radiani de la punctul de tensionare pană la secŃiunea
studiată.
2. Pierderile de tensiune datorită pretensionarii succesive a cablurilor postîntinse:
 j ∆σ c 
∆Pel = Ap Ep 
 Ecm 
∑,
unde
∆σc Efortul unitar mediu în centrul de greutate al cablului rezultat din
tensionarea cablurilor
j = (n–1) / 2n, unde n este numarul paşilor de tensionare
Ecm Modulul de elasticitate final al betonului
3. Pierderile de tensiune datorită lunecărilor în ancoraje la blocare
Pierderi de tensiune în faza finală:

Pierderile de tensiune datorită relaxării cablurilor şi datorită contracŃiei şi curgerii
lente a betonului se determină cu relaŃia:
Ep
ε cs Ep + 0,8∆σ pr + ϕ σ c ,QP
Ecm ,
∆Pc + s+r = Ap ∆σ c + s+r = Ap
Ep A p Ac 2
1+ (1 + z cp ) [ 1 + 0,8ϕ ]
Ecm A c Ic
unde
∆σc+s+r Pierderile de tensiune datorită cauzelor mai sus amintite
Ecm Modulul de elasticitate final al betonului
∆σpr Pierderile de tensiune datorită relaxării cablului
Pentru clasa de relaxare 2:
∆σ pr = σ max ⋅ 0 ,66 ρ 1000 e 9 ,1µ ⋅ 500 0 ,75 ( 1 − µ ) ⋅ 10 −5 ,
Pentru clasa de relaxare 3:
∆σ pr = σ max ⋅1,98ρ1000 e8µ ⋅ 5000,75(1− µ ) ⋅10−5 ,
unde ρ1000 = 2,5% este pierderea de tensiune datorită relaxării după

1000 de ore la temperatura medie de 20°C
ϕ Caracteristica de curgere lentă a betonului
σc,QP Eforturile unitare în beton în dreptul cablului pentru încărcările
cvasipermanente
Ap Aria secŃiunii cablurilor

Ac Aria secŃiunii de beton
Ic Momentul de inerŃie al secŃiunii de beton
zcp DistanŃa dintre centrul de greutate al secŃiunii de beton si centrul de
greutate al cablurilor
Tabelul cu rezultate Pe ultima pagină se poate întocmi tabelul cu rezultate pentru secŃiuni la pasul definit şi
translatarea originii. În aceste secŃiuni se afişează coordonatele locale y şi z pentru
cabluri. Punctele de bază sunt afişate implicit în tabel.
Bara de instrumente Pe bara de instrumente sunt două butoane.

Diagrama actuală se copiază în memoria rapidă (Clipboard) după care se poate insera
în alte aplicaŃii (de ex. Word).
Copiere diagramă
Ctrl+C
Se pot tipări diagramele şi tabelele aferente tensionării. Se poate seta formatul tipăririi
şi cablul pentru care se tipăresc datele.
Imprimare Se poate da orientarea şi scara desenului (Setări de imprimare).
Ctrl+P
Se poate selecta secŃiunea care se va imprima.

192 AxisVM 9 r2
Meniu Prin meniu se poate accesa următoarele funcŃii.
Fişier
Imprimare Vezi... Bara de instrumente / Imprimare
Editare
Înapoi/Din nou Anularea ultimei operaŃii / Revenirea la operaŃia anulată

Copiere diagramă Vezi... Bara de instrumente/ Copiere diagramă
Transformări Vezi... Cabluri/ Transformări geometrice pentru cabluri

geometrice pentru
cabluri
Asamblare cabluri Dacă sunt selectate mai multe elemente de bară sau nervură care au cabluri definite şi
aceste cabluri se întâlnesc în punctele de capăt, se poate opta pentru asamblarea
cablurilor. FuncŃia se poate folosi şi în interiorul unui element.
Ferestre
Paleta de coordonate Editarea pe secŃiunea longitudinală şi transversală se poate face cu ajutorul paletei de
coordonate. Afişarea paletei se poate face în acest meniu.
Paleta cu informaŃii Pe diagrame se afişează o paletă de informaŃii în funcŃie de tipul diagramei. Afişarea
paletei se poate face în acest meniu.
4.10.22. Încărcări mobile

Cu încărcărcările mobile se pot modela încărcări cu intensitate constantă care îşi
schimbă poziŃia. În aceste tipuri de încărcări se încadrează convoaiele pe poduri sau
macaralele care se deplasează pe căile de rulare.
Înainte de definirea încărcăriii mobile trebuie definit o ipoteză de încărcare mobilă pe
pagina încărcărilor cu butonul Ipoteze şi grupări de încărcare.
Vezi... 4.10.1 Ipoteze şi grupări de încărcare. Comenzile se pot accesa numai dacă este
activă o ipoteză de încărcare mobilă. La definirea încărcărilor mobile se vor genera un
număr de paşi ca ipoteze de încărcare. Aceste ipoteze de încărcare sunt gestionate de
program, nu se pot şterge şi muta individual. Dacă se măreşte numărul pasilor se vor
genera ipoteze de încărcare suplimentare. Dacă se reduce numărul paşilor ipotezele de
încărcare suplimentare se şterg la salvarea modelului.
La simbolul încărcării se poate seta ca să fie afişată faza actuală sau toate fazele
mişcării.
4.10.22.1. Încărcări mobile pe elemente de linie
Încărcarea mobilă pe linie este o schemă de încărcare care se deplasează pe un traseu

în N etape.
Schema de încărcare poate să fie compusă din încărcări concentrate şi încărcări
uniform distribuite sau din combinaŃia acestora. Se poate defini tipul (local / global)
poziŃia şi intensitatea încărcărilor din schema de încărcare. Pentru poduri rulante se
poate modela cu uşurinŃă greutatea proprie şi forŃele orizontale din frânare.
Se pot adăuga încărcări la schema de încărcare cu butonul plus şi completând
câmpurile din tabel. Ştergerea rândurilor selectate se poate efectua cu butonul
Stergere.
Schema de încărcare se poate salva cu denumire.
După definirea schemei de încărcare trebuie definit traseul pe care se deplasează
încărcarea. Traseul trebuie să fie o reŃea continuă din bare sau nervuri. După selectarea
elementelor de linie trebuie definit punctul de start şi punctul final.
Punctul de start şi cel final poate să fie orice punct de pe traseu. În câmpul pentru N se
poate defini numărul etapelor în care va fi deplasată încărcarea pe traseu.
Programul dispune încărcările pe traseu în aşa fel încât în prima fază în punctul de
start va fi amplasată încărcarea cu coordonata cea mai mică iar în punctul final, în
ultima fază, încărcarea cu coordonata cea mai mare. Axa locală z a încărcării este tot
timpul paralelă cu axa locală a elementului pe care este amplasată încărcarea.
La modificarea traseului (lungire, scurtare sau frângere elemente de linie) se modifică
automat dispunerea încărcării.
194 AxisVM 9 r2
4.10.22.2. Încărcări mobile pe domenii
Acest tip de încărcare este compus din perechi de încărcări (concentrate şi de

suprafaŃă) si se poate utiliza pentru modelarea încărcărilor din vehicule. u este
ampatamentul iar a şi b laturile amprentei roŃii. Încărcarea pe osie F se împarte egal
între amprente. Schema de încărcare se poate salva cu denumire.
Se pot adăuga încărcări la schema de încărcare cu butonul plus şi completând
câmpurile din tabel. Ştergerea râdurilor selectate se poate efectua cu butonul Stergere.
Butoanele radio din partea stânga se referă la tipul şi direcŃia încărcării şi sunt valabile
pentru toate încărcările.
După definirea schemei de încărcare trebuie definit traseul pe care se deplasează
încărcarea. Traseul trebuie să fie o reŃea continuă din linii care sunt conŃinute de
domenii. Traseul nu trebuie să fie neapărat într-un sigur plan. Traseul poate să treacă
pe goluri şi spaŃii goale dintre domenii. Punctul de start şi punctul final sunt implicit
punctul de start şi punctul final al traseului.
În ipoteza de încărcare a fazei mişcării este inclusă numai încărcarea care calcă pe
domeniu. Axa locală z a încărcării este definit de axa locală z a domeniului pe care
este aceasta. În cazul încărcărilor care au traseu pe muchia domeniilor din diferite
planuri programul amplasează încărcarea pe domeniul care este în detaliul activat la
definirea încărcării. Dacă sunt mai multe axe locale z posibile programul Ńine cont de
axa care are unghiul minim faŃă de axa globală Z.
La modificarea geometriei domeniilor se modifică automat dispunerea încărcării.
În câmpul pentru N se poate defini numărul etapelor în care va fi deplasată încărcarea
pe traseu.
4.10.23. Mase nodale
Pentru analiza modală I/II masele care nu sunt introduse în ipotezele de încărcare se
pot lua în considerare ca mase concentrate în noduri.
Pentru analiza modală II masele nodale se pot lua în considerare ca încărcări statice
care prin efectul de ordinul II afectează rezultatele.
Pentru nodurile selectate se pot defini mase concentrate mx, my, mz [kg] pe cele trei
direcŃii globale.
In cazul in care masele sunt egale pe cele trei directii este suficientă definirea a unei
singure mase (Aplica aceeasi masa pe fiecare directie).
Masele nodale sunt vizualizate cu un cerc dublu de culoare roşu închis.
4.10.24. Modificare
Modificarea încărcărilor deja definite.
Modificarea se poate face astfel:
1. Se Ńine apăsată tasta [Shift] şi se selectează cu cursorul elementele a căror
încărcare se modifică. Pentru selectare se poate utiliza şi fereastra sau bara de
selectare.
2. Se dă un clic pe butonul încărcării.
3. În rândul datei de modificat se comută butonul de modificare.
4. Se modifică data (datele).
5. Cu butonul OK se închide fereastra de dialog.
Modificare rapidă: clicând pe elementul finit încărcat se afişează fereastra de dialog

aferentă încărcării.
Dacă sunt selectate mai multe elemente finite, clicând pe unul dintre acestea se pot
modifica încărcările pentru toate elementele deodată. Dacă sunt selectate elemente
finite şi clicarea se face pe un element care nu este ales, selectarea se anulează iar
modificarea se poate face numai pentru acest element.
Dacă elementul este încărcat cu mai multe încărcări se poate modifica numai o
încărcare. În acest caz se poate modifica încărcarea concentrată sau distribuită care
este mai aproape de punctul unde s-a clicat.
Modificarea încărcărilor se face în mod asemănător cu definirea, diferenŃa fiind

numai în aspectul că la modificare se poate schimba şi o caracteristică a încărcării.
Caracteristicile încărcării elementelor selectate care nu au fost modificate în
fereastră rămân neschimbate.
Dacă sunt selectate elemente a căror încărcare nu se poate modifica cu funcŃia
apelată, acestea rămân neschimbate.
4.10.25. Ştergere
4.11. ReŃea
Generare reŃele pe elemente de linie, domenii, îndesire locală reŃea şi verificarea

geometriei elementelor finite.
4.11.1. Generare reŃea
La generarea reŃelei recunoaşterea liniilor care se intersectează şi care se suprapun are

ca efect diminuarea erorilor de editare a modelului.
Utilizarea procesoarelor cu mai multe nuclee reduce considerabil durata generării
reŃelei.
196 AxisVM 9 r2
4.11.1.1. Generare reŃea pentru elementele liniare
Barele şi nervurile curbe la analize sunt considerate elemente cu axe drepte. Pentru
elementele curbe este necesar definirea unui poligon cu densitatea corespunzătoare. În
mod similar se procedează şi pentru barele cu secŃiune variabilă pentru ca aceste
elemente sunt considerate cu secŃiune constantă între două noduri. Precizia rezultatelor
depinde de densitatea reŃelei de elemete finite.
ReŃeaua de elemente finite – similar cu reŃeaua pentru domenii – se poate şterge sau
modifica. ProprietăŃiile şi încărcările definite pe aceste elemente nu se şterg la
ştergerea reŃelei.
ReŃeaua de elemente finite se poate defini şi pentru elemente liniare. Această
posibilitate se poate utiliza eficient pentru analizele neliniare şi dinamice unde pentru
o precizie mai mare este necesar împărŃirea barelor în mai multe segmente.
Parametri de
generare reŃea
pentru elemente de
linie
Generarea reŃelei este posibilă în modurile următoare:

Deviere maximă de la arcul de cerc
ReŃeaua se va genera la densitatea pentru care înălŃimea corzii nu este mai mare
decât valoarea definită
Mărimea maximă de element
ReŃeaua se va genera în aşa fel încât lungimea liniilor să nu fie mai mare decât
valoarea definită
ÎmpărŃire în N
Elementul de linie va fi împărŃit în N părŃi egale.
Cu unghi
Unghiul central corespunzător reŃelei nu va fi mai mare decât valoarea definită.
4.11.1.2. Generare reŃea pentru domenii
Generează o reŃea de elemente finite triunghiulare având lungimea laturilor cea setată
în fereastra de dialog de mai jos. ReŃeaua generată ia în considerare toate golurile,
punctele şi liniile interioare ale domeniului.
Se poate opta pentru generarea reŃelei în funcŃie de poziŃia încărcărilor.
Parametri generare
reŃele pe domenii
Dimensiune reŃea Se poate defini o mărime medie pentru elemente finite. În urma generării poate sa
rezulte elemente şi mai mici şi mai mari.
Ajustarea reŃelei la Cu aceste opŃiuni se poate seta la ce tipuri şi mărimi de încărcări să fie ajustata
încărcări reŃeaua. Pentru încărcările concentrate se vor genera noduri iar pentru încărcările
liniare linii.
Metoda de Elemente uniforme
împărŃire a La generarea reŃelei conturul domeniilor şi liniile interioare vor fi impărŃite pe baza
conturului mărimii medie a unui element finit. Cu aceasta opŃiune elementele finite
triunghiulare vor fi aproximativ de aceeasi dimensiune.
Adaptare mărimea de reŃea
Programul Ńinând cont de forma domeniului generează reŃeaua optimă. Unde
dimensiunea de reŃea definită de utilizator este corespunzătore se va genera această
reŃea, iar unde nu este corespunzătore se va genera automat o reŃea mai densă.
Dacă opŃiunea Generare reŃea numai pe domenii fără reŃele este activată se vor
genera reŃele numai pe domeniile care nu au reŃea definită.
Generarea reŃelei poate fi urmărită într-o fereastră separată în care clicând pe butonul
RenunŃa se poate opri generarea reŃelei.
La generarea reŃelei în cazul unor elemente finite tip bară care sunt incluse total sau
parŃial în domeniu, programul ia în considerare numai nodurile de la capetele de bară,
nu şi liniile aferente acesteia.
Dacă în interiorul domeniului se găsesc elemente patrulatere sau triunghiulare pe care
deja au fost generate reŃele, programul le include fără modificări pe acestea în reŃeaua
nouă.
Înaintea generării reŃelei După generarea reŃelei
Generarea unei reŃele noi pe un domeniu pe care anterior s-a generat o reŃea are ca
efect schimbarea reŃelei domeniului în cel nou.
4.11.2. Îndesirea reŃelei de elemente finite
Cu aceste funcŃii se poate mări fineŃea de discretizare în elemente finite. În urma

aplicării funcŃiilor, elementele finite noi moştenesc proprietăŃile, (material, grosime,
referinŃe, …), rezemarea şi încărcările elementelor finite originale. Se poate alege
dintre următoarele posibilităŃi de îndesire:
Uniformă
înainte de îndesire după îndesire

198 AxisVM 9 r2

Se dă lungimea maximă a laturii unui element finit din reŃeaua îndesită. FuncŃia
realizează îndesirea reŃelei astfel încât fiecare element va avea laturile de lungime mai
mică decât valoarea dată.
Îndesirea unei zone Se face o îndesire uniformă pe elementele selectate.

Elementele selectate sunt împărŃite în felul următor:
element dreptunghiular element triunghiular

Îndesire în jurul
unui punct

Trebuie selectate nodurile, în jurul cărora se doreşte îndesirea reŃelei
(ex: rezemările pe stâlpi ale plăcilor). Trebuie dat un raport de împărŃire. ReŃeaua din
jurul nodurilor selectate va fi generată astfel încât să împartă liniile de reŃea după
raportul dat. Acest raport poate avea valori între 0.2-0.8.
Îndesire după
muchie

Trebuie selectate liniile (muchiile) în jurul cărora se cere îndesirea reŃelei
(ex: rezemări pe muchie, încărcări distribuite) şi dat un raport de împărŃire. ReŃeaua
(din jurul liniilor marcate) va fi generată astfel încât să împartă liniile legate la liniile
marcate după raportul dat. Raportul poate avea valori între 0.2-0.8.
4.11.3. Verificare reŃea
Programul verifică unghiul cel mai (α ) mic al elementelor finite.

Elementul finit se consideră deformat dacă
- α ≤ 15 pentru triunghiuri
- α ≤ 30 pentru dreptunghi.
200 AxisVM 9 r2

5. Analiză
Cu acest program se pot efectua analize statice de ordinul I şi II, modale de ordinul I şi
II şi de stabilitate. În sistemul de programe AxisVM, analiza structurilor se bazează pe
metoda elementului finit. Metoda elementului finit este prezentată detaliat în
bibliografia manualului de utilizare. CondiŃia utilizării sistemului de programe este
cunoaşterea metodei elementului finit aferent programului şi experienŃă în utilizarea
acestuia.
Analiza unei structuri este efectuată în trei etape:
1. Pregătirea datelor pentru analiză

2. Efectuarea analizei (în funcŃie de tipul analizei)
3. Prelucrarea rezultatelor pentru vizualizare
Etapele, durata unei analize şi datele referitoare la model, se pot vizualiza prin
apăsarea butonului Detalii.
Pregătirea datelor În cadrul pregătirii datelor, programul verifică datele de intrare şi avertizează
pentru analiză utilizatorul dacă acestea nu sunt corecte. În funcŃie de tipul erorii, analiza este
întreruptă sau se poate continua sau întrerupe în funcŃie de opŃiunea utilizatorului.
După aceasta, programul efectuează o operaŃie de optimizare a numerotării nodurilor
pentru a reduce lăŃimea semibenzii sistemului de ecuaŃii şi implicit spaŃiul ocupat de
aceasta. În cadrul operaŃiei se utilizează metodele Cutchill-McKee invers şi Akhras-
Dhatt într-un singur ciclu de iteraŃie. EvoluŃia procesului de optimizare şi spaŃiul
ocupat de sistemul de ecuaŃii aferente sunt afişate în fereastra analizei.
Analiza Etapele analizei sunt afişate în fereastra analizei.
Sistemul simetric liniar de ecuaŃii este rezolvat cu metoda Cholesky modificată în
cazul analizelor statice şi prin iterare în subspaŃiu în cazul analizei modale şi
stabilitate.
În cadrul analizelor, erorile de rezolvare a sistemului de ecuaŃii provenite din rotunjiri
şi de rezemare a modelului, se determină în toate cazurile şi sunt afişate în fereastra de
Info ca Eeq. Dacă această valoare este mai mare de 0.00001 precizia rezultatelor nu
este satisfăcătoare din cauza faptului că sistemul de ecuaŃii nu este bine condiŃionat.
Precizia deplasărilor obŃinute va fi asemănătoare.
Fiecare nod al modelului poate să aibă şase grade de libertate nodale de deplasare.
Matricea de rigiditate a structurii şi matricea maselor se generează în funcŃie de aceste
grade de libertate nodale. În acest mod se obŃine un randament asemănător pentru
structuri plane şi spaŃiale.
Prelucrarea La prelucrarea datelor, rezultatele sunt ordonate în funcŃie de numerotarea iniŃială a
rezultatelor pentru nodurilor şi pregătite pentru vizualizare grafică.
vizualizare
Parametrii necesari pentru diferitele tipuri de analiză sunt prezentaŃi în continuare.
202 AxisVM 9 r2
5.1. Statică
Liniară În cadrul analizei liniare, diagrama forŃă-deplasare este liniară.
La apelarea funcŃiei, analiza se efectuează imediat pentru toate ipotezele de încărcare.
Comportarea geometric liniară a structurii presupune că deplasările structurii sunt
mici, iar materialul utilizat este izotrop sau anizotrop şi se comportă liniar (legea lui
Hooke).
Vezi descrierea elementelor contact, arc şi utilizarea acestora în analiza liniară

statică.
Neliniară În cadrul analizei neliniare diagrama forŃă-deplasare este neliniară.
Această comportare provine din utilizarea elementelor neliniare (contact, arc) sau
dintr-o analiză geometric neliniară (bare şi zăbrele).
La apelarea analizei neliniare apare fereastra cu parametrii necesari ai analizei:
Parametrii de Aici se pot defini parametrii analizei:

rezolvare
În listă se pot selecta ipotezele şi combinaŃiile de încărcare pentru care se va executa
analiza. Programul va efectua analiza pentru toate ipotezele şi combinaŃiile de
încărcare cu parametrii setaŃi. ÎnformaŃiile după analiză se pot vizualiza într-o listă.
Parametrii Se dau parametrii pentru analiza incrementală:

analizei
Ipoteza de Se alege ipoteza de încărcare pentru care se face analiza (numai o singură ipoteză sau
încărcare combinaŃie).
Selectarea parametrilor de control (forŃă/deplasare) pentru analiza neliniară:
Încărcare În cazul controlului în forŃe, incrementele se dau în incremente uniforme de forŃă. În
acest caz, structura va fi încărcată în trepte uniforme cu încărcările multiplicate cu
factorul de forŃă.
Deplasare În cazul controlului în deplasări, incrementele se dau în incremente uniforme de
deplasare. În acest caz, structura va fi încărcată în nodul selectat pe direcŃia gradului
de libertate ales în trepte uniforme de deplasare.
Factor de În funcŃie de control, se dă factorul de forŃă (control în forŃe) sau valoarea deplasării
ForŃă/Deplasare maxime (control în deplasări).
maximă
Numărul Se dau numărul paşilor pentru analiza incrementală. Valoarea implicită
incrementelor este 1, dar pentru structuri cu comportare neliniară pronunŃată, pentru asigurarea
convergenŃei numerice, sunt necesari mai mulŃi paşi.
Actualizarea În prima iteraŃie a fiecărui increment, programul corectează rigidităŃile structurii.
rigidităŃilor Pentru setarea implicită (n=1), corecŃia se face pentru fiecare iteraŃie. Această valoare
are efect favorabil asupra comportării numerice şi conduce la convergenŃă pentru un
număr minim de paşi. În unele cazuri, actualizarea mai rară a rigidităŃilor conduce la
un timp de rulare mai favorabil, chiar dacă numărul iteraŃiilor este mai mare. În aceste
cazuri valoarea lui n se dă în consecinŃă.
Criterii de Analiza convergenŃei asigură precizia rezultatelor analizei neliniare. Este foarte
convergenŃă important ca parametrii convergenŃei să fie daŃi corespunzător. În procesul de iterare,
valoarea incrementului deplasării şi vectorul forŃelor neechilibrate trebuie să se
anuleze (să tindă către zero).
Numărul maxim de Se alege în funcŃie de nelinearitatea structurii şi parametrii analizei folosite. Valoarea
iteraŃii implicită este 20. Dacă criteriile de convergenŃă nu sunt îndeplinite în numărul maxim
de iteraŃii, programul nu dă rezultate.
Deplasare/ Criterii multiple de convergenŃă se pot exprima în deplasări, forŃă sau lucru mecanic
Încărcare/ Lucru (este obligatoriu cel puŃin un criteriu). În majoritatea cazurilor, criteriul exprimat cu
mecanic ajutorul lucrului mecanic este suficient. În anumite situaŃii, pentru o eroare mare a
incrementului de deplasare, corespunde o forŃă mică neechilibrată sau invers. Valorile
implicite pentru parametrii de convergenŃă sunt următoarele: deplasare 0.001, forŃă
0.0001 lucru mecanic 0.0000001.
Luarea in In cazul placilor de beton armat există posibilitatea efectuarii analizei tinand cont de
considerare a armarea placii. Se poate seta ca programul sa tina cont de armarea minima calculata
armarii sau de armarea efectiva.
Programul determina deformatiile si eforturile in placa de beton armat pe baza
diagramei moment-curbura. Deformatiile astfel obtinute reprezinta deformatia exacta a
placii. Eforturile obtinute reprezinta o eventuala redistribuite lor in placa.
Neliniaritate geometrică pentru bare

Pentru această opŃiune programul determină echilibrul pentru structura deformată. În
funcŃie de mărimea deplasărilor programul face o analiză de ordinul I sau de ordinul II.
Programul Ńine cont de neliniaritatea geometrică numai pentru elementele zăbrea, bară
şi nervură.
204 AxisVM 9 r2
Dacă în model nu sunt elemente neliniare (contact, arc) se activează doar opŃiunea
Neliniaritatea geometrică.
Dacă în model sunt elemente neliniare, atunci în analiză se ia în considerare
neliniaritatea acestor elemente (contact, arc). Prin activarea opŃiunii Neliniaritatea
geometrică pentru bare se poate Ńine cont şi de neliniaritatea elementelor de bară şi
zăbrea.
Barele trebuie împărŃite în cel puŃin patru segmente.
Luarea în considerare a armării efective

În cazul plăcilor de beton armat este posibilă efectuarea analizei cu armarea efectivă.
În acest caz deplasările şi eforturile în placă sunt determinate pe baza diagramei de
moment-curbură. Deplasările şi eforturile (redistribuŃia eforturilor) determinate în
acest fel Ńin cont de comportarea neliniară a betonului armat.
Salvarea ultimului increment
Dacă analiza neliniară se efectuează cu mai multe incremente de încărcare programul
determină deplasările şi eforturile pentru fiecare incremente de încărcare. În
majoritatea cazurilor este suficientă salvarea numai a ultimului increment. În acest caz
se selectează opŃiunea respectivă.
În cazul în care se salvează numai ultimul increment comportarea structurii în
fazele intermediare nu se poate urmări.
ObservaŃie În această analiză, programul foloseşte o metodă iterativă de tip

Newton-Raphson. Metoda este cunoscută în mai multe variante, care diferă între ele
prin modul de corectare a matricii de rigiditate.
Pentru o mai bună înŃelegere a analizei, în continuare este exemplificată comportarea
unui sistem cu un singur grad de libertate:
Arc neliniar elastic Comportări posibile
Dacă n=1 (valoarea implicită), atunci Dacă n>Numărul maxim al iteraŃiilor,

rigidităŃile se corectează în fiecare iteraŃie atunci rigidităŃile se corectează numai în
şi metoda de iterare se numeşte metoda prima iteraŃie, iar metoda de iteraŃie se
Newton-Raphson obişnuită. numeşte metoda Newton-Raphson
modificată.
Dacă 1<n<Numărul maxim a iteraŃiilor,
atunci se poate utiliza o metodă Newton-
Raphson modificată.
În figură este reprezentat procesul de
iterare pentru n=2.
ObservaŃie În cazul sistemelor cu consolidare, analiza se confruntă cu instabilitatea numerică,

ceea ce conduce la divergenŃa procesului de iterare dacă n>1. Datorită acestui fapt, la
schimbarea stării elementului contact se corectează rigiditatea elementelor chiar dacă
aceasta nu este necesară conform parametrului n.
Comportările cu palier snap-through nu se pot analiza cu control în forŃe. În acest caz,
soluŃia este utilizarea controlului în deplasări.
Control de În figură este prezentată, cu linie

forŃă/deplasare continuă, o soluŃie cu control de forŃă
pentru o structură cu o caracteristică
forŃă-deplasare care, la valoarea P0 a
forŃei, dă eroare datorită faptului că
structura are deplasări foarte mari. În
acest caz, structura se poate analiza fără
probleme cu control în deplasări.
5.2. Analiza modală

În cadrul analizei modale, programul determină primele n valori proprii cerute şi
vectorii proprii aferenŃi. Analiza este o rezolvare a unei probleme generale de valori
proprii (programul foloseşte metoda iterării în subspaŃii). Programul verifică dacă au
fost determinate valorile proprii cele mai mici.
La analiză, programul foloseşte matricea diagonală a maselor, aceasta conŃinând doar
mase de translaŃie.
În cadrul analizei structurii, programul determină numai valori proprii pozitive.

Valorile proprii apropiate de zero nu se pot determina.
Parametrii analizei Se dau parametrii pentru analiza modală:

Ordinul I Efectul forŃelor de întindere/compresiune asupra rigidităŃii elementelor nu este luat în
calcul în timpul analizei pentru determinarea modurilor de vibraŃie.
Ordinul II În cadrul analizei sunt luate în calcul efectele forŃelor axiale asupra rigidităŃii
elementelor.
În analiza modală de ordinul II forŃele de întindere măresc rigiditatea elementelor iar
forŃele de compresiune scad rigiditatea. Acest fenomen influenŃează rezultatele
analizei modale. În toate cazurile, la acest tip de analiză se folosesc rezultatele de la o
206 AxisVM 9 r2
ipoteză statică.
Numărul modurilor Se dă numărul modurilor de vibraŃie care se determină în cadrul analizei. Valoarea
de vibraŃie implicită este 6 iar valoarea maximă 99. Numărul modurilor cerute nu poate să fie mai
mare decât numărul gradelor de libertate dinamică ale structurii.
Ipoteză Se poate selecta ipoteza de încărcare sau doar masa care să se ia în considerare în
cadrul analizei (numai o singură ipoteză sau combinaŃie).
În cadrul analizei modale de ordinul I şi II încărcările pot fi convertite în mase. La
analiza modală de ordinul II programul foloseşte rezultatele de la o ipoteză statică.
Convertirea Se poate opta pentru convertirea încărcărilor de natură gravitaŃională în mase din
încărcărilor în mase ipoteza de incarcare selectata.
Doar masele Programul efectueaza analiza numai cu masele concentrate definite.

Componenta de Se poate seta ce componentă de masa sa fie utilizată pentru analiză. Optiuniile se pot
masa uriliza pentru determinarea formelor de vibratie pentru diferite directii.
Diafragma Cu activarea Convertire planşee în diafragme programul în analiza modală înlocuieşte
elementtele finite cu o diafragmă. Are ca efect cresterea vitezei analizei.
Criterii de Analizele de convergenŃă asigură precizia rezultatelor analizei modale, din acest motiv
convergenŃă este foarte importantă alegerea parametrilor de convergenŃă.
Numărul maxim de Numărul maxim a iteraŃiilor se alege în funcŃie de modurile de vibraŃie care se
iteraŃii determină (valoare mai mare pentru număr mai mare de valori proprii). Valoarea
implicită este de 30. Dacă nu sunt îndeplinite criteriile de convergenŃă cu parametrii de
convergenŃă aleşi, programul nu dă rezultate.
ConvergenŃa Se determină convergenŃa relativă a valorii proprii. Valoarea implicită este de 1.0E-10.
valorilor proprii
ConvergenŃa Valoarea de referinŃa implicită este de 0.00001. Valoarea erorilor cu care au fost
vectorilor proprii determinati vectorii proprii sunt comparate cu această valoare de referinŃă. Dacă
eroarea este mai mare decât valoarea de referinŃă, atunci aceasta va apare în paleta de
informaŃii cu culoarea roşie.
În analiză, programul foloseşte matricea diagonală a maselor. În consecinŃă, pentru
o modelare corespunzătoare a distribuŃiei maselor în model este necesară împărŃirea
barelor în mai multe segmente şi discretizarea corespunzătoare în cazul elementelor
finite plane. Precizia rezultatelor este suficient de bună dacă pentru fiecare
semiundă elementele sunt împărŃite în patru segmente (în cazul elementelor de
suprafaŃă pe ambele direcŃii).
Pentru structuri în cadre etajate se poate adopta modelul cu masele concentrate în
noduri. Pentru acoperişuri cu deschideri mari şi structură în reŃea suficient de
densă (grinzi, ferme, cabluri, etc.) este suficient a considera masele aplicate în
noduri.
Formele de vibraŃii sunt normalizate în raport cu matricea maselor:
{U }T ⋅ [M ]⋅ {U } = 1
5.3. Stabilitate
În cadrul analizei de stabilitate programul determină numărul cerut de parametrii
critici de încărcare minimi şi formele de pierdere a stabilităŃii aferente. Analiza este o
rezolvare a unei probleme generale de valori proprii (programul foloseşte metoda
iterării pe subspaŃii). Programul verifică dacă au fost determinate valorile proprii cele
mai mici.
În cadrul analizei structurii, programul determină numai valori proprii pozitive.
Valorile proprii apropiate de zero nu se pot determina.
Controlul analizei
Se dau parametri pentru analiză:
Ipoteza Se alege o ipoteză de încărcare pentru care se face analiza de stabilitate (numai o
singură ipoteză).
Numărul formelor Se dau numărul formelor de pierdere a stabilităŃii dorite. Valoarea implicită este 6.
de pierdere a Numai valoarea cea mai mică are semnificaŃie fizică (această valoare dă parametrul
stabilităŃii critic al încărcării).
Criterii de Vezi în capitolul Analiza modală

convergenŃă
Flambajul barelor Prin flambajul barelor se înŃelege flambaj într-un plan (axa deformată a barei este o
curbă plană, şi secŃiunea barei nu se roteşte în jurul axei x locale). SecŃiunea barei
trebuie să aibă una sau două axe de simetrie (dacă încărcările acŃionează în planurile
de simetrie) sau trebuie definite cu momentele de inerŃie principale I1 şi I2.
Barele trebuie împărŃite în cel puŃin patru segmente.
Dacă,
λcr < 0 , pierderea stabilităŃii are loc pentru încărcarea cu semnul opus, iar
parametrul critic al încărcării aferente ipotezei este λefectiv
cr ≥ λcr
În cazul structurilor care conŃin elemente de zăbrea programul determină
parametrul critic al încărcării aferente pierderii globale a stabilităŃii. Programul nu
analizează flambajul zăbrelelor.
5.4. Elemente finite

Structurile analizate pot să conŃină diferite elemente structurale. Pentru modelarea
acestor elemente programul dispune de numeroase elemente finite.
Toate tipurile de elemente finite se pot utiliza în analizele statică I, modală I şi
stabilitate. Analiza statică geometric nelineară şi analiza modală de ordinul II se poate
efectua numai pentru structurile alcătuite din bare.
Zăbrea Bară Nervură
Element finit patrulater de şaibă, placă, Element finit triunghiular de şaibă, placă,
învelitoare învelitoare
Arc Contact Reazem

(numai o singură (numai o singură
componentă este componentă este
reprezentată) reprezentată)
Deplasările nodale ale elementelor finite în sistemul local de coordonate sunt

prezentate în tabelul următor:
208 AxisVM 9 r2
Element finit ex ey ez θx θy θz Figura

u v w
Zăbrea *
Element liniar izoparametric cu două noduri
Bară * * * * * *
Element cubic Hermit de tip Euler-Bernoulli-Navier cu două noduri
Nervură * * * * * *
Element izoparametric Thimosenko cu trei noduri cu câmp cuadratic

de deplasări
Şaibă * *
Element cuadratic izoparametric de tip Serendipity cu opt noduri,

Element cuadratic izoparametric cu şase noduri
Placă * * *
Element cuadratic izoparametric de tip Hughes cu nouă noduri

(Mindlin), element cuadratic izoparametric cu şase noduri (Mindlin)
Învelitoare * * * *
Element combinat din elementele şaibă şi placă

Element finit ex ey ez θx θy θz Figura
u v w
Reazem
* * * * * *
(numai două
componente)
Arc * * * * * * (numai două

componente)
Contact *
Corp rigid
Element de
legatură * * * * * * (numai două
componente)
Unde:
u, v, w translaŃii locale în direcŃia axelor x, y, z
θx, θy, θz rotiri locale în direcŃia axelor x, y, z
(*) rigiditatea în direcŃia dată
Eforturi Eforturile în elementele finite în sistemul local de referinŃă:

Element finit Solicitare

Zăbrea Nx
Bară Nx Vy Vz Tx My Mz
Nervură Nx Vy Vz Tx My Mz
Şaibă nx ny nxy
Placă mx my mxy vx vy
Învelitoare nx ny nxy mx my mxy vx vy
Arc Nx Ny Nz Mx My Mz
Contact Nx
Reazem Nx Ny Nz Mx My Mz
Corp rigid
Element de legătură N- Nx Ny Nz Mx My Mz
N
Element de legătură nx ny nxy mx my mz
L-L
5.5. Etapele unei analize

Analiza unei structuri cu metoda elementului finit are următoarele etape:
Etapele unei analize 1. Determinarea proprietăŃiilor geometrice, de elasticitate, de rezemare şi a
încărcărilor pe structură.
2. Determinarea modului de preluare a încărcărilor (efectul de şaibă, placă,
învelitoare, grindă).
3. Definirea discontinuităŃilor locale (rigidizări, goluri).
4. Alegerea tipurilor de elemente finite pentru modelarea structurii. În această
etapă, materialul elementelor şi proprietăŃile de rigiditate se concentrează în
axa elementelor.
5. Discretizarea structurii. FineŃea discretizării trebuie să fie în concordanŃă cu
precizia dorită de calcul şi hardware-ul disponibil.
6. Pregătirea datelor conform punctul 5.:
a.) Caracteristici geometrice
b.) Caracteristici de rigiditate
c.) Topologia elementelor
d.) Caracteristici de rezemare
e.) Încărcări (statică), mase (analiza modală).
7. Verificarea datelor de intrare (precizie, compatibilitate).
8. Analiza structurii.
9. Alegerea rezultatelor caracteristice.
10. Verificarea rezultatelor după criteriile:
a.) Corectitudinea şi precizia rezultatelor (convergenŃa).
b.) Compatibilitatea rezultatelor cu condiŃiile definite în punctul 6.d.
c.) În cazul structurilor speciale, analiza cu altă metodă sau program pentru
compararea şi analiza rezultatelor.
11. Reluarea analizei. Dacă în punctul 10. nu este satisfăcută o condiŃie se reia
parcurgerea punctelor 1.-6. cu modificările necesare.
12. Extragerea rezultatelor caracteristice sub formă tabelară sau diagrame.
Concluzii finale privind rezistenŃa şi stabilitatea structurii cu respectarea
criteriilor de rezistenŃă şi stabilitate.
Modelare Construirea modelului de calcul al structurii înseamnă acceptarea unor ipoteze
(simplificatoare), a căror efecte asupra rezultatelor trebuie luate în considerare (la
dimensionare). La elementele de suprafaŃă, la baza împărŃirii în elemente finite trebuie
să fie o analiză atentă a stării de tensiune şi deformaŃie a structurii, luând în
considerare forma, materialele, încărcările şi rezemările efective.
PoziŃia nodurilor şi a liniilor (topologia împărŃirii în elemente finite) de reŃea depind şi
de discontinuităŃile apărute în geometrie (linii de contur neregulate, reazeme
intermediare) şi încărcările (forŃe concentrate sau distribuite variabile) structurii.
În locurile cu concentrări de tensiuni (unghiuri ascuŃite) este indicată o discretizare
mai fină. Evitarea singularităŃilor, cauzate de efecte concentrate, se face prin aplicarea
acestora pe suprafeŃe mici, dar finite.
Contururile curbe pot fi aproximate cu un număr corespunzător de segmente drepte.
Pentru a mări precizia rezultatelor este necesară îndesirea reŃelei de elemente finite. În
fiecare caz, reŃeaua cu o împărŃire mai fină trebuie să conŃină împărŃirea anterioară.
210 AxisVM 9 r2
5.6. Mesaje de eroare
Mesaje Matricea de rigiditate nu este pozitivă

Determinantul matricii de rigiditate este zero sau negativ, din cauza unei modelări
greşite.
Matrice singulară Jacobi
Matricea de rigiditate Jacobi a unui element finit este singulară (geometrie
deformată).
Nodurile nu au grad de libertate liber
Toate gradele de libertate sunt blocate.
DeformaŃie foarte mare în incrementul actual
Elementul a suferit deformaŃii foarte mari în incrementul actual.
Incrementul de rotire este foarte mare
Incrementul de rotire al elementului depăşeşte π/4 rad (90°). Pentru o soluŃie corectă
trebuie majorat numărul treptelor de forŃă.
Componentă de deplasare necorespunzătoare
Componenta controlului în deplasări este aleasă pe direcŃia unui grad de libertate
blocat.
Criteriile de convergenŃă nu au fost îndeplinite
Numărul iteraŃiilor nu este suficient.
DivergenŃă în iteraŃia actuală
În procesul de iterare a apărut divergenŃă. Paşii de incrementare sunt prea mari sau
criteriile de convergenŃă nu sunt suficient de restrictive.
Prea multe valori proprii
Rangul matricii maselor este mai mic decât a modurilor de vibraŃie cerute.
Nu s-a găsit nici o valoare proprie
Criteriile de convergenŃă nu au fost îndeplinite pentru nici o valoare proprie.
Aceasta nu este valoarea proprie minimă (xx)
Există xx valori proprii mai mici decât cea calculată.
Modelul conŃine elemente denaturate (foarte deformate). ModificaŃi reŃeaua!
ModificaŃi geometria elementelor finite denaturate.
Elementul finit a suferit deformaŃii excesive în timpul analizei.
MăriŃi numărul incrementelor de încărcare.
Rezultatele nu sunt convergente nici după numărul maxim de iteraŃii
MăriŃi numărul maxim de iteraŃii.
Nodul ... pe direcŃia ... nu are rigiditate.
VerificaŃi rezemarea pe direcŃia respectivă şi gradele de libertate nodale.
6. Rezultate
6.1. Statică
De pe foaia Statică se poate efectua analiza statică de ordinul I şi II. Vizualizarea
rezultatelor obŃinute.
Scara de reprezentare
Reprezentare
Componenta diagrame
Parametrii de reprezentată neliniare
reprezentare
Analiză statică Modul de
neliniară reprezentare
Ipoteza de încărcare, Căutare valori
combinaŃia, înfăşurătoarea min/max
sau combinaŃia de
dimensionare
Analiză statică Analiza statică liniară Vezi detaliat... 5.1 Statică

liniară
Analiză statică Analiza statică neliniară Vezi detaliat... 5.1 Statică

neliniară
Parametrii de Modul grafic şi parametrii de reprezentare a rezultatelor. Se poate selecta ipoteza de

reprezentare încărcare, combinaŃia, înfăşurătoarea sau combinaŃia de dimensionare.
Sectiuni afisate
in mod de
afisare sectiuni
Semnificatiile parametrilor de reprezentare din fereastra de dialog sunt urmatoarele:

În funcŃie de analiza efectuată se poate selecta din rezultatele liniare sau neliniare.
Pentru aceste rezultate se pot alege două sau trei tipuri de rezultate:
1. Rezultatele pentru o ipoteză sau combinaŃie de încărcare.
2. Diagrama înfăşurătoare din ipoteze şi/sau combinaŃii de încărcare.
Programul, din ipotezele selectate, alege valorile minime şi maxime şi le
vizualizează.
3. În cazul analizei liniare programul generează combinaŃii de dimensionare
folosind gruparea încărcărilor.
În cazul diagramelor înfăşurătoare şi de dimensionare se pot alege din opŃiunile:

Valori afisate Min, Max Concomitentă a valorilor maxime şi minime.
Min Vizualizarea numai a valorilor minime (valoarea cu semnul).
Max Vizualizarea numai a valorilor maxime (valoarea cu semnul).
Determinarea Dacă opŃiunea nu este activată (setare de bază), atunci programul Ńine cont de
maximelor pe baza combinaŃiile care într-o componentă dă rezultate minime sau maxime. Pentru anumite
tuturor metode de dimensionare este posibil ca să fie mai defavorabil o combinaŃie de
combinaŃiilor dimensioanre în care nu rezulta extreme.
Dacă opŃiunea este activată programul generează toate combinaŃiile posibile şi execută
212 AxisVM 9 r2
analizele prevazute în standarde. Având în vedere că numărul combinaŃiilor poate să

fie foarte mare metoda este recomandată numai modelelor de dimensiune şi cu ipoteze
de încărcare redusă.
Selectarea Dacă opŃiunea Automat este selectată în
formulelor pentru funcŃie de componenta rezultatelor
combinaŃii de programul determină dacă se generează
dimensioanre combinaŃiile SLU (stări limite ultime)
sau SLS (stari limite de serviciu).
Pentru Unic se poate opta pentru orice
formula. CombinaŃiile de dimensionare
calculate se pot accesa din structura
arborescentă a ipotezelor de încărcare.
Metoda de Pentru Eurocod si standardele care se bazeaza pe Eurocod se poate seta metoda de
combinare combinare.
Forma de afisare Nedeformat

Reprezentarea structurii şi în forma nedeformată.
Deformat
Structura este vizualizată numai în forma deformată.
Mod de afisaree Diagramă

Componenta rezultatelor selectate este reprezentată sub formă de diagramă. Pe
diagrame se poate afişa şi valoarea solicitărilor.
SecŃiune
Componenta rezultatelor selectate este reprezentată pe secŃiune cu sau fără
afişarea valorile solicitărilor. Sunt reprezentate secŃiunile deja definite şi
selectate.
Izolinie
Este un mod de reprezentare a componentei solicitării. Intervalul valorilor
minime şi maxime este împărŃit în subintervale ale căror limite sunt reprezentate
cu linii de culori diferite. Valorile solicitărilor corespunzătoare culorilor sunt
afişate în Fereastra de scară a culorilor. Detaliile pentru setarea ferestrei de scară
a culorilor. Vezi... 2.16.3 Paleta de culori
SuprafaŃă de nivel
Este un mod de reprezentare a componentei solicitării. Intervalul valorilor
minime şi maxime este împărŃit în subintervale care sunt reprezentate cu
suprafeŃe de culori diferite. Valorile solicitărilor corespunzătoare limitelor
culorilor sunt afişate în Fereastra de scară a culorilor. Detaliile pentru setarea
ferestrei de scară a culorilor. Vezi... 2.16.3 Paleta de culori
Inactiv
Este dezactivată reprezentarea grafică.
SecŃiuni Se pot activa reprezentarea secŃiunilor deja definite. Dacă pentru modul de
reprezentare se alege opŃiunea SecŃiuni, atunci diagramele sunt afişate numai în
secŃiunile selectate. Dacă există secŃiune definită printr-un plan de secŃiune, afişarea
conturului dreptunghiular al acesteia se poate seta prin opŃiunea Desenarea conturului
secŃiunii.
Cu opŃiunea Afişarea în planul elementelor se poate modifica reprezentarea tuturor
diagramelor. Pentru diagramele individuale setările se pot accesa din fereastra de
dialog a secŃiunilor Vezi... 2.14.11 SecŃiune
Componenta Se poate alege componenta de reprezentat.
Scara Scara de reprezentare a diagramelor. Valoarea implicită este de 1.00 pentru care
valoarea maximă din diagramă va fi 50 de pixeli. Scara se poate modifica după
preferinŃă.
Valori numerice
Nod
pe…
Afişarea valorii componentei pe nod sau pe reazem nodal.
Linie
Afişarea valorii componentei rezultatelor pe bară, nervură, secŃiuni, reazeme de
muchie, elemente de contact şi arc.
SuprafaŃă
Afişarea valorii componentei rezultatelor pe elemente de suprafaŃă şi reazeme de
suprafaŃă. Rezultatele pe elemente de suprafaŃă sunt date în şapte sau nouă
noduri. Programul determină valoarea maximă absolută pe elementul finit şi o
afişează numai pe aceasta. Punctul cu valoarea maximă este marcat cu un punct
negru pe ecran.
Numai Min./Max.
Valorile afişate pe noduri, linii sau suprafeŃe vor fi minimele şi maximele locale.
Componenta my a momentului Componenta Rz a reacŃiunii

încovoietor
Cu butonul Alte setari … se poate opta pentru urmatoarele optiuni:
Uniformizarea Nu este
solicitărilor Solicitările obŃinute în noduri nu sunt mediate.
Selectiv
Solicitările obŃinute în noduri sunt mediate în funcŃie de sistemul local de
coordonate a elementelor care sunt legate în nodul respectiv şi încărcările
aferente elementelor.
Toate
Solicitările obŃinute în noduri sunt mediate fără a se lua în considerare
caracteristicile elementelor şi încărcările pe acestea.
VariaŃia intensităŃii Setarea parametrilor de intensitate.
214 AxisVM 9 r2
Ipoteza de
încărcare,
combinaŃia,
înfăşurătoare sau
combinaŃia de
dimensionare
Din lista de selecŃie se poate alege:

Ipoteza sau combinaŃia de încărcare
Pasul analizei neliniare
Înfăşurătoarea
CombinaŃie de dimensionare
Componenta Din lista de selecŃie se poate alege componenta de:
reprezentată
Deplasări (eX, eY, eZ θX, θY,
θZ,eR, θR)
Solicitări de bară (Nx, Vy, Vz, Tx, My, Mz)
Efort unitar în bară (Smin, Smax,Ty, Tz )
Eforturi de suprafaŃă (nx, ny, mx, my, mxy, vx, vy,
qR, n1, n2, αn, m1, m2, αm,
nxD, nyD, mxD, myD)
VariaŃia intensităŃii (dnx, dny, dnxy, dmx, dmy, dmxy, dvx, dvy)
Efort unitar în suprafaŃă (Sxx, Syy, Sxy, Sxz, Syz, So, S1, S2)
ReacŃiune reazem nodal (Rx, Ry, Rz, Rxx, Ryy, Rzz)
ReacŃiune reazem pe muchie (Rx, Ry, Rz, Rxx, Ryy, Rzz)
ReacŃiune reazem de suprafaŃă (Rx, Ry, Rz)
Solicitare arc (Rx, Ry, Rz, Rxx, Ryy, Rzz)
Solicitare contact (Nx)
Modul de
reprezentare Modul de reprezentare
Din lista de selecŃie se poate alege modul de reprezentare a componentei rezultatelor:

Diagramă
SecŃiune
Izolinie
SuprafaŃă de nivel
Inactiv
La reprezentarea componentelor rezultatelor înfăşurătoare Min, Max şi combinaŃii
de dimensionare Min, Max, modul de reprezentare cu Izolinie şi SuprafeŃe de nivel
nu se poate folosi
Scara reprezentării
Cu scara reprezentării se poate modifica scara diagramelor.
6.1.1. Valori minime şi maxime

Programul caută valorile minime şi
maxime în ipoteza de încărcare şi detaliul
actual (dacă sunt activate detalii, valorile
minime şi maxime se referă numai la
acestea).
FuncŃia determină valoarea minimă şi
maximă a componentei selectate. Dacă
aceste valori extreme apar în mai multe
noduri acestea sunt marcate de program.
6.1.2. AnimaŃie
Salvare în fişier
video
Setarea parametrilor de
Butoane de comandă Setarea vitezei de
animaŃie
rulare
Se pot vizualiza deplasările, eforturile, formele de vibraŃii şi de pierdere a stabilităŃii
cu faze de mişcare.
Parametri
AnimaŃie Derulare
UnidirecŃional
Derulare de la zero până la
valoarea maximă.
BidirecŃional
Derulare continuă de la zero până
la valoarea maximă.
Generare faze SecvenŃe

Numărul cadrelor folosite pentru animaŃie între 3-99.
Recalcularea randării
Vizualizarea solicitării cu acoperire în fiecare fază.
Recalculare culori
Culorile sunt schimbate în fiecare fază conform valorilor zero şi maximă setată în
Fereastra de scară a culorilor.
Fişier video Realizare fişier video: Clicând pe butonul roşu putem salva animaŃia sub numele
numefisier.avi, care ulterior poate fi vizualizat cu programul Windows Media Player.
Programul generează în fişierul video un număr de secvenŃe care se poate seta la
Parametri.... De obicei aceste filme au durata setată în fereastra Durata pozelor - dacă
hardware-ul are capacitatea necesară pentru vizualizare. Implicit această valoare este
de 100 ms, ceea ce înseamnă o viteză de 10 poze/sec.
216 AxisVM 9 r2
6.1.3. Reprezentare diagrame

Parametrii diagramei
Reprezentarea rezultatelor calculului neliniar sub formă de diagrame.

Se pot reprezenta maxim două diagrame.
Pentru diagramă trebuie selectată o componentă pentru axa X şi una pentru Y.
Perechile de valori aferente paşilor de iteraŃie se reprezintă cu o linie
continuă.
Setarea parametrilor:
6.1.4. Tabele cu rezultate

În tabele sunt afişate valorile rezultatelor. Dacă o parte din elementele structurii sunt
selectate, în tabel se afişează numai rezultatele pe aceste elemente. După preferinŃă, se
pot selecta şi alte criterii de filtrare pentru afişarea tabelară a rezultatelor (de ex. în
funcŃie de tipul de secŃiune). ConŃinutul tabelului, cu ajutorul memoriei temporare
(Clipboard), se poate transfera în alte programe (de ex. Excel, Word).
Vezi...2.9 Tabele
OpŃiuni de Se poate opta ca tabelul afişat să conŃină toate rezultatele sau/şi un extras din rezultate.
reprezentare Tot în această fereastră de dialog se selecta componenta de rezultat care este afisat în
[CTRL]+[R] tabel. FuncŃia se poate accesa şi din meniul Format\Afisarea rezultatelor….
În tabelul CombinaŃii de dimensionare (vezi... 4.10.2), în afară de valorile
componentelor min/max, sunt afişate datele ipotezelor participante în aceste
combinaŃii cu notaŃiile următoare:
[] ipotezele cu încărcările permanente
|| ipotezele cu încărcările cvasipermanente
{} ipotezele cu încărcările variabile
() ipotezele cu încărcările excepŃionale
Rezultate Dacă opŃiunea este selectată atunci se vor

afişa toate liniile tabelului, nu numai
extrasul rezultatelor.
Extras La capătul fiecărui tabel se găseşte un

extras care este întocmit din valorile
rezultatelor din tabel. În acest extras sunt
afişate valorile eforturilor minime şi
maxime din tabel.
Caută valori În tabel valorile minime şi maxime sunt extrase numai pentru elementele selectate.
extreme Componentele aferente valorilor maxime se afişează în toate cazurile.
Dacă componenta min/max apare într-o singură secŃiune valorile aferente din acel loc
se afişează şi în tabel. În caz contrar în locul componentelor aferente se afişează ∗.
În coloana DistanŃă se afişează locul primei apariŃii a componentei min/max.
Filtrare proprietăŃi Vezi în capitolul 2.9 Tabele.
Imprimare Clicând pe icoana cu imprimantă se va afişa fereastra de dialog descris în capitolul

3.1.10 Imprimare. FuncŃia se poate accesa şi din File\Imprimare. Se va imprima
tabelul cu coloanele setate conform proprietătiilor de filtrare.
6.1.5. Deplasări
Nod Ca rezultat, se obŃin valorile
componentelor deplasării după direcŃiile
globale, pe baza cărora este determinată
rezultanta translaŃiilor (eR) şi rezultanta
rotirilor (fR).
Reprezentările deplasărilor pentru o şaibă în consolă:

218 AxisVM 9 r2
diagramă cu afişarea valorilor secŃiune cu afişarea valorilor
curbă de nivel suprafaŃă de nivel
Bară Se obŃin componentele rezultatelor deplasărilor secŃionale a barelor în sistemul global

şi local de coordonate.
Se activează prin selectarea barei.
La vizualizarea modelului sau detaliile modelului, valorile deplasărilor nodale şi
secŃionale se afişează în sistemul global de coordonate.
La selectarea unei bare cu cursorul apare fereastra cu deplasările nodale şi secŃionale
ale barei în sistemul local de coordonate al acestuia.
Concomitent se pot afişa mai multe bare în această fereastră, dacă:
a.) diferenŃa dintre unghiurile locale de coordonate a barelor nu
depăşeşte o valoare dată
b.) direcŃiile axelor locale x coincid
c.) materialele barelor sunt identice
În cadrul ferestrei există posibilitatea afişării rezultatelor şi a altor ipoteze sau

combinaŃii de încărcare. În cazul înfăşurătoarelor se poate opta pentru activarea sau
dezactivarea funcŃiilor componente.
Prin mişcarea liniei albastre ale diagramelor, pe bară se citesc rezultatele în diferite
puncte.
Tabele cu rezultate Vezi detaliat... 6.1.4 Tabele cu rezultate

Inserarea Diagramele se pot salva cu nume şi se pot insera asociativ în documentaŃie.
diagramelor în Vezi... 3.5.8 Salvare în biblioteca de desene
documente
6.1.6. Eforturi în elemente de zăbrea sau bară

Zăbrea În elementele de tip zăbrea apar numai eforturi axiale Nx.
Dacă semnul forŃei axiale este pozitiv, elementul de zăbrea este întins. Valorile
min/max pentru solicitările înfăşurătoare şi de dimensionare se pot afişa concomitent
pe model.
Diferite moduri de reprezentare pentru solicitările unei grinzi cu zăbrele:

diagrama Nx cu afişarea valorilor valori min/max Nx cu afişarea valorilor
Bară În elemente bară se stabilesc următoarele eforturi: Nx , Vy , Vz , Tx , My , Mz.

Eforturile în bare sunt date în sistemul
local de coordonate. Sensurile pozitive
ale eforturilor sunt date în figură.
Diagramele de momente încovoietoare
sunt desenate de program pe fibra întinsă
a barei.
Diferite moduri de reprezentare pentru eforturi pe cadre:

diagrama Nx cu afişarea valorilor valori min sau max Vz cu afişarea
valorilor
diagrama My cu afişarea valorilor valori min/max My cu afişarea valorilor
La selectarea unei bare cu cursorul apare fereastra cu diagramele acesteia.

Concomitent, se pot afişa mai multe bare în această fereastră, dacă:
a.) diferenŃa dintre unghiurile locale de coordonate ale barelor nu depăşeşte o
valoare dată
b.) direcŃiile axelor locale x coincid
c.) materialele barelor sunt identice
220 AxisVM 9 r2

dezactivarea funcŃiilor componente.
Prin mişcarea liniei albastre a diagramelor, pe bară se citesc rezultatele în diferite
puncte.
Tabele cu rezultate Se pot afla solicitările în orice secŃiune a barei.

La selectarea unei ipoteze sau combinaŃii de încărcare, în tabele apar solicitările
calculate în toate secŃiunile barei.
Vezi detailat... 6.1.4 Tabele cu rezultate

documente
Pentru combinaŃiile de înfăşurătoare şi de dimensionare pe bare se afişează numai

valorile componentelor min/max.
Dacă componenta min/max apare într-un singur loc în model valorile aferente ale
solicitărilor în acel loc se afişează şi în tabel. În caz contrar, în locul solicitărilor
aferente se afişează ∗, iar în coloana DistanŃă se afişează locul primei apariŃii a
componentei min/max.
6.1.7. Solicitări de nervură

Pentru elemente de nervură se stabilesc
următoarele eforturi: Nx , Vy , Vz , Tx , My , Mz.
Eforturile în elementul de nervură sunt date în
sistemul local de coordonate cu originea în
centrul de greutate al secŃiunii acestuia. Sensurile
pozitive ale eforturilor sunt date în figură.
Diagramele de momente încovoietoare sunt
desenate de program pe fibra întinsă a barei.
În nervurile cuplate excentric de elemente de învelitoare, pe lângă momentele

încovoietoare şi forŃele tăietoare, apare şi forŃa axială.
Eistă posibilitatea de a reprezenta un poligon format din mai multe elemente de
nervură dacă unghiul axelor locale acestora coincid.
Diferite moduri de reprezentare pentru solicitările de nervură:
diagrama Tx cu afişarea valorilor diagrama My
Tabele cu rezultate Vezi detailat... 6.1.4 Tabele cu rezultate
6.1.8. Eforturi în elemente de suprafaŃă

Eforturi În elementele de suprafaŃă se produc următoarele eforturi:
Element de suprafaŃă NotaŃie Element de suprafaŃă NotaŃie

Şaibă nx Învelitoare nx
ny ny
nxy nxy
mx
my
mxy
vxz
vyz
Placă mx
my
mxy
vxz
vyz
Diferite moduri de reprezentare pentru o placă rigidizată cu nervuri:
diagramă secŃiune cu valori
izolinie suprafaŃă de nivel

222 AxisVM 9 r2
În cazul momentelor unei plăci, indicii x şi y reprezintă direcŃia fibrelor încovoiate

paralele cu axele locale sau direcŃia armării. Momentul încovoietor mx roteşte în
jurul axei locale y iar my în jurul axei x.
Eforturile de încovoiere pentru placă sunt pozitive dacă întind fibra de sus (faŃa
elementului dinspre direcŃia pozitivă a axei z ), şi negative dacă întind faŃa opusă .
VariaŃia intensităŃii Toate modelele de elemente finite şi analiza cu elementele finite sunt aproximări
inginereşti. În funcŃie de numărul elementelor finite din model, de forma lor, de
condiŃiile de solicitare şi de rezemare şi de alŃi factori, precizia aproximării poate să fie
foarte corectă sau greşită.
La aprecierea preciziei de aproximare ne ajută, fără a efectua o analiză nouă,
vizualizarea variaŃiei intensităŃilor. VariaŃia intensităŃilor pe baza rezultatelor de calcul
ne arată mărimea variaŃiei solicitărilor în interiorul elementelor, în procente, în raport
cu valoarea maximă a solicitării. La elementele care arată variaŃii mari de intensităŃi,
pentru o aproximare mai exactă se recomandă îndesirea reŃelei. Valoarea acceptabilă a
modificării intensităŃilor se poate determina pe bază de experienŃă.
Eforturi principale Pentru elementele de suprafaŃă programul determină

eforturi principale n1, n2, αn, m1, m2, αm şi rezultanta
forŃei tăietoare qR.
Valorile sunt afişate corespunzător următoarelor
condiŃii şi semne:
m1 ≥ m2 , n1 ≥ n 2
− 90 ο < α ≤ +90 ο în raport cu axa locală x a

elementului finit plan
Învelitoare
Şaibă Placă
2
nx + ny  nx − ny  2
n1 n1 = +   + nxy

-
2  2 
2
nx + ny  nx − ny 
n2 n2 = −  2
 + nxy

-
2  2 
2 nxy
tg ( 2α n ) =
αn n x − ny
-
2
mx + m y  mx − m y  2
m1 - m1 = +   + m xy

2  2 
2
mx + m y  m x − my 
m2 - m2 = −  2
 + m xy

2  2 
2m xy
tg ( 2α m ) =
αm -
mx − m y
2
vSz = v xz + v yz
vSz -
În cazul elementului de şaibă solicitat în starea plană de deformaŃie n ≠ 0 , dar

z
aceste valori nu sunt calculate.
Eforturile se pot afişa sub formă de diagramă, secŃiune, curbă de nivel şi suprafeŃe de
nivel.
În cazul reprezentării direcŃiilor principale (αn, αm) sub formă de diagramă sunt
vizualizaŃi vectorii corespunzători, a căror lungime şi culoare variază în funcŃie de
efortul principal în direcŃia respectivă. Capătul vectorului este marcat cu o linie
perpendiculară dacă valoarea efortului principal este negativă.
Efort principal negativ
Tabele cu rezultate Vezi detailat... 6.1.4 Tabele cu rezultate
Eforturi pentru La elementele de suprafaŃă se determină forŃele normale şi momentele nxv, nyv, mxv,
dimensionarea myv , la care se dimensionează armăturile.
armăturilor Valorile se determină astfel:
nxv = nx ± nxy , nyv = ny ± nxy
m xv = m x ± m xy , m yv = m y ± m xy
Mărimea eforturilor de dimensionare a armăturilor se poate vizualiza sub formă de

diagrame, diagrame pe secŃiuni, curbe sau suprafeŃe de nivel.
6.1.9. ReacŃiuni
În elemente de reazem (resort) deplasările cu semn pozitiv
corespund reacŃiunilor cu semn pozitiv (efort axial şi
moment de torsiune).
De exemplu, alungirea reazemului (resort) produce
întindere.
ReacŃiunile se pot vizualiza sub formă de diagrame sau cu
culori. În modul de reprezentare cu diagrame reacŃiunea
apare reprezentată cu vector.
Rezultanta În cazul reazemelor sunt calculate şi rezultantele ReR şi RθR. pe baza următoarelor
reacŃiunilor formule:
2 2 2
R eR = R ex + R ey + R ez R θR = R θ2x + R θ2y + R θ2z
Diferite moduri de reprezentare a reacŃiunilor:

Momente Ryy în reazeme Rezultanta ReR a reacŃiunilor
Solicitare Ry în reazeme de muchie Rezultanta ReR a reacŃiunilor de muchie
Tabele cu rezultate
Vezi detaliat... 6.1.4 Tabele cu rezultate
224 AxisVM 9 r2
6.1.10. Solicitări pentru elemente de legătură linie-linie si articulaŃii pe muchie

Solicitări Pentru elementele de legătură linie-linie şi articulŃii pe muchie programul determină
forŃele nx, ny, nz şi momentele mx, my, mz. Dacă componentele de rigiditate sunt zero
pentru fiecare element, atunci şi componentele rezultatelor aferente vor fi zero, astfel
că nu vor fi afişate în structura arborescentă a rezultatelor şi în tabele.
6.1.11. Eforturi unitare (tensiuni) în elemente de zăbrea şi bară

Zăbrea În elemente de zăbrea sunt calculate eforturile unitare de Nx
compresiune/întindere: Sx =
Ax
Dacă semnul efortului unitar este pozitiv, elementul de zăbrea este întins. Valorile
min/max pentru solicitările înfăşurătoare şi de dimensionare se pot afişa concomitent
pe model.
Modul de vizualizare a eforturilor unitare este identic cu vizualizarea eforturilor de
zăbrea (curbe şi suprafeŃe de nivel).
Bară/nervură În secŃiunea barelor şi a nervurilor se vor calcula următoarele eforturile unitare:
Eforturi unitare de întindere şi compresiune din întindere, compresiune şi încovoiere:
N x M y ⋅ I z + M z ⋅ I yz M z ⋅ I y + M y ⋅ I yz
S x ,i = + ⋅ zi − ⋅ yi
Ax 2 2
I y ⋅ I z − I yz I y ⋅ I z − I yz
unde yi , zi sunt coordonatele cu semn faŃă de centrul de greutate a secŃiunii. Semnul

pozitiv reprezintă întindere.
Efort unitar rezultant de forfecare din forfecare şi torsiune (Saint-Venant), cu
neglijarea eforturiler de forfecare din torsiune:
Pentru secŃiuni pline:
Vi = V y2,i + V z2,i
unde componentele de efort unitar de forfecare:
V y  ∂Φ y  Vz  ∂Φ z  M x   ∂ω  
V y ,i =   +   +   − zi 
 
Ax  ∂y  i Ax  ∂y  i I x   ∂y  i 

V y  ∂Φ y  Vz  ∂Φ z  M x   ∂ω  
Vz ,i =   +   +    + yi 
Ax  ∂z  i Ax  ∂z  i I x   ∂z  i 
unde Φy şi Φ z funcŃiile de eforturi unitare de forfecare aferente pentru forfecările în
direcŃiile y şi z.
Pentru profile cu pereŃi subŃiri:
V y  ∂Φ y  Vz  ∂Φ z  M x   ∂ω   M
Vi =   +   +    + mi  + x ti
Ax  ∂s  i Ax  ∂s  i I x   ∂s i  Ix
unde ultimii doi termeni sunt eforturile unitare de forfecare din răsucire. mi distanŃa
măsurată perpendicular pe peretele profilului din centrul de greutate al secŃiuni, ti
grosimea pereŃilor. ω , Φy şi Φ z se determina pe linia mediană.
Efort unitar echivalent (Von Mises):
S o,i = S x2,i + 3Vi 2

Dacă secŃiunea este compusă din mai multe profile valorile Vi si So,i nu sunt
calculate.
Efort unitar mediu:
Vy Vz
Vy , átlag = , Vz , átlag = , dacă Ay, Az = 0, atunci Ay=Az=Ax
Ay Az
Reprezentarea eforturilor unitare Sminmax, Vminmax, Sominmax pentru bare este

asemănătoare cu reprezentarea eforturilor, dar valorile sunt cele minime şi maxime.
Se pot reprezenta diagrame pe poligoane formate din mai multe bare dacă sunt
satisfăcute condiŃiile de la punctul 6.1.6.

dezactivarea funcŃiilor componente. Prin mişcarea liniei albastre a diagramelor, pe
bară se citesc rezultatele în diferite puncte.
Tabele cu rezultate Se pot afişa tensiunile pentru orice secŃiune a barei.

În cazul ipotezelor sau combinaŃiilor de încărcare în tabel sunt afişate valorile pentru
fiecare secŃiune.
Vezi detaliat... 6.1.4 Tabele cu rezultate
documente
Pentru înfăşurătoare şi combinaŃiile de dimensionare pe bare se afişează numai
valorile componentelor min/max.
Dacă componenta min/max apare într-un singur loc în model, valorile aferente ale
eforturilor unitare în acel loc se afişează şi în tabel. În caz contrar, în locul
eforturilor unitare aferente se afişează ∗, iar în coloana DistanŃă se afişează locul
primei apariŃii a componentei min/max.
6.1.12. Eforturi unitare în elemente de suprafaŃă

Eforturi unitare Programul determină în noduri eforturile unitare în fibrele inferioare, mediane şi
superioare:
Componenta Şaibă Placă Învelitoare

nx 6 nx 6
sxx sxx = sxx = ± ⋅ mx sxx = ± ⋅ mx
t t2 t t2
ny 6 ny 6
syy syy = syy = ± 2 ⋅ my syy = ± ⋅ my
t t t t2
nxy 6 nxy 6
sxy sxy = sxy = ± 2 ⋅ mxy sxy = ± 2 ⋅ mxy
t t t t
3v xz 3v xz
sxz
sxz = sxz =
2t 2t
226 AxisVM 9 r2
syz 3v yz 3v yz
s yz = s yz =
2t 2t
În cazul elementelor de şaibă în stare plană de deformaŃie
szz ≠ 0
.
În acest caz valoarea Szz este calculată cu formula:
s zz = ν ⋅ ( s xx + s yy )
În cazul momentelor unei plăci, indicii x şi y reprezintă direcŃia fibrelor încovoiate
paralele cu axele locale.
Momentul încovoietor mx se roteşte în jurul axei locale y, iar my în jurul axei x.
Efortul unitar Von Pentru elementele de suprafaŃă se calculează efortul unitar Von Mises cu relaŃia:
Mises
sö = 0.5 [( s xx − s yy ) 2 + ( s yy − s zz ) 2 + ( s zz − s xx ) 2 ] + 3( s xy
2 2
+ s yz 2
+ s zx )
Valoarea eforturilor unitare se poate vizualiza sub formă de diagramă, diagramă pe

secŃiune şi curbă sau suprafaŃă de nivel.
6.1.13. Linii de influenŃă

Pentru forŃele unitare PX, PY, PZ se determină liniile de influenŃă care se pot vizualiza
grafic sau se pot afişa numeric. ForŃele unitare sunt dirijate după direcŃia pozitivă a
axelor globale de referinŃă.
Ordonatele liniei de influenŃă ne dau valorile solicitărilor în secŃiunea corespunzătoare
liniei de influenŃă din forŃa +1, care acŃionează în locul ordonatei.
Zăbrea Clicând pe o zăbrea, apare valoarea absolută maximă de pe zăbrea.
Reprezentarea liniei de influenŃă la element de zăbrea:
Interpretarea forŃei 1 în direcŃia Z. Linia de influenŃă a grinzii cu zăbrele
Linia de influenŃă a unei Linia de influenŃă a tălpii de

zăbrele la grinzi cu zăbrele jos la grinzi cu zăbrele
Bară Clicând pe bară, apare ordonata cu valoarea absolută maximă de pe elementul de bară.
Reprezentarea liniilor de influenŃă la bare:
Interpretarea forŃei 1 în direcŃia Z. Linie de influenŃă Nx
Linie de influenŃă Vz Linie de influenŃă My
6.1.14. Încărcări neechilibrate
Pentru fiecare ipoteză de încărcare programul determină rezultanta încărcărilor

exterioare pe direcŃiile X, Y, Z, XX, YY, ZZ ale sistemului global de referinŃe, care
sunt afişate în rândul notat cu E.
În tabel pentru fiecare ipoteză de încărcare este ataşat un rând notat cu I în care se
afişează rezultanta încărcărilor neechilibrate pe nod. Dacă această valoare nu este 0, o
parte a încărcărilor exterioare nu încarcă reazemele. Acest fapt se întâmplă când
gradele de libertate nodale nu sunt fixate corespunzător.
Se recomandă verificarea echilibrului după fiecare analiză statică.
6.2. Analiza modală
Se obŃin rezultatele analizei modale.

Modurile de vibraŃii se pot vizualiza grafic sub formă de diagrame şi valoric în tabele.
Formele de vibraŃii sunt normalizate în raport cu masele.
Vizualizarea formelor de vibraŃie:
cadru, modul 1 de vibraŃie cadru, modul 2 de vibraŃie
placă, modul 2 de vibraŃie placă, modul 6 de vibraŃie
În fereastra de informaŃii sunt afişate următoarele date:

f: frecvenŃa [Hz]
228 AxisVM 9 r2
ω: frecvenŃa circulară [radiani/s]

T: perioada [s]
V.p.: valoarea proprie
Eroare: eroarea relativă a soluŃiei
Numărul iteraŃiilor: numărul iteraŃiilor în care s-a găsit soluŃia
Analiza se efectuează o dată numai pentru o ipoteză sau combinaŃie de încărcare
dar programul salvează rezultatele tuturor analizelor efectuate.
6.3. Stabilitate
Se obŃin rezultatele analizei de stabilitate.

Forma de pierdere a stabilităŃii se poate vizualiza
grafic, sub formă de diagrame şi valoric, în tabele.
În fereastra de informaŃii sunt afişate următoarele date:
ncr: parametrul încărcării critice
Eroare: eroarea relativă a soluŃiei
IteraŃie: numărul iteraŃiilor efectuate
Analiza se efectuează o dată numai pentru o ipoteză sau combinaŃie de încărcare

dar programul salvează rezultatele tuturor analizelor efectuate.
6.4. Armare
6.4.1. Calculul armăturii pentru elemente plane

Calculul armăturii elementelor plane se poate face după următoarele standarde:
STAS STAS 10107/0-90
Eurocode 2: EN 1992-1-1:2004
DirecŃiile de armare sunt considerate direcŃiile x, y ale sistemului local de coordonate
ale elementelor placă, şaibă sau învelitoare. Pentru Eurocod 2 momentele si fortele
axiale de dimensionare se determina cu un calcul optim de armare pentru direcŃii
legate.
Nu este stabilită cantitatea de armătură minimă necesară într-o secŃiune. CantităŃile

de armătură mai mici decât cantitatea minimă necesară, sunt numai informative.
Componentele mxv, myv, nxv, nyv eforturi de dimensionare

rezultatelor axi, aria de armătură inferioară necesară pe direcŃia x
ayi, aria de armătură inferioară necesară pe direcŃia y
axs, aria de armătură superioară necesară pe direcŃia x
ays, aria de armătură superioară necesară pe direcŃia y
xi aria de armătură inferioară efectivă pe direcŃia x
yi aria de armătură inferioară efectivă pe direcŃia y
xs aria de armătură superioară efectivă pe direcŃia x
ys aria de armătură superioară efectivă pe direcŃia y
wk(i) deschiderea fisurii în axul armăturii inferioare
wk(s) deschiderea fisurii în axul armăturii superioare
wk2(i) deschiderea fisurii în fibra inferioară a plăcii
wk2(s) deschiderea fisurii în fibra superioară a plăcii
wR(i) imaginea fisurilor inferioare
wR(s) imaginea fisurilor superioare
Parametrii de Pentru calculul armăturii necesare se dau următorii parametrii:

armare
Materiale Tipul betonului

Tipul oŃelului
Grosimea Grosimea h al elementului
Valoarea relativă a înălŃimii zonei comprimate (numai pentru STAS)
Excentricitatea Pentru Eurocod 2 exentricitatea nefavorabilă în funcŃia de grosimea h adună la
nefavorabilă excentricitatea calculată din momentul încovoietor şi forŃa axială în aşa fel încât să
majoreze valoarea totală a excentricităŃii.
PoziŃia armăturii xinferior, yinferior,
xsuperior, ysuperior PoziŃia armăturii (PoziŃia armăturii < h/2)
Prin poziŃia armăturii se înŃelege distanŃa între marginea betonului şi axul

armăturii.
230 AxisVM 9 r2
6.4.1.1. Calculul armăturii conform STAS
Placă Dacă solicitările, mx, my, mxy sunt date într-un punct, atunci momentele încovoietoare
de dimensionare sunt următoarele:
∆m 2 = 0
Momentul optim de rezervă:
∆m 1 = min!
mx ≥ my
m x ≥ − m xy
da nu
m xf = m x + m xy m xf = 0
2
m xy
m yf = m y + m xy m yf = m y +
mx
m y ≤ m xy
da nu
2
m xy
m xa = −m x + m xy m xa = −m x +
my
m ya = −m y + m xy m ya =0
Programul determină cantitatea necesară de armătură în secŃiune în zona întinsă şi

comprimată.
Rezultate Rezultatele sunt următoarele:
axa, axf, aya, ayf
aria de armătură totală pe direcŃia x: Ax = axa + axf
aria de armătură totală pe direcŃia y: Ay = aya + ayf
Mesaje de eroare
Se afisează mesajul ˝SecŃiunea nu se poate arma! ˝in următoarele cazuri

Momentul de dimensionare este mai mare decât 175 . ⋅ M R0 , unde M R0 este
momentul capabil a secŃiunii fără armătură comprimată.
Tabele cu rezultate NotaŃii folosite:
(-) armătura comprimată
??? secŃiunea nu se poate arma în direcŃia respectivă
Armătură întinsă nu este marcată cu nici un simbol.
Şaibă Programul determină cantitatea necesară de armătură numai pentru şaiba în stare plană
de tensiune.
Dacă eforturile, nx, ny, nxy sunt date într-un punct, eforturile normale de dimensionare
sunt următoarele:
ForŃa normală optimă de rezervă:
∆n2 = 0
∆n1 = min!
ny ≥ nx
nx ≥ − nxy
da nu
n x = n x + n xy nx = 0
2
nxy
n y = n y + nxy ny = ny +
nx

comprimată. Armătură comprimată rezultă numai în secŃiunile în care betonul nu poate
prelua forŃa normală de dimensionare.
axa, axf, aya, ayf
Aria de armătură necesară pentru secŃiunea totală se obŃine prin suma
Axi + Axs.
Mesaje de eroare Se afişeaza mesajul ˝SecŃiunea nu se poate arma! ˝în următoarele cazuri
Capacitatea portantă a armăturilor comprimate rezultată din eforturile de
dimensionare este mai mare decât capacitatea portantă a betonului comprimat.
( A s ⋅ Rsu ≥ A b ⋅ Rbu )
Învelitoare Dacă eforturile nx, ny, nxy, mx, my, mxy sunt date într-un punct, eforturile de
dimensionare sunt calculate conform celor descrise la armarea plăcilor şi a şaibelor.
comprimată.
axi, axs, ayi, ays
aria de armătură totală pe direcŃia x: Ax = axi + axs
aria de armătură totală pe direcŃia y: Ay = ayi + ays
Mesaje de eroare
Se afişeaza mesajul ˝SecŃiunea nu se poate arma! ˝în următoarele cazuri
Capacitatea portantă a armăturilor comprimate rezultată din eforturile de

dimensionare este mai mare decât capacitatea portantă a betonului comprimat.
( A s ⋅ Rsu ≥ A b ⋅ Rbu )

6.4.1.2. Calculul armăturii conform EUROCODE
Placă Dacă solicitările, mx, my, mxy sunt date într-un punct, atunci momentele încovoietoare
de dimensionare sunt următoarele:
∆m 2 = 0
Momentul optim de rezervă:
∆m1 = min!
mx ≥ my
232 AxisVM 9 r2
m x ≥ − m xy
da nu
m xf = m x + m xy m xf = 0
2
m xy
m yf = m y + m xy m yf = m y +
mx
m y ≤ m xy
da nu
2
m xy
m xa = −m x + m xy m xa = −m x +
my
m ya = −m y + m xy m ya = 0

comprimată.
axa, axf, aya, ayf
Mesaje de eroare
Se afisează mesajul ˝SecŃiunea nu se poate arma! ˝in următoarele cazuri
A sinferior + A ssuperior > 0,04 A c , unde Ac aria secŃiunii de beton
Şaibă Programul determină cantitatea necesară de armătură numai pentru şaiba în stare plană
de tensiune.
Dacă eforturile, nx, ny, nxy sunt date într-un punct, eforturile normale de dimensionare
sunt următoarele:
ForŃa normală optimă de rezervă:
∆n2 = 0
∆n1 = min!
ny ≥ nx
nx ≥ − nxy
da nu
n x = n x + n xy nx = 0
2
nxy
n y = n y + nxy n y = ny +
nx

comprimată. Armătură comprimată rezultă numai în secŃiunile în care betonul nu poate
prelua forŃa normală de dimensionare.
axa, axf, aya, ayf
Aria de armătură necesară pentru secŃiunea totală se obŃine prin suma

Axi + Axs.
Mesaje de eroare Se afişeaza mesajul ˝SecŃiunea nu se poate arma! ˝în următoarele cazuri
Asinferior + Assuperior > 0 ,04 A c , unde Ac aria secŃiunii de beton

Învelitoare Dacă eforturile nx, ny, nxy, mx, my, mxy sunt date într-un punct, eforturile de
dimensionare sunt calculate conform celor descrise la armarea plăcilor şi a şaibelor.
comprimată.
axi, axs, ayi, ays
aria de armătură totală pe direcŃia x: Ax = axi + axs
aria de armătură totală pe direcŃia y: Ay = ayi + ays
Mesaje de eroare
Se afişeaza mesajul ˝SecŃiunea nu se poate arma! ˝în următoarele cazuri
Asinferior + Assuperior > 0 ,04 A c , unde Ac aria secŃiunii de beton

6.4.2. Aria de armătură efectivă

Aria de armătură În urma determinării ariei de armătură necesară se poate defini aria de armătură
efectivă efectivă. Cu aria de armătură efectivă programul determină deschidererea fisurilor
pentru plăci, şaibe şi învelitoare.
Cu aria de armătură efectivă se pot calcula săgeŃile în domeniul neliniar pentru plăci.
Repartizare Se definesc armarea efectivă inferioară şi superioară după cum urmează:

armătura
Armarea efectivă se
afişează în structura din
stânga a ferestrei de
dialog.
Dacă este selectată în
structură o repartiŃie
aceasta se poate
modifica în câmpurile
din dreapta a ferestrei
de dialog.
Prin poziŃia armăturii se înŃelege distanŃa între marginea betonului şi axul

armăturii.
234 AxisVM 9 r2
Adăugare, ştergere Cu butonul Şterge (sau cu tasta [DEL]) se poate şterge repartiŃia de armătură actuală,
Cu butonul Adăugare (sau cu tasta [INS]) în grupa actuală se poate insera repartiŃia de
armătură actuală.
Dacă sunt selectate armarea superioară sau armarea inferioară se poate şterge cu
butonul Şterge (sau cu tasta [DEL]) toate repartiŃiile de armătură din această iar cu
butonul Adăugare (sau cu tasta [INS]) se poate insera repartiŃia de armătură actuală.
În grupa Armarea minimă din selecŃie sunt afişate ariile de armătură maxime
determinate pentru direcŃiile x şi y. Grosimea minimă h reprezintă grosimea minimă
definită la parametrii de armare.
Parametrii Parametrii pentru calculul deschiderii fisurilor sunt pe pagina parametri.

standard Pentru Eurocod pentru fiecare element se poate defini coeficientul de suguranta β si
coeficientul β2 care tine cont de natura incarcarii in timp.
Eurocode 2
Standard Roman (STAS)
6.4.3. Calculul deschiderii fisurilor

Calculul deschiderii fisurilor pentru elementele şaibă, placă şi învelitoare se poate
efectua conform standardelor următoare:
STAS STAS 10107/0-90
Eurocode 2: EN 1992-1-1:2004
DirecŃiile de armare sunt considerate
direcŃiile axelor locale x, y ale elementelor de
suprafaŃă. Programul reprezintă deschiderea
fisurilor cu suprafeŃe, şi direcŃia fisurilor cu
linii.
Rezultate În tabel sunt date

urmatoarele date:
wk : deschiderea fisurii în axul armăturii

wk2 : deschiderea fisurii în fibra extremă a betonului
xs2 : înălŃimea zonei comprimate de beton
σb: efortul unitar în fibra cea mai comprimată de beton
σa : efortul unitar în armătura întinsă
wR: direcŃia fisurii faŃă de axa locală x
Aaxs, Aays: aria de armătură efectivă superioară pe direcŃiile x şi y
Aaxs, Aays: aria de armătură efectivă inferioară pe direcŃiile x şi y
Programul atenŃionează dacă în armătura întinsă efortul unitar depăşeşte limita de

curgere.
Calculul deschiderii fisurilor se face cu armarea efectivă.
6.4.3.1. Analiza conform STAS
d σ a2 d diametrul mediu a armăturilor

wk = , pentru procente
σa
4 Eaτ amed efortul unitar în armătură
de armare mai mici de 0.30% sau Ea modulul de elasticitate a armăturii

0.40% în cazul elementelor întinse
τ amed efortul unitar de aderenŃă
σa λ f distanŃa dintre fisuri
wk = λ fψ
Ea ψ indicele de conlucrare dintre beton şi
armătură
σa efortul unitar în armătură
Ea modulul de elasticitate a armăturii
Pentru procente de armare mai mici de 0.30% sau 0.40% în cazul elementelor întinse
programul ia în considerare cea mai mare dintre valorile calculate cu relaŃiile de mai
sus.
Programul Ńine cont dacă direcŃia fisurii nu este perpendicular pe armătură şi
determină unghiul în funcŃie de axa x locala.
6.4.3.2. Analiza conform EUROCODE
wk = sr , max ⋅ (ε sm − ε cm ) , Sr,max distanŃa maximă dintre fisuri

εsm deformaŃia specifică a oŃelului beton
unde εcm deformaŃia specifică a betonului între
două fisuri.
f ctm Es
σ s 2 − kt (1 + ρ ρ , eff )
ρ ρ , eff Ecm σ s2
ε sm − ε cm = ≥ 0,6 ⋅
Es Es
φ
sr , max = 3,4 ⋅ c + 0,425 ⋅ k1 ⋅ k 2 unde,
ρ ρ , eff
φ diametrul mediu al armăturilor
c acoperirea cu beton
k1 coeficient în funcŃie de tipul oŃelului (profilat/neted)
k2 coeficient în funcŃie de natura întinderii excentrice
As
ρ ρ , eff = procentul de armare.
Ac , eff
În ipoteza în care sunt folosite oŃeluri netede sau între armaturile profilate distanŃa
medie este mai mare decât 5 ⋅ (c + φ / 2) , atunci
sr , max = 1,3 ⋅ (h − x2 ) .
Programul Ńine cont dacă direcŃia fisurii nu este perpendicular pe armătură şi
determină unghiul în funcŃie de axa x locală.
6.4.4. Săgeata plăcilor în domeniul neliniar

În analiza statică de ordinul I săgeata plăcilor este determinată pe baza teoriei
elasticităŃii. În practică plăcile de beton armat se comportă neliniar elastic. Armătura
măreşte iar fisurile reduc rigiditatea plăcilor din beton armat. La determinarea săgeŃilor
în domeniul neliniar programul Ńine cont de aceste două efecte.
236 AxisVM 9 r2
În analiza pe baza diagramei de moment-curbură programul determină săgeata exactă

a plăcilor. Analiza se poate efectua după standardele: STAS 10107/0-90, Msz, EC2 şi
NEN.
Etapele analizei:
1.) determinarea eforturilor în domeniul elastic
2.) determinarea ariei de armătură necesară
3.) definirea ariei de armătură efectivă
4.) analiza neliniară
La pornirea analizei neliniare opŃiunea Luarea în considerare a armării efective

trebuie să fie selectată. Analiza se poate efectua pentru o singură ipoteză sau
combinaŃie de încărcare.
Săgeata plăcii:
liniar neliniar
6.4.5. Determinarea forŃei tăietoare capabile pentru plăci şi îvelitoare

Programul determină pentru elementele de placă şi învelitoare:
-forŃa tăietoare capabilă fără armarea de forfecare,
-forŃa tăietoare rezultantă perpendiculară,
-diferenŃa între rezultanta forŃei tăietoare şi forŃa tăietoare capabilă.
qRz = q xz2 + q 2yz rezultanta forŃei tăietoare unde vxz ,vyz sunt componentele în
planurile x şi y.
φ = arctan(q yz / q xz ) unghiul suprafeŃei normale în care acŃionează rezultanta qRz .

d = (d x + d y ) / 2 media înalŃimii active
ρl = ρ x ⋅ cos 4 φ + ρ y ⋅ sin 4 φ procentul de armare perpendicular pe planul în

care acŃionează rezultanta qRz.
ρx şi ρy procentele de armare din armatura întinsă pentru direcŃiile x şi y
Pentru EUROCODE forta Ńăietoare capabilă se determină în funcŃie de armarea
efectivă iar pentru STAS fără armarea efectivă.
6.4.5.1. Analiza conform STAS
ForŃa tăietoare capabilă:

Q = 0.75 ⋅ b ⋅ h0 ⋅ mt ⋅ Rt
unde:
h0 x + h0 y
h0 = şi mt=1
2
Dacă în placă este forŃă axială:
pentru compresiune mt = 1+ 0.5n ,
pentru întindere cu excentricitate mică mt = 1
e0
− 0.5
pentru întindere cu excentricitate mare mt = h
e0
+ 0.5
h
ForŃa tăietoare pentru Q şi diferenŃa (qRz-Q) se poate reprezenta cu izolinii şi suprafeŃe.
6.4.5.2. Analiza conform EUROCODE
ForŃa tăietoare capabilă:

[ ]
VRd , c = CRd , c ⋅ k ⋅ (100 ⋅ ρl ⋅ f ck )1 / 3 + k1 ⋅ σ cp ⋅ d ≥ (vmin + k1 ⋅ σ cp ) ⋅ d
unde,
CRd , c = 0,18 / γ c
k = 1 + (200 / d ) ≤ 2,0 , k1 = 0,15
N
σ cp = Ed ≤ 0,2 ⋅ fcd , vmin = 0,035 ⋅ k 3 / 2 ⋅ f ck1 / 2
Ac
NEd forŃa normală perpendiculară pe planul rezultantei qRz. Semnul NEd pentru
compresiune este pozitiv.
Procentul de armare ρl ≤ 0,02 .
ForŃa tăietoare pentru VRdc şi diferenŃa (qRz-VRdc) se poate reprezenta cu izolinii şi
suprafeŃe.
6.4.6. Verificare armare stâlp

STAS : STAS 10107/0-90
Eurocode 2: EN 1992-1-1:2004
Pentru editare se folosesc tastele prezentate în capitolul 2.5 Folosirea tastaturii , a
mausului şi a cursorului.
Pe pagina Armătura se poate defini secŃiunea stâlpului, materialele şi lungimea de
flambaj.
Schimbând pagina pe Verificare armare programul face automat calculele şi
determină suprafaŃa de interacŃiune M-N.
238 AxisVM 9 r2
Încarcă Încărcare secŃiune de beton şi/sau armare definită în modelul actual. Se pot încărca
numai secŃiuni cu pereŃi groşi cu date grafice!
Salvare Salvarea armării sub o denumire. Armarea salvată astfel se poate asocia la orice
secŃiune de beton.
Salvarea desenului în biblioteca de desene
Definirea armăturii Pe pagina Armare sunt urmatoarele instrumente
Parametrii Introducerea datelor necesare pentru determinarea suprafeŃei de interacŃiune.
Într-un punct cu Aşezarea armăturii într-un punct

stratul de oarecare în secŃiune, cu ajutorul
acoperire cursorului. Dacă cursorul se află în
colŃul sau pe latura secŃiunii, armătura
se va aşeza în poziŃia cursorului cu
stratul de acoperire.
Distribuit Se vor aşeza N+1 bare între două
echidistant puncte împărŃind uniform distanta în N
segmente.
Distribuit pe arc Se vor aşeza N+1 bare pe arcul de cerc

definit cu centrul şi capetele, împărŃind
uniform arcul de cerc în N segmente.
Diametrul Definirea şi modificarea diametrului armăturii.

Pentru modificare se vor selecta armăturile din secŃiuni după care, din listă, se alege
diametrul dorit sau se introduce de la tastatură noul diametru.
Acoperire Introducerea sau modificarea stratului de
acoperire.
N Numărul în care se împarte segmentul pe care se aşează armăturile distribuite.

Transformări Copierea cu repetare sau deplasare a barelor selectate în

geometrice Copiere secŃiune.
Copierea cu repetare prin rotire a barelor selectate în
Rotire secŃiune.
Copierea sau deplasarea cu oglindire a barelor selectate în
Oglindire secŃiune
Modificarea poziŃiei armăturii se poate face în felul următor:

1. Se poziŃionează cursorul pe centrul armăturii
2. Prin apăsarea butonului din stânga al mausului şi prin mişcarea acestuia se
modifică poziŃia armăturii,
3. După ce s-a aşezat armătura pe poziŃia nouă se introduc noile coordonate pe
paleta de coordonate şi se apasă o tastă de comandă.
Verificare armare Clicând pe pagina Verificare armare, programul cu datele definite pentru secŃiune
determină suprafaŃa de interacŃiune M-N, majorează momentele încovoietoare efective
calculate sau date în tabel (Nx, Mya, Mza, Myf, Mzf ) cu momentele rezultate din
excentricităŃile adiŃionale şi verifică dacă solicitările astfel corectate (Nxd, Myd, Mzd) sunt în
interiorul suprafeŃei de interacŃiune.
Reprezentarea diagramelor se poate seta în următoarea fereastră de dialog.
Se pot selecta nivelurile de forŃe
axiale reprezentate pe diagramele
N-M, N-My, N-Mz.
Dacă se optează pentru afişarea
solicitărilor efective barelor
selectate, pe diagramă se vor afişa
punctele solicitărilor. Valoarea
forŃelor axiale aferente punctelor se
poate afişa pe diagramă.
Simbolurile folosite sunt urmă-
toarele:
pătrat albastru dacă solicitarea efectivă Nx-My-Mz este în interiorul curbei.

× cruce roşie dacă solicitarea efectivă Nx-My-Mz este în afara
curbei.Valoarea forŃelor aferente acestor puncte sunt afişate
pe diagramă.
SuprafaŃa N-M Reprezentarea axonometrică a suprafeŃei Nx-My-Mz.
Scara orizontală
Scara verticală
Curba N-M Reprezentarea axonometrică a curbelor Nx-My sau Nx-Mz.

240 AxisVM 9 r2
Se poate utiliza la secŃiuni care au o axă de simetrie.
Diagrama My-Mz Diagrama My -Mz aferenta forŃei axiale N.
Curba
excentricităŃilor
limită
Reprezentarea curbelor cu excentricităŃile limită determinate de valorile

M yHi MzHi
şi .
Ni Ni
Solicitări Programul afişează în tabel forŃele axiale şi momentele maxime si excentricităŃile de

pe capetele inferioare şi superioare ale barelor selectate.
6.4.6.1. Verificare armare stâlp conform STAS
Momentele de dimensionare pentru cele doua direcŃii: M d = N d ⋅ ed unde Nd

forŃa axială din stâlp,
şi ed = η ⋅ (e0 + ea ) excentricitatea de dimensionare pe direcŃia încovoierii.
e0 : excentricitatea forŃei axiale
MI
e0 =
Nd
M
η = II
MI
ea : excentricitatea adiŃională.
h
ea = dar minim 20mm, unde h este dimensiunea stâlpului în planul paralel în
30
care acŃionează momentul încovoietor
Programul determină excentricităŃiile pe cele două direcŃii şi analizează următoarele

situaŃii la cele două capete ale stâlpului:
M dy = N d ⋅η yy ⋅ (e0 z _ i ± eaz )
M dz = − N d ⋅η zz ⋅ (e0 y _ i ± eay )
M dy = N d ⋅η yy ⋅ (e0 z _ s ± eaz )
M dz = − N d ⋅η zz ⋅ (e0 y _ s ± eay )
Programul calculează solicitările (Mdy, Mdz, Nd) şi verifică dacă sunt în interiorul
suprafeŃei de interacŃiune. Dacă într-o situaŃie nu este îndeplinită condiŃia atunci
secŃiunea cu armare nu este corespunzătore.
Valorile e0iy , e0iz, şi e0sy , e0sz sunt excentricităŃile fortei axiale la cele două capete ale
stâlpului.
242 AxisVM 9 r2
Pe diagramele N-M limită sunt

vizualizate punctele asociate acestor
momente încovoietoare.
Tabelul se poate completa cu valori
suplimentare de solicitări.
Semnele solicitărilor sunt conform
figurii alăturate.
Analiza presupune următoarele ipoteze:
Diagrame σ,ε :
Barele care au diametrul mai mic de 10 mm nu se iau în considerare
6.4.6.2. Verificare armare stâlp conform EUROCODE
Momentele de dimensionare pentru cele doua direcŃii: M d = N d ⋅ ed unde Nd

forŃa axială din stâlp,
si ed = ee + ei + e2 excentricitatea de dimensionare pe direcŃia încovoierii.
e0 : excentricitatea forŃei axiale

MI
e0 =
Nd
În ipoteza în care momentele nu sunt egale la cele două capete ale stâlpului se
determină o excentricitate echivalentă:
0,6 ⋅ ea + 0,4 ⋅ eb 
ee = max   şi ea ≥ eb
 0,4 ⋅ ea 
unde, ea şi eb excentricitatea forŃei axiale la cele două capete ale stâlpului.
ei : excentricitatea adiŃională (imperfecŃie).

l0
ei = α h ⋅ Θ0 ⋅ , unde l0 este lungimea de flambaj.
2
2
αh = şi 2 / 3 ≤ α h ≤ 1,0 , unde l lungimea stâlpului.
l
e2 : excentricitatea de ordinul II
1 l02 1 f yd
e2 = , unde = K r ⋅ Kϕ
r π2 r Es ⋅ 0,45 ⋅ d ,
 N , − N Ed 
K r = min  u, ;1,0
 N u − N bal 
Kϕ = max{1 + β ⋅ ϕ ef ;1,0}
f ck λ
β = 0,35 + − (fck [N/mm2])
200 150
h
d, = + is , unde is raza de giraŃie a barelor de oŃel beton
2
Programul determină excentricităŃiile pe cele două direcŃii şi analizează următoarele

situaŃii:
Mdy = Nd *( eez±(eiz+e2z))
Mdz = -Nd*( eey±(eiy+e2y))
La cele două capete ale stâlpului:

Mdy = Nd *( e0az±eiz)
Mdz = -Nd*( e0ay±eiy)
Mdy = Nd *(e0bz±eiz)
Mdz = -Nd*(e0by±eiy)
Programul calculează solicitările (Mdy, Mdz, Nd) şi verifică dacă sunt în interiorul
suprafeŃei de interacŃiune. Dacă într-o situaŃie nu este îndeplinită condiŃia atunci
secŃiunea cu armare nu este corespunzătore.
Valorile e0iy , e0iz, si e0sy , e0sz sunt excentricităŃiile forŃei axiale la cele două capete ale
stâlpului.
Pe diagramele N-M limită sunt vizualizate

punctele asociate acestor momente
încovoietoare.
Tabelul se poate completa cu valori
suplimentare de solicitări.
Semnele solicitărilor sunt conform figurii
alăturate.
Analiza presupune urmatoarele ipoteze:
Diagrame σ,ε :
Barele care au diametrul mai mic de 1/12 din distanŃa între etrieri nu se iau în
considerare.
Programul nu Ńine cont de armătura longitudinala dacă se se îndeplineşte o condiŃie
din cele de jos:
∅ <8
s > 15 ∅
s > a min
s > 300 mm
244 AxisVM 9 r2
6.4.7. Dimensionare armare grindă
Standarde Programul AxisVM dimensionează armătura grinzilor conform standardelor

următoare:
STAS: STAS 10107/0-90
Eurocode 2: ENV 1992-1-1:1991, ENV 1992-1-1:1991/AC:1992
Sunt considerate ca şi grinzi elementele care au o dimensiune considerabil mai
mare decât celălalte două şi nu sunt solicitate la forŃă axială.
Programul se poate folosi pentru dimensionarea grinzilor cu secŃiune constantă sau
variabilă: secŃiuni dreptunghiulare şi secŃiuni dreptunghiulară cu placă. Grinda pe
porŃiunea analizata are secŃiune constanta şi este din acelaşi material.
Calitatea oŃelului considerat este acelaşi atât pentru armarea inferioară cât şi
superioară.
Armarea transversală se poate considera din material diferit faŃă de cel din armarea
longitudinală.
Etapele Dimensionarea constă în doua etape:
dimensionării 1. dimensionarea armaturii longitudinale la solicitările My şi Mz
2. dimensionarea armaturii transversale pentru solicitările de forfecare
Vz sau Vy şi de torsiune Tx
La determinarea armăturilor longitudinale forŃa axiala se neglijează.
La forŃe axiale considerabile se recomandă folosirea modulului de verificare armare
stâlp.
Încovoierea şi forfecarea sunt analizate independent dar, la determinarea VRd1 se Ńine
cont de aria de armătura întinsă (EC2, DIN1045-1, SIA262).
Armătura longitudinală este calculată pentru diagrama dilatată.
Programul face numai analizele descrise, orice altă analiză descrisa în standarde
trebuie efectuată de către utilizatorul programului.
Programul nu face analiza pentru încovoierea oblică, solicitările compuse,
pierderea stabilităŃii grinzilor şi compresiunea locală din încărcările perpendiculare
pe axul grinzii.
Programul nu se poate aplica pentru armarea consolelor scurte.
Definire dimensiuni
reazeme
Clicând pe reazem se afişează următoarea fereastră de dialog.

Se poate seta distanta măsurata la stânga şi la dreapta din axul reazemului care nu se ia
în considerare la calcule. Solicitările sunt interpolate între capetele segmentului.
Pe reazeme momentele încovoietoare şi forŃele tăietoare sunt reduse conform figurii de
mai jos.
Parametrii grinzii
Solicitări Solicitări de dimensionare

Selectarea solicitărilor din planul z-x sau y-x
al grinzii.
Etrier
Ramuri de forfecare: setarea numărului
ramurilor de forfecare al etrierilor.
Stratul de acoperire se măsoară de la marginea betonului până la axul armăturii.

246 AxisVM 9 r2
ai distanŃa dintre axul armăturii

as inferioare şi marginea secŃiunii
as distanŃa dintre axul armăturii
superioare şi marginea secŃiunii.
ai
Vizualizarea Se pot seta componentele diagramei care se afişează, cantităŃile de armătură calculate
rezultatelor şi inscripŃionarea acestora.
Afişarea diagramei
Afişare inscripŃii
Rezultatele reprezintă diagramele cu cantităŃile de armătura longitudinală şi distanŃa

maximă dintre etrieri:
Armarea Pe diagrama cantităŃilor de armătura se afişează aria necesară de armătura întinsă, cu

longitudinală roşu, aria necesară de armătura comprimată, cu albastru şi aria minimă necesară din
prescripŃii, cu gri.
DistanŃa dintre Linia neagră reprezintă distanŃă maximă dintre etrieri, linia albastră distanŃă calculată,
etrieri iar linia gri, distanŃă maximă rezultată din prescripŃii.

Armatura Armătura longitudinală este reprezentată cu o linie de culoare mov.
longitudinale pentru
torsiune
6.4.7.1. Dimensionare armare grindă conform STAS
NotaŃii, materiale, coeficienŃi:

Rc RezistenŃa de calcul a betonului la compresiune
Rt RezistenŃa de calcul a betonului la întindere
Ra RezistenŃa de calcul a armăturii
εa DeformaŃia specifică a armăturii
Ea (=210 kN/mm2)
Modulul de elasticitate al armăturii
Dimensionarea armăturii transversale la forfecare/ torsiune
conform STAS 10107/0-90
DistanŃa dintre etrieri se determină pe baza relaŃiilor de mai jos:
ForŃa tăietoare preluată de beton şi etrieri se determină cu relaŃia:
Qcap = Qb + ∑ ne Ae Rat
ForŃa tăietoare preluată de beton:
bho2 p
Qb = mt Rt
si
pentru zone plastice potenŃiale
3−Q
mt = ≤1
2
în celelalte cazuri
mt = 1
nivelul de solicitare
Q
Q=
Abo Rt
Dacă Q ≤ 0.50 nu este necesară armarea la forŃa tăietoare.
Dacă Q ≤ c nu se respectă este necesară mărirea secŃiunii sau calităŃii betonului.

c = 2 pentru zone plastice potenŃiale
c = 4 pentru celelalte cazuri.
Unde:
Aa
p = 100 procentul de armare determinat din aria armăturilor întinse
bho
intersectată de fisura înclinată,
si proiecŃia orizontală a fisurii înclinate.
Dacă secŃiunea este solicitată şi la torsiune:

Aria necesară de armătură longitudinală uniform dispusă pe perimetrul de calcul al
secŃiunii, se calculează cu relaŃia:
M tU e
Aal =
2 Abs Ra
DistanŃa dintre etrierii suplimentari pentru preluarea torsiunii, cu relaŃia:
2 Ae Abs Ra
( ae ) M t =
Mt
248 AxisVM 9 r2
 Q Mt  1
Nivelul de solicitare se calculează cu relaŃia Q =  + 
 Abs Wt  Rt
Unde:
1 b
Wt = bh 2 (3 − ) , b fiind latura mică a secŃiunii.
6 h
Dacă Q ≤ 0.50 nu este necesară armarea la forŃă tăietoare şi torsiune.
Dacă Q ≤ c nu se respectă, este necesară mărirea secŃiunii sau a calităŃii betonului.

c = 2 pentru zone plastice potenŃiale
c = 4 pentru celelalte cazuri.
DistanŃa maximă dintre etrierii care preiau forfecarea şi torsiunea se determină cu
relaŃia:
1
ae =
1 1
+
( ae ) M t (a e ) T
.
Dimensionarea armăturii longitudinale
Ipotezele de calcul sunt următoarele:
Diagrame σ,ε:
Eforturile în armături ating valoarea rezistenŃei de calcul.
ÎnălŃimea zonei comprimate nu va fi mai mare decât:

ε bH − ε b 0
x0 = h ⋅
ε s 0 − ε bH
Dacă din calcule va rezulta o valoare mai mare, secŃiunea se va arma dublu, însă
armătura nu va prelua mai multă compresiune decât betonul comprimat.
Programul determină aria necesară de armătură întinsă şi comprimată pentru fiecare
secŃiune.
Armătura longitudinală întinsă se dimensionează la valoarea majorată a lui
M / z din cauza fisurilor înclinate. Standardele recomandă dilatarea diagramei de
momente. (STAS 10107/0-90)
Programul determină valorile minime (Mmin ≤ 0) şi maxime (Mmin ≤ 0) a
diagramelor dilatate pentru care dimensionează armătura întinsă şi comprimată.
Prevederi constructive:
Ariile minime de Conform tabelului 26 din STAS 10107/0-90
armătură întinsă
Ariile minime de Conform tabelului 26 din STAS 10107/0-90
armătură
comprimată
Aria de armătură
Conform condiŃiei
x ≤ ξ b h0
maximă
DistanŃa maximă h
dintre etrieri ae ≤ 200mm; ae ≤
Pentru zone plastice potenŃiale 4 Pentru celelalte cazuri
3
ae ≤ 300 mm; ae ≤ h.
4
6.4.7.2. Dimensionare armare grindă conform EUROCODE
Eurocode 2 NotaŃii, materiale, coeficienŃi:

fcd Rezistenta de calcul a betonului la compresiune
fctd Rezistenta de calcul a betonului la întindere

α = 0.85
coeficient care Ńine seama de durata încărcărilor şi de alte efecte nefavorabile
γχ = 1.5
coeficientul de siguranŃa a betonului
φψδ Rezistenta la curgere a armaturii
εσυ DeformaŃia specifică limită a armăturii

Εσ (=200 kN/mm2)
Modulul de elasticitate a armăturii
γσ = 1.15
coeficientul de siguranŃa a oŃelului
Dimensionarea armaturii transversale la forfecare/ torsiune
Dimensionarea se bazează pe cele trei forŃe tăietoare capabile:
VRd,c secŃiunea de beton fără armături pentru preluarea forfecării

VRd,max forŃa tăietoare maximă care se poate prelua fără cedarea armăturii
comprimate
VRd,s forŃa tăietoare preluată de armături
TRd,c Momentul de torsiune capabil al secŃiunii de beton fără armătură
TRd,max Capacitatea portantă a barele înclinate de beton
Programul presupune ca unghiul fisurii este de 45° şi verifică dacă barele de beton
comprimate corespund solicitărilor forfecare-torsiune.
VEd T
+ Ed ≤ 1
VRd ,max TRd ,max
unde:
α cw ⋅ bw ⋅ z ⋅ν 1 ⋅ f cd
V Rd , max =
cot Θ + tan Θ
TRd ,max = 2 ⋅ν ⋅ α cw ⋅ f cd ⋅ Ak ⋅ t ef ,i ⋅ sin Θ ⋅ cos Θ
Dacă secŃiunea este corespunzătoare atunci se verifică dacă este necesară armare
forfecare-torsiune pe baza relaŃiei:
VEd T
+ Ed ≤ 1
VRd ,c TRd ,c
unde forŃa tăietoare capabilă fără armare de forfecare
[
V Rd ,c = C Rd ,c ⋅ k ⋅ (100 ⋅ ρ l ⋅ f ck )
1
3 ]
+ k1 ⋅ σ cp ⋅ bw ⋅ d
şi momentul de torsiune capabil fără armare de torsiune
TRd ,c = f ctd ⋅ t ef ,i ⋅ 2 ⋅ Ak
Dacă este necesar armare de forfecare-torsiune atunci pe baza relaŃiei:
∑A sl ⋅ f yd
=
TEd
cot Θ aria armături logitudinale pentru
uk 2 ⋅ Ak
TEd ⋅ uk
torsiune: Asl = ,
tan Θ ⋅ 2 ⋅ Ak ⋅ f yd
distanŃa dintre etrierii pentru forfecare-torsiune din relaŃiile:
Asw
VRd , s = ⋅ z ⋅ f ywd ⋅ cot Θ si
s
VRd , s ≥ VEd + VEd ,i
Asw
s= ⋅ z ⋅ f ywd ⋅ cot Θ
VEd + VEd ,i
Cu metoda diagonalelor cu înclinare variabilă se poate reduce cantitatea de armătura
250 AxisVM 9 r2
transversală dacă armăturile comprimate determinate cu metoda standard au rezerva

VEd TEd
+ << 1
VRd , max TRd , max
Prin schimbarea unghiului fisurii înclinate, barele de beton comprimate preiau mai
mult efort, iar armăturile transversale mai puŃin. Rezultatele sunt puternic influenŃate
de prevederile constructive. Ungiul fisurii înclinate (valori între 21,8° (ctgΘ=2,5) si
45° (ctgΘ=1)) se determină în aşa fel încât eficienŃa barelor de beton comprimate să
fie maxim 100%. Unghiul fisurii înlinate se determină pas cu pas până când este
satisfacută condiŃia:
VEd TEd
+ ≤ 1.
VRd , max TRd , max
SecŃiunea nu este corespunzătoare dacă forŃa tăietoare de dimensionare este mai
mare decât forŃa tăietoare capabilă ale barelor de beton comprimate:
VEd TEd
+ >1
VRd , max TRd , max
Prevederi constructive:
Procentul de armare conform relaŃiilor: 9.2.2 (9.5N) ρ f ck ,

w, min = 0,08
f yk
Asw si Asw
9.2.2 (9.4) ρw = s max 1 =
s ⋅ bw ρ w,min ⋅ bw
9.2.2 (9.6N) pe baza relatiei: s max 2 = 0,75 ⋅ d
Armătura longitudinală
Armătura longitudinală se determină pe baza figurii:
εc ηfcd
Fc
Ac x λx
As Fs
εs
În armătura eforturile unitare sunt egale cu rezistenŃa la curgere a oŃelului.

ÎnălŃimea zonei comprimate nu va fi mai mare decât:
ε cu − ε c1
x0 = d ⋅
ε s1 − ε cu
Dacă din calcule rezultă zona comprimată mai înaltă se utilizeaza şi armătura
comprimată dar procentul total de armare nu va depăşi 4% din secŃiune.
Programul pentru fiecare ipoteză de încărcare şi secŃiune determină diagrama de
momente dilatată şi aria de armătură întinsă şi comprimată.
Din cauza fisurilor înclinate armătura întinsă armatura rezultată din M / z se va majora.
Majorarea se obŃine printr-un calcul efectuat pe diagrama de momente dilatată.
Programul determină pe diagrama dilatata de momente valoarea minima (Mmin≤0) şi
maximă (Mmax ≥ 0) pentru care calculează aria de armătură întinsă şi comprimată. Pe
diagrama de armare armătura întinsă este reprezentată cu linie albastră iar cea
comprimată roşu. Cantitatea minimă de armătură rezultată din prevederile constructive
sunt reprezentate cu culoarea gri.
De aria de armătura comprimată se Ńine cont şi dacă din calcul rezultă numai armătura
întinsa pentru ca armăturile comprimate cu diametrul mai mic decat 1/12 din dinstanŃa
dintre etrieri nu se iau în considerare.
6.4.8. Verificare la străpungere

Programul pe baza grosimii utile a plăcii şi secŃiunii stâlpului determină perimetrul
critic de străpungere. Programul Ńine cont de golurile şi marginile care sunt la distanŃa
mai mică decât şase ori grosimea utilă a plăcii.
SecŃiunile concave de stâlp se consideră ca şi sectiuni convexe.
Standarde Verificarea la străpungere se face conform standardului:

Eurocode 2 : EN 1992-1-1:2004
STAS : STAS 10107/-90
După activarea funcŃiei se selectează stâlpul sau un reazem definit prin datele
geometrice a unui stâlp (dacă în nod este cuplat şi o nervură analiza nu se poate
efectua).
Se va afişa fereastra următoare:
Materiale
Beton, Armătura Materialele utilizate în model
Grosimea plăcii Grosimea plăcii
Programul afişează în fereastra de informaŃii grosimea minimă de placă ce se poate
dimensiona (H1) şi grosimea minimă de placă (H2) fără armătura de străpungere.
Parametrii
Unghiul armăturii Unghiul dintre armătura şi planul plăcii (45˚-90˚)
DistanŃa până la DistanŃa de la marginea stâlpului convex până la primul cerc de bare de străpungere
primul cerc de bare EC2 0,3d ≤ r1 ≤ 0,5d
de străpungere
STAS 0,3d ≤ r1 ≤ 0,5d
DistanŃa radială DistanŃa radiala dintre bare
dintre bare Butonul OK nu este activ până când nu sunt satisfacute următoarele condiŃii
constructive:
EC2 s r ≤ 0 ,75 ⋅ d
STAS s r ≤ 0 ,75 ⋅ d
Determinarea M Ed u1
coeficientului Β Calculat conform Eurocode 1+k⋅ ⋅
VEd W1
(Eurocode2,
şi STAS) Eurocode
Conform poziŃiei stâlpului Stâlp central 1,15
(valori aproximate*) Stâlp marginal 1,4
Stâlp de colŃ 1,5
Unic Definit de utilizator
252 AxisVM 9 r2
* Valorile aproximate se pot utiliza când conexiunea placă stâlp nu participă la

preluarea forŃelor orizoltale aplicate structurii şi deschideriile nu diferă cu mai mult de
25% între ele.
mbt (STAS) Se poate da coeficientul condiŃiilor de lucru. Valoarea de baza este 1.00. Teoretic se
poate defini orice valoare din intervalul [0.75, 1.00].
Racordarea Se poate opta pentru racordarea conturului de străpungere

conturului (STAS)
Se Ńine cont de Dacă opŃiunea este activată forŃa de străpungere este determinată în funŃie de
reacŃiunea solului reacŃiunea solului. Efectul este semnificativ la distaŃe mai mari faŃă de stâlp care se
reflectă în reducerea ariei de armatură necesare pe cercuri de străpungere. Necesarul
de arie de armătură se pot vizualiza în fereastra de rezultate.
După definirea parametrilor de străpungere se afişează liniile de străpungere.
Programul Ńine cont de golurile şi marginile placii la determinarea lungimii liniilor de
străpungere. Pe liniile desenate cu linie continuă este necesară armătură , programul
afişează pe linii aria necesară de armătură iar în fereastra de informaŃii aria armăturii
critice de străpungere.
Programul la determinarea liniei critice de străpungere presupune că armăturile aşezate
pe un cerc de străpungere nu sunt la distanŃe mai mari decât distanŃa prevăzută în
prescripŃii (de regulă 2d). Această condiŃie trebuia să asigure utilizatorul (prin alegerea
diametrelor mai mici sau prin aşezarea armăturii suplimentare).
Programul în prima etapă determină aria de armătură pentru linia critică de
străpungere iar în etapa a doua aria de armătura pentru liniile de străpungere, care sunt
afişate pe deden şi în fereastra de informaŃii.
Dacă linia de străpungere este împărŃit în mai multe segmente de goluri sau de
marginea plăcii pe fiecare segment se va afişa aria de armătură. Cu linia roşie este
desenată linia critică de străpungere şi cu linia neagră cercurile de armare.
Cu linie subŃite întreruptă este desenată punctele la distanŃa 6ho.
Cu linie subŃire albastră este desenată linia de străpungere pe care nu mai este necesară
armătură de străpungere. Aceasta linie este conturul capitelului care cu grosimea H2
nu necesită armare. Cu linie groasă albastră este desenată linia de străpungere pe care
placa cu grosimea dată nu rezistă nici cu armătura de străpungere. Această linie este
conturului capitelului care cu grosimea H1 cu armare se poate dimensiona.
RezistenŃa la străpungere se poate îmbunătăŃi cu mărirea clasei betonului sau a
secŃiunii stâlpului.
Salvarea imaginii în biblioteca de imagine
Încărcarea parametrilor de străpungere din lista salvată.
Salvarea parametrilor actuali cu denumire
Afişarea şi modificarea parametrilor de străpungere.
Extinderea marginii plăcii în aşa fel încât toată secŃiunea stâlpului să fie în interiorul
conturului plăcii.
Afişarea pe tot ecranul a stâlpului şi a plăcii.
Reprezentare în sistemul local de coordonate al stâlpului

Reprezentare în sistemul global de coordonate.
Afişarea cercurilor de armare
6.4.8.1. Verificarea la străpungere conform EUROCODE
Programul determină aria de armătura necesară cu relaŃiile de mai jos:

Conexiunea stâlp-placă corespunde la străpungere dacă forŃa tăietoare specifică nu este
mai mare decât capacitatea portantă al barelor înclinate de beton comprimate şi
capacitatea portantă determinată pe baza armării de străpungere.
vEd ≤ vRd ,max si vEd ≤ vRd ,cs

vEd forŃa tăietoare specifică
vRd ,max capacitatea portantă al barelor înclinate de beton
vRd ,cs capacitatea portantă determinată pe baza armării de străpungere
V Ed
v Ed = β ⋅
ui ⋅ d
unde de străpungerea excentrică se Ńine cont cu coeficientul β
M Ed u i
β = 1+ k ⋅ ⋅
V Ed W1
254 AxisVM 9 r2
Standardul presupune ca linia critică de străpungere este la distanŃa 2h faŃă de marginea

secŃiunii stâlpului. Linia critică de străpungere şi momentul static a acesteia este
determinată Ńinând cont de marginile plăcii şi goluri.
Capacitatea portantă la străpungere fără armătura transversală:
vRd ,c = C Rd ,c k (100 ρ1 f ck )3 + k1σ cp ≥ (ν min + k1σ cp )

1
Dacă vEd > vRd ,c , programul cu relaŃiile

d Asw ⋅ f ywd ,ef
vRd ,cs = 0,75 ⋅ vRd ,c + 1,5 ⋅ ⋅ ⋅ sin α
sr u1 ⋅ d
şi vEd ≤ vRd ,cs determină aria de armatura necesară pentru linia critică de
sprăpungere.
Programul la determinarea lungimii liniei critice de străpungere presupune ca barele din
aceeaşi cerc nu sunt la distanŃe mai mare decât 2 d.
VEd
Programul pe baza relaŃiei vEd = β ⋅ ≤ vRd ,c determină aria de armătura
ui ⋅ d
necesară pentru fiecare cerc de bare linia de străpungere pentru care nu mai este necesar
armatură de străpungere.
Fereastra de În fereastra de informaŃii după denumirea elementului şi materialul utilizat sunt afişate
informaŃii următoarele
h: Grosimea plăcii
d: Grosimea utilă a plăcii
α: Unghiul armăturii faŃă de planul plăcii
sr: DistanŃa radială între cercurile de armare
β: Factorul de excentricitate
H1: Grosimea minimă a plăcii ce se poate arma
H2: Grosimea minimă a plăcii fără armătura de
străpungere
NEd: Valoarea de calcul a forŃei de străpungere
M Edx, M Edz Valoarea de calcul a momentului încovoietor
β: Factorul de excentricitate
u0: Lungimea liniei de străpungere pe perimetrul
stâlpului
u1: Lungimea liniei de străpungere pe cercul critic (2d)
vEd0: Efortul unitar de străpungere pe linia u0
vEd : Efortul unitar de străpungere pe linia u1
vRdmax: Maximul efortului unitar de străpungere
vRdc: Efortul unitar de străpungere fără armare
vEd/vRdmax : EficienŃa pe perimetrul critic
vEd0/vRdmax : EficienŃa pe linia u0
vEd/vRdc : EficienŃa (întindere beton)
r1 : Distanta primului cerc de armare de la marginea stâlpului convex
fywdeff: Efortul în armătura de străpungere
Asw: Aria armăturii de străpungere pe perimetrul critic de armare
Nsr: Numărul cercurilor de armare
6.4.8.2. Verificarea la străpungere conform STAS
Programul determină aria de armătura necesară cu relaŃiile de mai jos:

Conexiunea stâlp-placă corespunde la străpungere dacă forŃa tăietoare specifică nu este
mai mare decât capacitatea portantă al barelor înclinate de beton comprimate şi forŃa
taietoare capabilă a armăturilor de străpungere.
Efectele ce apar din solicitările excentrice se Ńine cont de coeficientul β
Pentru analizele fără armătură de străpungere se foloseşte relaŃia:
β ⋅ Q ≤ 0,75 ⋅ U cr ⋅ h0 ⋅ mbt ⋅ Rt
Pentru analizele cu armătură de străpungere se folosesc relaŃiile:
1, 2 ⋅ U cr ⋅ h0 ⋅ m bt ⋅ R t
β ⋅Q ≤ 
 0 ,5 ⋅ U cr ⋅ h0 ⋅ m bt ⋅ R t + Aa ⋅ m at ⋅ R a ⋅ sin α
unde:
Q: forŃa de străpungere
mbt : coeficientul condiŃiilor de lucru. Valoarea de baza este 1.00. Teoretic
se poate definii orice valoare din intervalul [0.75, 1.00].
Rt : rezistenŃa la întindere a betonului,
Aa : aria armăturii de străpungere,
α: unghiul armăturilor de străpungere şi placă
mat : coeficientul condiŃiilor de lucru pentru armatură, 0.80 pentru PC60,
PC52 şi OB37 şi 0.70 pentru STNB şi SPPB
Ra : rezistenŃa de calcul pentru armături
Linia critică de străpungere se presupune că

este la distanŃa hp / 2 . OpŃional se poate
opta pentru racordarea conturului de
străpungere.
Liniile de străpungere sunt determinate în
funcŃie de marginea plăcii şi golurile din
placă. Ariile de armatură necesare pentru
străpungere sunt determinate din valorile
maxime a solicitărilor β ⋅ Q .
Fereastra de În fereastra de informaŃii după denumirea elementului şi materialul utilizat sunt afişate
informaŃii următoarele
hp: Grosimea plăcii

h0: Grosimea utilă a plăcii
α: Unghiul armăturii faŃă de planul plăcii
sr: DistanŃa radială între cercurile de armare
H1: Grosimea minimă a plăcii ce se poate arma
H2: Grosimea minimă a plăcii fără armătura de
străpungere
Q: Valoarea de baza a forŃei de străpungere
Mx M y Valoarea de calcul a momentului încovoietor
β ∗: Factorul de excentricitate
Ucr: Lungimea liniei de străpungere pe cercul critic
QM: Valoarea de calcul a forŃei de străpungere
Qmax: ForŃa limită de străpungere
Qb : ForŃa limită de străpungeref ără armare
Mesaje de eroare
Mesaj ForŃa axială din placă este prea mare
Eveniment Dacă eficienŃa barelor comprimate de beton este mai mare decât 1.
SoluŃionare Majorarea grosimii plăcii sau secŃiunii stâlpului.
AlegeŃi betoane cu rezistenŃe superioare.
256 AxisVM 9 r2
6.5. Dimensionarea elementelor din oŃel
6.5.1. Verificarea barelor de oŃel conform STAS
STAS 10108/0-78 Verificare structuri de oŃel conform STAS 10108/0-78

Conform standardului STAS 10108/0-78, dimensionarea structurilor metalice se poate
face manual. În standard sunt detaliate metodele pentru un calcul manual şi, de regulă,
se tratează structurile plane. În această situaŃie, modulul de dimensionare a structurilor
metalice din programul AxisVM, se bazează pe metodele de calcul manuale aplicate la
structurile spaŃiale.
În continuare, se vor prezenta metodele de calcul din programul AxisVM, care sunt
concepute pe baza formulelor care exprimă eficienŃa în secŃiunile de bară. Aceste
formule diferă doar ca formă de cele exprimate în standarde.
Pentru a înŃelege metoda folosită de programul AxisVM, se va exemplifica analiza
barelor de oŃel la încovoiere-răsucire. Programul face verificarea chiar dacă aceasta nu
este necesară folosind singura metodă introdusă în program. Această exemplificare
este necesară pentru a înŃelege metodele de calcul care au fost implementate în
program.
Modulul de dimensionare conform STAS 10108/0-78 se poate utiliza la:
a.) profile laminate I f.) profile T
b.) profile sudate I g.) secŃiuni dreptunghiulare pline
c.) Ńeavă dreptunghiulară h.) secŃiuni circulare pline
d.) Ńevi i.) profile oarecare, cu limitări
e.) profile laminate I cu o singură axă
de simetrie
Programul consideră că secŃiunile nu conŃin slăbiri (găuri sau goluri) şi nu sunt mai
groase de 40mm. Se presupune că secŃiunea este constantă sau liniar variabilă. Se mai
presupune că profilele cu o singură axa de simetrie sunt încărcate în planul de simetrie
şi planul de încovoiere coincide cu planul de simetrie. Pentru barele şi zăbrelele din
profilele oarecare (profile fără axa de simetrie) sunt efectuate numai verificarile de
rezistenŃă.
Programul efectuează analizele descrise în acest capitol. Orice altă analiză (torsiune
împiedicată, acŃiunea foŃelor transversale, legături, etc.) prevăzută în standarde şi
normative trebuie să fie efectuate de către utilizatorul programului.
Pentru profilele oarecare direcŃiile principale trebuie să coincidă cu axele locale
y şi z.
Analize Programul efectuează următoarele analize:

Compresiune-Încovoiere [N-M] (STAS 10108 6.1, 7.1, 8.1)
Compresiune-Încovoiere-Stabilitate [N-M] (STAS 10108 6.2, 7.2, 8.2)
Forfecare /y [Vy]
Forfecare /z [Vz]
Tensiune echivalentă în punctul de legătură a inimii şi a tălpii [σech]
(STAS 10108 8.3)
În relaŃiile de calcul sunt folosite capacităŃile portante ale secŃiunilor:

Ay
1) raportul ariei de forfecare pe direcŃia y
Ax
Az
2) raportul ariei de forfecare pe direcŃia z
Ax
3) W y modulul de rezistenŃă pe direcŃia y
4) W z modulul de rezistenŃă pe direcŃia z
5) ( )
max λ y , λ z zvelteŃea maximă a secŃiunii
6) ϕ min coeficientul de flambaj minim

7) ϕ g coeficientul de flambaj la răsucire
Programul furnizează aceste date ca rezultate parŃiale.
Analizele sunt efectuate conform expresiilor eficienŃelor. Descrierea variabilelor,
expresiilor lor şi situaŃiile în care acestea sunt aplicate, sunt detaliate în standard. În
continuare, sunt prezentate etapele în care sunt determinate eforturile capabile (pentru
detalii suplimentare se va consulta standardul).
Compresiune- Este o verificare de rezistenŃă. Analiza este exprimată cu relaŃiile de mai jos formulate
Încovoiere pe baza relaŃiilor din standard (STAS 6.1, 7.1, 8.1).
N My
+ ≤1
AR W y R
N Mz
+ ≤1
AR W z R
N My Mz
+ + ≤1
1.1AR 1.1W y R 1.1W z R
Compresiune- Analiza este exprimată cu relaŃiile de mai jos formulate pe baza relaŃiilor din standard
Încovoiere- (STAS 10108 6.2, 7.2, 8.2):
Stabilitate
My
≤1 (7.8)
ϕ gW y R
My Mz
+ ≤1 (7.9)
1.1ϕ g W y R 1.1W z R
Nc cyM y
+ ≤1 (8.5)
ϕ min AR  N 
ϕ g 1 − Wy R
 N Ey 

258 AxisVM 9 r2
Nc cz M z
+ ≤1 (8.5)
ϕ min AR  N 
1 − W z R
 N Ez 
Nc cyM y cz M z
+ + ≤1 (8.10)
1.1ϕ min AR  N   N 
1.1ϕ g 1 − Wy R 1.11 − W z R
 N Ey   N Ez 

Pentru solicitările de întindere, standardul nu oferă relaŃii explicite. În aceste cazuri,

analiza se face conform EC3:
My N 
M eff , y =  − 0.8 t W y
 Wy A 
 
Nt M eff , y
+ ≤1
AR ϕ g W y R
Nt M eff , y Mz
+ + ≤1
1.1AR 1.1ϕ g W y R 1.1W z R
Forfecare /y Este o verificare de rezistenŃă. Analiza este exprimată cu relaŃia:

Qy
1. 2 ≤1
Ay R f
unde Ay este aria de forfecare pe direcŃia y, şi Rf=0.6R.

Coeficientul 1.2 Ńine cont de distribuŃia eforturilor unitare
Forfecare /z Pentru profile cu inimă:

τ z max Qz S y
= ≤1
Rf tI y R f
(7.2)
pentru alte profile:
Qz
1.2 ≤1
Az R f
unde Ay aria de forfecare pe direcŃia y, t grosimea totală a inimilor, şi Rf=0.6R.
Ay , şi Az sunt calculate de program şi nu sunt identice cu valorile date la definirea

secŃiunilor.
Tensiune Verificarea se face pe baza relaŃiei (pentru profile I, profile I cu o singură axă de
echivalentă în simetrie, profile T şi Ńevi dreptunghiulare):
punctul de legătură
al inimii şi al tălpii
σ ech = σ 2 + 3τ 2 ≤ 1.1R
unde σ ,τ reprezintă eforturile unitare calculate în punctul de legătură al inimii şi al

tălpii.
Parametrii de Pentru verificarea conform STAS 10108/0-78 în fereastra de dialog Parametrii de

proiectare proiectare, se dau următorii parametrii:
Flambaj µyy, µζζ: coeficienŃii lungimii de flambaj în jurul axelor y sau z conform STAS
10108/0-78 Aceşti coeficienŃi se determină conform recomandărilor din
standard.
Dacă rezemarea se poate considera continuă, atunci coeficientul lungimii de flambaj
va avea o valoare mică.
În cazul stâlpilor rigidizaŃi cu rigle de fronton şi al grinzilor rigidizate cu pane,
coeficienŃii lungimii de flambaj în planul rigidizărilor, se vor lua corespunzător
raportului între distanŃa dintre rigidizări şi lungimea elementului.
Încovoiere cu µ0: coeficientul de flambaj pentru răsucire care poate să ia valori între 0.5 şi 1.0 ( vezi
torsiune STAS 10108):
- dacă torsiunea nu este impiedicată are valoarea 1,0.
- dacă torsiunea este impiedicată le cele două capete are valoarea 0,5.
- dacă torsiunea este impiedicată le un capăt are valoarea 0,7.
ν: coordonata (valoare negativă sau pozitivă) punctului de aplicare al încărcării faŃă de
centrul de greutate al secŃiunii, conform STAS 10108/0-78.
Se presupune că axa locală z este în planul de simetrie şi încărcările care produc
pierderea stabilităŃii acŃionează paralele cu axa locală z.
Programul consideră că coeficientul µz, se poate utiliza şi pentru talpa comprimată.
Asamblare piese Având în vedere că analiza structurii se efectuează cu metoda elementului finit, iar
dimensionarea şi verificarea se face pentru elementele de structură, este necesar ca
elementele finite să fie asamblate în elemente de structură. Elementul de structură
poate conŃine un număr arbitrar de elemente finite. Elementele finite grupate în
elementele structurale trebuie să satisfacă următoarele condiŃii: să fie din acelaşi
material, secŃiunea şi sistemul local de coordonate să fie identică, iar elementele finite
să fie coliniare. Respectarea acestor condiŃii vor fi verificate de către program.
Elementele folosite pentru dimensionare nu coincid cu elementele structurale ce se

pot asambla din elementele finite. Vezi... 3.2.10. Asamblarea elementelor structurale
Pentru definirea punctelor de capăt ale elementelor de oŃel structurale există două
posibilităŃi:
Elementele structurale vecine sunt
împărŃite de elementele conectate în
nodurile elementelor selectate.
260 AxisVM 9 r2
Elementele selectate formează un singur

element structural care este independent
de celelalte elemente conectate în noduri.
Diagrama pe bare Clicând pe un element structural se afişează fereastra de dialog cu diagramele

rezultatelor şi a eficienŃelor maxime.
În fereastra de dialog se pot afişa rezultatele pe orice element, în orice secŃiune, pentru
orice ipoteză sau combinaŃie de încărcare. Dacă pentru un profil nu se poate efectua o
verificare se afişează diagrama barată.
6.5.2. Verificarea barelor de oŃel conform EUROCODE

Verificare
structuri de oŃel
conform
Eurocode3 Modulul de dimensionare se poate utiliza la:
a.) profile laminate I f.) profile T
b.) profile sudate I g.) secŃiuni dreptunghiulare pline
c.) Ńeavă dreptunghiulară h.) secŃiuni circulare pline
d.) Ńevi i.) profile oarecare, cu limitări
e.) profile laminate I cu o singură axă
de simetrie
Programul verifică secŃiunile care se încadrează în clasele 1, 2 şi 3. Programul nu

verifică secŃiunile care se încadrează în clasa 4.
Programul presupune că secŃiunile nu conŃin slăbiri (găuri sau goluri) şi nu sunt mai
groase de 40mm. Se presupune că secŃiunea este constantă sau liniar variabilă. Se mai
presupune că profilele cu o singură axa de simetrie sunt încărcate în planul de simetrie
şi planul de încovoiere coincide cu planul de simetrie. Pentru barele şi zăbrelele din
profilele oarecare (profile fără axa de simetrie) sunt efectuate numai verificarile de
rezistenŃă.
Programul efectuează analizele descrise în acest capitol. Orice altă analiză (torsiune
împiedicată, acŃiunea foŃelor transversale, legături, etc.) prevăzută în standarde şi
normative trebuie să fie efectuate de către utilizatorul programului.
Pentru profilele oarecare direcŃiile principale trebuie să coincidă cu axele locale y şi
z.
Programul presupune că inima profilului este paralelă cu axa locală z a secŃiunii.
Clase de secŃiuni Programul efectuează clasificarea în clasele de secŃiuni conform Tabelului 5.2 EN
1993-1-1 Ńinând cont de forŃa axială şi încovoiere.
Analize Programul efectueză următoarele analize:
Compresiune-Încovoiere-Forfecare [N-M-V] (EN 1993-1-1, 6.2.1, 6.2.8)
Compresiune-Încovirere-Flambaj [N-M] (EN 1993-1-1, 6.3.3)
Copresiune-Încovoiere-Răsucire [N-M] (EN 1993-1-1, 6.3.3)
Forfecare /y [Vy] (EN 1993-1-1, 6.2.6)
Forfecare /z [Vz] (EN 1993-1-1, 6.2.6, ENV 1993-1-1, 5.6.3)
Forfecare inimă-Încovoiere-Compresiune [Vw-M-N] (EN 1993-1-1, 6.2.1, 6.2.8)
Capacitati portante În relaŃiile de calcul sunt folosite capacităŃile portante a secŃiunilor:
ForŃa axială plastică capabilă [Npl,Rd] (EN 1993-1-1, 6.2.4)

ForŃa axială plastică capabilă / axa y [Vpl,y,Rd] (EN 1993-1-1, 6.2.6)
ForŃa axială plastică capabilă / axa z [Vpl,z,Rd] (EN 1993-1-1, 6.2.6)
ForŃa axială plastică capabilă la voalare [Vba,Rd] (ENV 1993-1-1, 5.6.3)
Momentul încovoietor capabil /yy [Mel,y,Rd] (EN 1993-1-1, 6.2.5)
Momentul încovoietor capabil /zz [Mel,z,Rd] (EN 1993-1-1, 6.2.5)
Momentul încovoietor plastic capabil /yy [Mpl,y, Rd] (EN 1993-1-1, 6.2.5)
Momentul încovoietor plastic capabil /zz [Mpl,z,Rd] (EN 1993-1-1, 6.2.5)
ForŃa axială plastică capabilă la flambaj /yy [Xb,Rd] (EN 1993-1-1, 6.3.1)
ZvelteŃea maximă [Lmax]
Momentul încovoietor capabil la răsucire [Mb,Rd] (EN 1993-1-1, 6.3.2, ENV 1993-1-1,
Anexa F1.2)
Programul furnizează aceste date ca şi rezultate parŃiale.

Analizele sunt efectuate conform expresiilor eficienŃelor. Descrierea variabilelor,
expresiilor lor şi a situaŃiilor în care sunt aplicate, sunt detaliate în standard.
În continuare,
N Rk = f y A , M y , Rk = f yWy és M z , Rk = f yWz ,
unde Wy = W pl , y şi Wz = W pl , z pentru clasele de secŃiune 1. şi 2.,
şi Wy = Wel , y , Wz = Wel , z pentru clasa de secŃiune 3.
Compresiune- ForŃa axială de dimensionare poate fi de întindere sau compresiune. Verificarea se face
Încovoiere- conform EN 1993-1-1, 6.2.1 (7).
Forfecare
262 AxisVM 9 r2
N Ed M y , Ed M z , Ed
+ + ≤1
N Rk M y , Rk M z , Rk
γ M0 γ M0 γ M0
În cazul în care forfecarea este puternică (dacă forŃa tăietoare depăşeşte 50% din forŃa
tăietoare capabilă) verificarea se face conform EN 1993-1-1, 6.2.8
Compresiune- Pentru clasele de secŃiune 1, 2 şi 3 verificarea se face conform EN 1993-1-1, 6.3.3,

Încovoiere-Flambaj paragrafele (6.61) şi (6.62):
N Ed k M k M
+ yy y , Ed + zz z , Ed ≤ 1
χ min
γ M1 γ M1 γ M1
Compresiune- Se presupune că secŃiunea este constantă, simetric faŃă de axa z, este încărcată în
Încovoiere-Răsucire planul de simetrie şi planul de încovoiere coincide cu planul de simetrie. La
determinarea forŃei limite de răsucire valoarea lui k este egală cu valoarea lui KZ. Axa
slabă este axa locală z
Pentru clasele de secŃiune 1, 2 şi 3 verificarea se face conform EN 1993-1-1, 6.3.3
paragrafele (6.61) şi (6.62).
N Ed k M k M
+ yy y , Ed + zz z , Ed ≤ 1
χ min χ LT
γ M1 γ M1 γ M1
CoeficienŃii k yy , k yz , k zy és k zz se determină conform EN 1993-1-1, anexa B,
procedura 2. (tabele B.1 şi B.2).
CoeficienŃii Cmy , Cmz , CmLT se determină conform tabelului B.3. Pentru ca
rezultatele să nu fie afectate de fineŃea discretizării cu elemente finite Cmy = 1 ,
Cmz = 1 és CmLT = 1 .
Pentru întindere-încovoiere verificarea se face conform (ENV 1993-1-1, 5.5.3).
Forfecare /y Conform condiŃiei din (EN 1993-1-1), paragraful 6.2.6.
Vy ,Ed
≤1
Vc , y ,Rd
Forfecare /z Conform condiŃiei din (EN 1993-1-1, 6.2.6; ENV 1993-1-1, 5.6.3).
Vz ,Ed
≤1
min (Vc , z ,Rd ,Vba,Rd )
Forfecare inimă-
Încovoiere- Pentru secŃiunile cu inimă (I,U, Ńeava dreptunghiulară) pentru completarea analizei la
Compresiune forfecare pe direcŃia /z, este necesară efectuarea acestei analize, conform (EN 1993-1-
1, 6.2.8, 6.2.9).
Se foloseşte metoda post-critică.
M g ,Sd
≤1
M f , Rd
Parametrii de Pentru verificarea conform EC3 în fereastra de dialog Parametrii de proiectare, se dau
proiectare următorii parametrii:
αkr Valoarea minimă pentru coeficientul critic de flambaj αkr corespunzătoare ipotezelor
de încărcare, care conŃin toate încărcările verticale. Valoarea minimă este 4. (dacă este
mai mică decât 4 este necesară efectuarea analizei de ordinul II)
CoeficienŃi de stabilitate:
Flambaj Ky, Kz:
CoeficienŃii lungimii de flambaj în jurul axelor y sau z,
Încovoiere cu Kω coeficientul de flambaj pentru răsucire care poate să ia valori între 0.5 şi 1.0:
torsiune - dacă torsiunea nu este impiedicată are valoarea 1,0.
- dacă torsiunea este impiedicată le cele două capete are valoarea 0,5.
- dacă torsiunea este impiedicată le un capăt are valoarea 0,7.
Vezi detaliat : ENV 1993-1-1, anexa F1.
CoeficienŃii C1, C2, C3: sunt în funcŃie raportul momentelor pe capetele barei, Kz şi
natura încărcării.
Programul consideră C1 = 1,0. Dacă bara este încărcată direct şi punctul de aplicare a
încărcării nu coincide cu centrul de forfecare, valoarea C2 se introduce conform ENV
1993-1-1, F1.2 Dacă profilul are o singură axă de simetrie valoarea C3 se determină
conform ENV 1993-1-1, F1.2.
Za: coordonata (valoare negativă sau pozitivă) punctului de aplicare al încărcării faŃă
de centrul de greutate al secŃiunii, conform ENV 1993-1-1, F1.1.
Voalare Inima grinzilor poate fi:
Nerigidizată: se presupune că grinzile nu au rigidizări în câmp
Rigidizări transversale: se presupune că grinzile au rigidizărila distanŃa a
Programul presupune că la capătul grinzilor există întotdeauna rigidizări.
Asamblare piese Având în vedere că analiza structurii se efectuează cu metoda elementului finit, iar
dimensionarea şi verificarea se face pentru elementele de structură, este necesar ca
elementele finite să fie asamblate în elemente de structură. Elementul de structură
poate conŃine un număr arbitrar de elemente finite. Elementele finite grupate în
elementele structurale trebuie să satisfacă următoarele condiŃii: să fie din acelaşi
material, secŃiunea şi sistemul local de coordonate să fie identică, iar elementele finite
să fie coliniare. Respectarea acestor condiŃii va fi verificată de către program.
Pentru definirea punctelor de capăt ale elementelor structurale există două posibilităŃi:
264 AxisVM 9 r2
Elementele structurale vecine sunt

împărŃite de elementele conectate în
nodurile elementelor selectate.
Elementele selectate formează un

singur element structural care este
independent de celelalte elemente
conectate în noduri.
Diagrama pe bare Clicând pe un element structural se afişează fereastra de dialog cu diagramele

rezultatelor şi a eficientelor maxime.
În fereastra de dialog se pot afişa rezultatele pe orice element, în orice secŃiune, pentru
orice ipoteză sau combinaŃie de încărcare. Dacă pentru un profil nu se poate efectua o
verificare se afişează diagrama barată.
Ipoteza de încărcaresau
Breviar de calcul Bibliteca de
combinaŃie
imagini
Imprimare Numerotare bară
6.5.3. Verificare îmbinare cu şuruburi

Cu ajutorul programului pentru încărcări statice se pot efectua următoarele analize:
- trasare diagramă moment-curbură pentru îmbinare, conform
EC3, (Part 1.8 Design of Joints) ,
- moment încovoietor capabil (MRd) îmbinare,
rigiditate iniŃială (Sj,init) îmbinare.
- Programul se poate utiliza pentru dimensionarea şi verificarea îmbinărilor,
conform EC3 şi Msz.
Cu ajutorul programului se pot analiza următoarele îmbinări:
- legătură grindă stâlp colŃ de cadru
- legătură grindă stâlp
- legătură grindă-grindă
SecŃiunile barelor pot fi din profile laminate sau alcătuite prin sudură. Flanşa de
capăt este fixată pe talpa profilului stâlpului. Unghiul grinzii trebuie să fie ± 30°.
SecŃiunea grinzii trebuie să se încadreze în clasele de secŃiune 1, 2 sau 3. ForŃa
axială din grindă nu poate să depăşească 5% din Npl,Rd.
Programul va verifica îndeplinirea acestor condiŃii.
Etapele proiectării
Se selectează grinda şi nodul în care se proiectează îmbinarea.
Se pot selecta mai multe grinzi dacă au aceeaşi secŃiune, sunt din material identic,
modul de fabricare este asemănător şi stâlpul pe care sunt rezemate este identic.
Se clichează pe icoana de proiectare a îmbinării.
Se afişează următoarea fereastra de dialog:
Editor de breviar Salvare imagine în

de calcul biblioteca de imagini
Introducerea parametrilor de proiectare se face în trei paşi.
Rigidizări Rigidizarea îmbinării se poate face cu rigidizări orizontale, oblice şi rigidizări de

inimă, mărind astfel momentul capabil al nodului. Rigidizările se pot dispune conform
figurilor de mai jos:
Rigidizări orizontale
Rigidizări oblice
Rigidizări de inimă
266 AxisVM 9 r2
Grosimea rigidizărilor se poate modifica cu ajutorul parametrilor t1 şi t2.

Aria de forfecare a Aria de forfecare a inimii este determinată inclusiv cu rigidizarea de inimă. Prin
inimii reducerea ariei se poate conta pe reducerea secŃiunii din cauza găurilor pentru
şuruburi.
Flanşă de capăt
Pentru flanşa de capăt se pot da următorii parametri:

grosime
material
grosimea a a sudurii
lăŃimea (a)
înălŃimea (c)
distanŃa dintre marginea plăcii şi a tălpii superioare a grinzii(b)
rând de buloane pe prelungirea plăcii
Prin modificarea dimensiunii plăcii de bază se poate aşeza un rând suplimentar de
buloane.
Şuruburi
Şuruburile se pot aşeza pe doua rânduri simetrice. Pentru o îmbinare se pot utiliza
buloane de aceeaşi dimensiune şi din acelaşi material.
Pentru şuruburi se dau următorii parametri:

diametrul
calitatea
numărul şuruburilor
distanŃa dintre cele două coloane de şuruburi (d)
Pentru selectarea opŃiunii PoziŃionare automată, programul aşează rândurile de
şuruburi definite de utilizator la distanŃe egale, Ńinând cont de distanŃele minime de la
margini şi dintre şuruburi.
Dacă opŃiunea PoziŃionare automată este deselectată, distanŃa dintre rândurile de
buloane se poate seta manual.
Programul afişează mesaj de atenŃionare dacă distanŃele dintre şuruburi sunt mai
mici decât cele prevăzute în standarde.
DistanŃele minime se iau conform:

MSz Eurocode
între şuruburi 3d între şuruburi 2,2d
de la capăt pe direcŃia forŃei 2d de la capăt pe direcŃia forŃei 1,2d
de la capăt perpendicular pe 1,5d de la capăt perpendicular pe 1,2d
direcŃia forŃei direcŃia forŃei
Rezultate Clicând pe pagina Rezultate, programul calculează:

diagrama de moment-rotire,
momentul capabil (MrD) al îmbinării,
rigiditatea iniŃială (Sj,init) a îmbinării.
268 AxisVM 9 r2
Programul afişează mesaj de atenŃionare dacă momentul încovoietor capabil este

mai mic decât momentul încovoietor de dimensionare.
Programul Ńine cont la dimensionarea îmbinării de:
forŃa axială,
forŃa tăietoare,
momentul încovoietor.
Pentru fiecare ipoteză sau combinaŃie de încărcare, momentul încovoietor capabil MrD,
este diferit. CondiŃia MrD ≥ Msd trebuie să fie satisfăcută pentru fiecare ipoteză sau
combinaŃie de încărcare.
Bara de
instrumente
Incărcarea îmbinării descrise anterior.

Salvarea îmbinării cu parametrii definiŃi. Ulterior îmbinarea se poate ataşa şi altor
bare.
Imprimarea diagramei vizualizate. Vezi… 3.1.10 Imprimare
Copiere diagrama în memoria rapidă.
Salvare diagramă în biblioteca de imagini.
Tabelul conŃine următoarele date:

Numărul nodului
Numărul barei
Numărul ipotezei sau al combinaŃiei de încărcare
Momentul încovoietor capabil
Fişierul de text cu datele de intrare şi rezultate.
7. Scheme de introducere a datelor
7.1. Grindă cu zăbrele

Geometria
1.) Generarea reŃelei geometrice (ex. în planul X-Z)
fixarea planului X-Z
realizarea reŃelei continue din linii

(se pot utiliza funcŃiile: poligon sau nod şi linie)

Poligon
Elemente
1.) Definirea zăbrelelor
Zăbrea
se selectează zăbrelele care au acelaşi material şi secŃiune.

2.) Definire materiale (ex. încărcare din baza de date)
Baza de date (OŃel)
3.) Definire secŃiuni (ex. alegere din baza de date)
Baza de date (76x7.0)
4.) Definire reazeme nodale

Reazeme
nodale
Global
Dat de referinŃă
se selectează nodurile care sunt rezemate identic

5.) Definirea gradelor de libertate nodale
Grade de
libertate
se selectează toate nodurile şi din lista funcŃiei se alege grindă cu zăbrele în planul X-
Z (în zăbrele vor rezulta eforturi din deplasarea nodurilor în direcŃiile X, Z)
Încărcări
1.) Definire ipoteze şi combinaŃii de încărcare
Ipoteză de
încărcare si
Gruparea
încărcărilor
270 AxisVM 9 r2
CombinaŃie
2.) Definirea încărcărilor nodale, greutatea proprie, din variaŃie de temperatură, variaŃie de
lungime şi pretensionare.
Nodal
Zăbrea
Zăbrea
Zăbrea
Zăbrea
se selectează elementele de zăbrea care sunt încărcate identic
Statică 1.) Pornirea analizei statice
7.2. Structură în cadre

Geometria
1.) Generarea reŃelei geometrice (în planul X-Z)
fixarea planului X-Z

(se pot utiliza funcŃiile: poligon sau nod şi linie)
2.)

Poligon
Elemente
1.) Definire element finit de bară
Bară
se selectează barele care au acelaşi material şi secŃiune.
2.) Definire materiale (ex. încărcare din baza de date)
Baza de date (OŃel)
3.) Definire secŃiuni (ex. alegere din baza de date)
Baza de date (I 240)

4.) Definire reazeme nodale
Reazeme
nodale
Global
Relativ la bară
Local
se selectează nodurile care sunt rezemate identic

Grade de
libertate
se selectează toate nodurile şi din lista funcŃiei se alege cadru în planul X-Z (în bare
vor rezulta eforturi din deplasarea nodurilor în direcŃiile X, Z şi rotirea în jurul axei Y)
Încărcări
Ipoteză de
încărcare si
Gruparea
încărcărilor
CombinaŃie
2.) Definirea încărcărilor nodale, concentrate pe bare, uniform distribuite, greutatea

proprie, din variaŃie de temperatură, variaŃie de lungime şi pretensionare.
Nodal
Bară
Bară
Bară
Bară
Bară
Bară
se selectează elementele de bară care sunt încărcate identic

272 AxisVM 9 r2
Statică Pornirea analizei
7.3. Placă
Geometria
1.) Generarea reŃelei geometrice (ex. în planul X-Y)
fixarea planului X-Y

(pentru definirea geometriei se poate utiliza orice funcŃie)
Dreptunghi
Elemente
1.) Definire domeniu
.. Placă Material Grosime
2.) Definirea reazemelor de muchie sau nodale
Reazeme
nodale
Reazeme
de muchie
Relativ
Global
se selectează elementele care au acelaşi tip de rezemare pe muchie după care se
selectează muchiile rezemate
în cazul reazemelor relative la muchie, muchia dă direcŃia axei local x, axa z este
perpendiculară pe placă, iar axa y pe axele x şi z.
Încărcări
Ipoteză de
încărcare si
Gruparea
încărcărilor
CombinaŃie
2.) Definirea încărcărilor nodale, uniform distribuite, greutatea proprie, şi din variaŃie de
temperatură.
Nodal

Placă

Placă
Placă
Placă
se selectează domeniul
direcŃia de încărcare în cazul elementelor de placă este cea perpendiculară pe aceasta,
iar semnul este dat de direcŃia axei locale z
(ex. pz=-10.00 kN/m2)
Elemente
1.) Generare reŃea
-se selectează domeniul

-se dă lungimea medie a laturii
(ex.:0,5 m)

Grade de
libertate
Se selectează toate nodurile şi din tabel se alege setarea Placă în planul
X-Y. Deplasarea pe direcŃia Z şi rotirile după axele X si Y sunt libere (în placă se nasc
eforturi din aceste deplasări).
Statică Pornirea analizei

274 AxisVM 9 r2
7.4. Şaibă
Geometria
1.) Generarea reŃelei geometrice (ex. în planul X-Z)
• fixarea planului X-Z
• realizarea reŃelei continue din linii

(pentru definirea geometriei se poate utiliza orice funcŃie)
ÎmpărŃire în
dreptunghi
SuprafeŃele sunt generate automat.

(centrele suprafeŃelor sunt marcate cu un punct alb)
Elemente
1.) Definirea elementelor de şaibă
Selectare
Şaibă
Se selectează elementele care au acelaşi material, grosime şi vector de referinŃă.
2.) Definirea materialelor (ex. din baza de date de materiale)
Încarcă (Beton C20)
3.) Definirea grosimii ex:20 cm
4.) ReferinŃele sunt generate automat
În direcŃiile locale x-y sunt date solicitările nx, ny, nxy.

5.) Definirea reazemelor liniare sau nodale
Reazeme
nodale
Reazeme
de muchie
Relativ
Global
Se selectează muchiile elementelor care au rezemare identică.
În cazul reazemelor relative la muchie, aceasta dă direcŃia axei locale x, axa z este
perpendiculară pe placa iar axa y pe axele x şi z
Grade de libertate
Se selectează toate nodurile şi din lista funcŃiei se alege şaibă in planul X-Z (în
elemente de şaibă vor rezulta eforturi din deplasarea nodurilor în direcŃia axelor X,Z)
Încărcări
1.) Definire ipoteze si combinaŃii de încărcare
Ipoteză de încărcare si
Gruparea încărcărilor
CombinaŃie
2.) Definire încărcare uniform distribuită
Nodal
Şaibă

Şaibă
Şaibă
Şaibă
Se selectează elementele de şaibă care sunt

încărcate identic
Elementele de şaibă se pot încărca numai în
planul lor, iar direcŃia pozitivă a încărcărilor este
dată de direcŃia pozitivă a axelor locale
(ex. py = -10.00 kN/m2)
Statică 1.) Pornirea analizei
7.5. Schema de introducere a datelor pentru analiza seismică

Geometrie
Modul de introducere a datelor este identic cu cele descrise la
punctele 7.1 - 7.4 (Vezi detaliat...7.1).
Elemente
276 AxisVM 9 r2
Modul de introducere a datelor este identic cu cele descrise la

punctele 7.1 - 7.4 (Vezi detaliat...7.1).
Încărcări/1.
1.) Definire ipoteză de încărcare pentru mase
Ipoteză de încărcare
2.) Se dau toate masele sau încărcările cu care se efectuează analiza modală şi seismică.
Analiză modală/1.
1.) Analiza modală

(de regulă pentru o structură plană se determină 3 moduri proprii de vibraŃie, iar pentru
o structură spaŃială, 9)
Dacă la opŃiunea Ipoteză presupusă
simultan se alege ipoteza de încărcare
definită la Încărcări/1, încărcările sunt
convertite în mase.
Încărcări/2.
1.) Definire ipotezei de încărcare SEISM
Ipoteză de încărcare
Se dă o ipoteză de încărcare de tip seism
2.) Definirea parametrilor ipotezei seismice
Seism
Se dau parametrii
Analiză/2.
1.) Analiza statică

Solicitările rezultate din încărcările seismice se obŃin în mod similar cu cele obŃinute
din încărcările statice. Ipotezele de încărcare cu semnul +, respectiv - la capătul
denumirii sunt cele rezultate din însumarea solicitărilor din modurile de vibraŃie iar
ipotezele de încărcare cu 01, 02, …, n la capătul denumirii sunt cele aferente
modurilor de vibraŃie. Aceste ipoteze pot fi utilizate şi în combinaŃiile de
dimensionare.
M y( + ) M y(-)
M yînf
8. Exemple simple
8.1. Cadru plan - analiza statică de ordinul I
Date AK-ST-I.axs
Geometria structurii:
material: oŃel
profil: I 240
Încărcări:
Rezultate AK-ST-I.axe
Componenta Analitic AxisVM 7.0

ipot.1. e (C )
X [mm]
17.51 17.51
My( A ) [kNm] -20.52 -20.52
2. te. e (C )
X [mm]
7.91 7.91
My( A ) [kNm] 63.09 63.09

278 AxisVM 9 r2
8.2. Cadru plan - analiza statică de ordinul II
Date AK-ST-II.axs
material: oŃel
profil: I 240
Încărcări:
Rezultate AK-ST-II.axe

1. te. e (C )
X [mm]
20.72 20.56
M (yA ) [kNm] -23.47 -23.40
2. te. e (C )
X [mm]
9.26 9.22
M (yA ) [kNm] 66.13 66.25
Verificare În cazul analizei statice de ordinul II echilibrul structurii este exprimat pe structura
deformată
8.3. Cadru plan - analiza de stabilitate
Date AK-KI.axs
Geometria şi încărcările:
material: oŃel
profil: I 240
Rezultate AK-KI.axe
Forma de pierdere a stabilităŃii:
Parametrul critic Cosmos/M AxisVM 7.0

al încărcării
nkr 6.632 6.633
8.4. Cadru plan - analiza modală de ordinul I
Date AK-RZ-I.axs
material: oŃel
profil: I 240
Rezultate AK-RZ-I.axe
FrecvenŃa [Hz]
Forma Cosmos/M AxisVM 7.0
1 6.957 6.957
2 27.353 27.353
3 44.692 44.692
4 48.094 48.094
5 95.714 95.714
6 118.544 118.544
280 AxisVM 9 r2
8.5. Cadru plan - analiza modală de ordinul II
Date AK-RZ-II.axs
Geometria şi încărcări:
material: oŃel
profil: I 240
Rezultate AK-RZ-II.axe
FrecvenŃa [Hz]
Forma Cosmos/M AxisVM 7.0
1 0.514 0.514
2 11.427 11.426
3 12.767 12.766
4 17.146 17.146
5 27.111 27.109
6 39.458 39.456
8.6. Şaibă - analiza statică de ordinul I
Date VT1-ST-I.AXS
E=880 kN/cm2
ν=0
v=0.10 m
p=100 kN/m
Discretizare:
4x16 elemente
Rezultate VT1-ST-I.AXE

(cu efectul forfecării)
e (B
z
)
[mm] 15.09 15.10
N x( A ) [kN/m] 1800.00 1799.86

8.7. Placă simplu rezemată pe contur- analiza statică de ordinul I
Date VL1-ST-I. AXS
Material: beton
E=880 kN/cm2
ν=0
v=0.15 m
p=50 kN/m2
Discretizare:
8x8 elemente
Rezultate

(fără efectul forfecării)
e (zA ) [mm] 51.46 51.46
m(xA ) [kNm/m] 46.11 46.31
Analiza
convergenŃei
Variante de discretizări:
282 AxisVM 9 r2
8.8. Placă încastrată pe contur- analiza statică de ordinul I
Date VL2-ST-I. AXS

Material: beton E=880 kN/cm2
ν=0
v=0.15 m
p=50 kN/m2
Discretizare
16x16 elemente
Rezultate VL2-ST-I.AXE

(fără efectul forfecării)
e (zA ) [mm] 16.00 16.18
m (xA ) [kNm/m] 22.01 22.15
m (B )
x [kNm/m]
64.43 63.25
q (B )
x [kN/m]
111.61 109.35
Analiza
convergenŃei
Variante de discretizare:
9. Bibliografie
1. Bathe, K. J., Wilson, E. L., Numerical Methods in Finite Element Analysis, Prentice Hall, New
Jersey, 1976.
2. Bojtár I., Vörös G., A végeselemmódszer alkalmazása lemez- és héjszerkezetekre, Mőszaki
Könyvkiadó, Budapest, 1986.
3. Chen, W. F., Lui, E. M., Structural Stability, Elsevier Science Publishing Co., Inc., New York,
1987
4. Hughes, T. J. R., The Finite Element Method, Prentice-Hall, Inc., Englewood Cliffs, New Jersey,
1987.
5. Owen D. R. J., Hinton E., Finite Elements in Plasticity, Pineridge Press Limited, Swansea, 1980
6. Popper Gy., Csizmás F., Numerikus módszerek mérnököknek, Akadémiai Kiadó Typotex, Budapest,
1993.
7. Przemieniecki, J. S., Theory of Matrix Structural Analysis, McGraw Hill Book Co., New York,
1968.
8. Weaver Jr., W., Johnston, P. R., Finite Elements for Structural Analysis, Prentice-Hall, Inc.,
Englewood Cliffs, New Jersey, 1984.
9. Dr. Szalai Kálmán, Vasbetonszerkezetek, vasbeton-szilárdságtan, Tankönyvkiadó, Budapest, 1990.
1998.
10. COD DE PROIECTARE SEISMICĂ P100, PARTEA I – P100-1/2006 PREVEDERI DE
PROIECTARE PENTRU CLĂDIRI
11. COD DE PROIECTARE. BAZELE PROIECTĂRII STRUCTURILOR ÎN CONSTRUCłII,
INDICATIV CR 0-2005
12. STAS 10107/0-90, CONSTRUCłII CIVILE ŞI INDUSTRIALE-CALCULUL ŞI ALCĂTUIREA
ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN BETON, BETON ARMAT ŞI BETON
PRECOMPRIMAT.
13. 10108/0-78, CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE. CALCULUL
ELEMENTELOR DE OłEL.
284 AxisVM 9 r2
Memo

Axisvm Manual9 Ro

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Axisvm Manual9 Ro

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

©1991-2008 Inter-CAD Ltd.

Toate drepturile rezervate.

3.1.10. Imprimare ..................................................................................................................................... 74

4.7.3. Măsurarea distanŃelor ..................................................................................................................114

4.10.25. Ştergere....................................................................................................................................... 195

8.6. ŞAIBĂ - ANALIZA STATICĂ DE ORDINUL I..............................................................................................280

Această pagină este lăsată intenŃionat goală.

1. NoutăŃi în versiunea 9.0

Mape pentru detalii 2.14.10 Detaliu

Definire încărcări mobile pentru grinzi şi elemente de 4.10.22 Încărcări mobile

Înlocuirea opŃională a plăcilor cu diafragme 5.2 Analiza modală

Verificarea extinsă a modelului înainte de analiză

2.1. CerinŃele hardware

2.2. Instalare, lansare, schimbare de versiune, capacitate, limbă

1. Cheia Sentinel SuperPro:

Instalare În cazul sistemelor de operare Windows NT/2000/Windows Millenium, Vista:

Pornirea Programul de instalare genereaza icoana AxisVM9 pe desktop. Clicând pe acesta

La versiunile mai vechi ale sistemului de operare Windows se poate întâmpla ca

* În ipoteza în care modelul conŃime barăşi/sau nervură

2.3. Cum să începem

Paşii principali de introducere a datelor se găsesc în capitolul 7. pentru modelele

2.4. ÎmpărŃirea ecranului

Bare de Paleta de culori

Editorul de SuprafaŃa de lucru

Navigare în meniu Cu tasta [Alt] se poate naviga în bara de meniu.

Programul stochează datele modelului în două fişiere:

2.5. Folosirea tastaturii , a mausului şi a cursorului

cruce cruce (mărire şi micşorare) săgeată

Pe diferite obiecte cursorul îşi schimbă forma.

[Esc], Întreruperea funcŃiei, revenire la un meniu mai superior.

[Enter] [Space] Tastele de comandă.

[Alt] Activarea meniului principal

2.6. Taste rapide

2.7. Meniul rapid

Selectare Geometrie/Elemente/Incărcări Rezultate

2.8. Ferestre de dialog

Inserare din memorie

Stergearea tabelului Se poate sterge tabelul cu profile dat de utilizator.

Rând nou Introducerea unui rând nou în tabel

Selectarea tabelului Selectează conŃinutul tabelului

Înserare Înserarea conŃinutului memoriei temporare

Marcarea Uşurează lucrul cu tabelul

Despre tabel Găsim informaŃii despre tabel.

[End] Salt în ultima căsuŃă a rândului.

[Ctrl]+[Home] Salt în prima căsuŃă a tabelului.

[Ctrl]+[End] Salt în ultima căsuŃă a tabelului.

2.10. Editorul de breviar de calcul

În cazul tabelelor, pe partea dreaptă se afişează denumirea coloanelor, observaŃia

În cazul textelor în structura breviarului se afişează începutul textului iar în partea

Prin clicarea pe butonul Setări… se poate modifica titlul, dimensiunea şi orientarea

Cu funcŃia Editare\Salvare figura in biblioteca de imagini ([F9]) se poate salva

2.10.1. Breviar de calcul

Cu modificarea fişierului şablon se poate formata conŃinutul documentaŃiei.

Previzualizare Previzualizarea breviarului de calcul tipărit.

Imprimare Setarea parametrilor de imprimare şi imprimarea.

O parte a funcŃiilor de editare se pot accesa şi clicând pe element cu butonul din

Mutare Elementul de breviar de calcul selectat se mută la sfârşitul breviarului de calcul

Copiere Elementul de breviar de calcul selectat se copiază la sfârşitul breviarului de calcul

2.10.4. Biblioteca de imagini

Introducerea Imaginile sau imaginea selectată se introduc în breviarul de calcul.

Aranjare după Imaginile sunt ordonate după nume.

2.10.5. Instrumentele editorului de breviar de calcul

Creare breviar de calcul nou.